KorAP: Find »[drukola/base=teologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...430 431 432 ...477 >

11,919 matches

Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406

mult mai vie și mai bogată, literatura teologică continuă să rămână, pe alocuri, lipsită de semnificație și actualitate, ea pornind din lumea facultăților de teologie, ale căror contacte directe cu comunitatea de iubire a Ecclesiei sunt periferice. Prin urmare, atâta timp cât teologia românească nu va putea fi formulată într-un limbaj mai actual care să permită circulația valorilor religioase ce dau profunzime unei culturi, vom rămâne tributari sintezelor etnoteologice riscante, pietismelor sau ecumenismelor facile. Singura soluție ar putea să o constituie reinstituirea

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
care să permită circulația valorilor religioase ce dau profunzime unei culturi, vom rămâne tributari sintezelor etnoteologice riscante, pietismelor sau ecumenismelor facile. Singura soluție ar putea să o constituie reinstituirea vechiului învățământ enciclopedic, cu ierarhia validă a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
să o constituie reinstituirea vechiului învățământ enciclopedic, cu ierarhia validă a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate aduce o prospețime și o noutate de formulare, pornind

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate aduce o prospețime și o noutate de formulare, pornind de la dimensiunea trăirii directe a valorilor religioase de care teologia de catedră este, prin esența ei, străină. O posibilitate de reîmprospătare a predicii ortodoxe, ținută de o parte a preoților într-o notă festivist-triumfalistă, de cea mai pură speță bolșevică este revenirea la modelul interbelic în care personalități ale laicatului

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
personalități ale laicatului creștin, trăitoare ale valorilor creștine și cunoscătoare ale problemelor teologice ale Ortodoxiei să țină din când în când cuvântul omiletic. Pentru a se putea realiza acest lucru, este nevoie ca oamenii Bisericii să-și apropie în grădina teologiei pe acești intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, întrucât textele liturgice care nu au fost scoase din Sfânta Scriptură, provin din Sfânta Tradiție. Lucrarea Ecclesiei constă tocmai în această armonizare între Scriptură și Predanie. Pe temeiul Cărților Sfinte se poate alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
unificator al Tradiției sfinte a Ecclesiei, Predania este tocmai unitatea de măsură a oricărei înnoiri, etalonul de dezvoltare al învățăturii creștine. Având acest îndreptar sigur drept reper, nu vom putea greși niciodată în constatarea și aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
era una extrem de dificilă, pe alocuri chiar imposibilă. Ne vom concentra atenția asupra a două lucrări importante ale Pr. Chesarie Gheorghescu care dau măsura unei etape semnificative a cercetării teologice românești. Pr. Chesarie Gheorghescu încearcă să valorizeze, în Studii de teologie fundamentală și apologetică, (ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia. Profesorul N. P. Rojdestvenski

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Ortodoxe Ruse. Critica sa filosofică, dublată de metoda deductivă, vizează dezvoltarea unui sistem metafizic care corespunde creștinismului. S. S. Glagolev, profesor la Academia teologică din Moscova, este considerat unul dintre cei mai importanți apologeți ai timpului său, contribuția sa la cercetarea teologiei fundamentale fiind una majoră. Regăsim în lucrările acestor apologeți o descriere sistematică a principiilor teologice, filosofice și științifice ale teologiei fundamentale. Soluțiile pe care aceștia le propun chestiunilor fundamentale ale apologeticii (problema Divinității, a originii lumii, a omului, a religiei

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
la Academia teologică din Moscova, este considerat unul dintre cei mai importanți apologeți ai timpului său, contribuția sa la cercetarea teologiei fundamentale fiind una majoră. Regăsim în lucrările acestor apologeți o descriere sistematică a principiilor teologice, filosofice și științifice ale teologiei fundamentale. Soluțiile pe care aceștia le propun chestiunilor fundamentale ale apologeticii (problema Divinității, a originii lumii, a omului, a religiei, a nemuririi sufletului) consună cu tradiția Ortodoxiei. Principiile și metodele științifice împrumutate din teologia occidentală sunt completate și cizelate în

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
principiilor teologice, filosofice și științifice ale teologiei fundamentale. Soluțiile pe care aceștia le propun chestiunilor fundamentale ale apologeticii (problema Divinității, a originii lumii, a omului, a religiei, a nemuririi sufletului) consună cu tradiția Ortodoxiei. Principiile și metodele științifice împrumutate din teologia occidentală sunt completate și cizelate în spiritul ortodox. Teologia acestor reprezentanți poate fi percepută ca "eclectică", sub aspectul formei și al prezentării, dar, prin excelență, ortodoxă, sub aspectul conținutului și al orientării. Pornind de la Homeakov, Golubinski, acești apologeți au susținut

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
pe care aceștia le propun chestiunilor fundamentale ale apologeticii (problema Divinității, a originii lumii, a omului, a religiei, a nemuririi sufletului) consună cu tradiția Ortodoxiei. Principiile și metodele științifice împrumutate din teologia occidentală sunt completate și cizelate în spiritul ortodox. Teologia acestor reprezentanți poate fi percepută ca "eclectică", sub aspectul formei și al prezentării, dar, prin excelență, ortodoxă, sub aspectul conținutului și al orientării. Pornind de la Homeakov, Golubinski, acești apologeți au susținut, prin metoda științifică, orientarea tradițională a teologiei ruse. Problematica

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
spiritul ortodox. Teologia acestor reprezentanți poate fi percepută ca "eclectică", sub aspectul formei și al prezentării, dar, prin excelență, ortodoxă, sub aspectul conținutului și al orientării. Pornind de la Homeakov, Golubinski, acești apologeți au susținut, prin metoda științifică, orientarea tradițională a teologiei ruse. Problematica apologetică abordată în operele lui Rojdestvenski, Kudreavțev et Glagolev gravitează în jurul unor teme esențiale, precum: • Divinitatea. Dumnezeu, în calitate de Ființă Supremă, trebuie perceput nu numai ca un simplu principiu ontologic, autonom și etern, ci și ca o Ființă supra-spirituală

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
prin acești trei reprezentanți care au revigorat conținutul gândirii teologice moderne. Lucrarea de doctorat a Părintelui Chesarie Gheorghescu, Învățătura Ortodoxă despre Iconomia Divină și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă între teologie sau doctrina despre Dumnezeu în Sine și iconomia divină sau lucrarea lui Dumnezeu în vederea mântuirii lumii, era în 1980 "prima lucrare de teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă între teologie sau doctrina despre Dumnezeu în Sine și iconomia divină sau lucrarea lui Dumnezeu în vederea mântuirii lumii, era în 1980 "prima lucrare de teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
de teologie românească în care găsim tema iconomiei atât de larg expusă și exemplificată pe baza multor texte din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți" (p. IX), potrivit coordonatorului tezei, Pr. Dumitru Stăniloae. Această discuție asupra problemei iconomiei, temă tradițională pentru teologia răsăriteană, a fost actualizată printr-o a doua ediție a lucrării, în care Pr. Chesarie adaugă un capitol substanțial consacrat unor aspecte curente ale realității ecleziologice, precum: Problema asemănărilor dintre creștinism și celelalte religii în gândirea patristică, până la începutul secolului

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
este "noua creație" a Sfintei Treimi. Principiul comuniunii funcționează fie la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua parte a tezei consacrată iconomiei bisericești se structurează pe două unități secvențiale: Iconomie, acrivie, scop; Mărturii istorice și canonice privind folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
a fi atent exploatat, cu atât mai mult cu cât se încearcă fundamentarea unui nou domeniu: estetica teologică, à rebours, prin demontarea unor false prejudecăți referitoare la autonomia unei discipline, precum estetica sau la posibilitatea de raportare, metodologică, doctrinară, a teologiei la istoria formelor estetice. Relația dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
așezare a lor într-un exercițiu anagogic firesc, într-o perspectivă interdisciplinară novatoare, în vederea comprehensiunii profunzimii sale simbolice. Prin urmare, miza acestei lucrări este una majoră: să fundamenteze această nouă disciplină și să justifice existența ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de a discuta această problematică esențială, să remarcăm armătura teoretică pe care se sprijină această carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
de artă, precum filosofia, este un rezultat al necesității ființei de absolut, este fructul necesității umane de absolut, dar nu absolutul însuși. Iată de ce raportarea la teologic este indispensabilă pentru a putea accede spre Absolut. Pentru Nichifor Crainic, relația dintre teologie și estetică este una consubstanțială, având drept numitor comun revelarea frumosului. Arta, percepută ca marea fiică a religiei, devine mediatoarea cultului divin. În interiorul Ecclesiei, estetica nu e ceva străin, ci e ceva constituțional sau structural; întreaga structură a Bisericii este

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
ipostaze specifice: frumosul divin, frumusețea lumii (în care autorul discută viziunea pancosmică și pancalică ce pot fi decelate în tradiția populară românească), frumosul uman ce poate atinge plenitudinea sa în ipostaza sfântului, precum și frumosul artistic. Primul volum al tratatului intitulat Teologie și estetică discută toate aceste ample și spinoase probleme, reușind, ca pe fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale privitoare la mistagogie și caligogie (a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Teologie și estetică discută toate aceste ample și spinoase probleme, reușind, ca pe fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale privitoare la mistagogie și caligogie (a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și la mult disputata estetică a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
și se oprește la caracterul anamnetic al artei. Referitor la chestiunea rigorii dogmatice și a normei estetice, precum și a raportului dintre artist și creație, mai precis aspectul creației ca manifestare a credinței, unde intră și ceea ce profesorul Mihail Diaconescu numește teologia dragostei, se cuvine să circumscriem întreaga discuție în jurul relației dintre cult și structura religioasă, precum și a importanței actului de iubire în cadrul istorico-dogmatic. În calitate de expresie a unui fond, cultul reprezintă o aprofundare a actului religios. Astfel, în măsura în care actul religios se adâncește

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
care primește harul divin, ce nu impresionează pe nimeni. Iată de ce există un raport direct între cult și structura religioasă, altfel spus, între modalitatea de a te ruga și structura religioasă. În cadrul actului religios, actul de iubire este hotărâtor, chiar dacă teologia catolică și, pe alocuri, chiar cea ortodoxă l-au supus unei interpretari eronate. Fără a insista foarte mult, voi relua interpretarea naeionesciană din perspectiva fenomenologiei actului religios. Se susținea greșit că necesitatea comunității se deduce din actul religios; ba mai

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
om la Dumnezeu să fie de aceeași esență cu cel de la om la om. Cu alte cuvinte, să fie același act de iubire care să se extindă la întreaga existență: și asupra Absolutului și asupra realității sensibile, interpretare susținută de teologia catolică, pornind de la cele două percepte primordiale: să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți. Altfel spus, pe Dumnezeu îl iubești cu spiritul în actul

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]