KorAP: Find »[drukola/base=tovarăș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...430 431 432 ...482 >

12,028 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841

părintesc, de mândrie față de cadrele locale, apreciate de "centru", dar și de autoritate care nu acceptă comentarii sau contra-argumente. După pronunțarea sentinței am observat într-un fotoliu alăturat o terță persoană, ce dădea mereu din cap pentru a întări vorbele tovarășului prim. Încheiată scurta convorbire "la nivel înalt", delegatul MAE m-a condus într-un birou alăturat, unde a început să-mi explice ce și cum. Urma să mă prezint la București la sfârșitul lui septembrie la susținerea concursului de admitere

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
câmpul muncii, respectiv profesoară, mi s-a promis repartizarea în București a unui spațiu locativ și "transferul tovarășei". Terminate "audiențele", am plecat de la "partid" pus în situația celebrului măgar al lui Buridan. Ce să fac, ce să aleg? După sentința tovarășului prim mai puteam oare alege? Îndreptându-mă spre casă, cu fiecare pas, treptat-treptat, decizia mea prindea contur. Mă voi duce la București, voi da examen și Dumnezeu cu mila! Mă frământa însă o întrebare, la care nu am găsit nici

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
seriozității, păstrării secretului de stat și de serviciu, contactului cu străinii. Formularele primite pentru completare erau mai detailate decât cele de la facultate, catedră sau Cursul postuniversitar de relații internaționale, având mult mai multe rubrici. De-a lungul anilor remarcasem că "tovarășii" se interesau de rudele, până la gradul 3 sau 4, care au făcut "politică" înainte de 23 August 1944, de "arestați sau condamnați" de "plecați în străinătate", de "eventuale contacte în străinătate" etc., nefiind omis nimic din biografia ta și a neamurilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
etc. Am fost pus și eu în fața unor atare situații chiar de la începutul prezenței mele la Berlin. Prima oară la un dejun cu un director de la DEFA Berlin, de altfel un om așezat și inteligent, care, pus probabil de "alți tovarăși" să mă încerce, mi-a reproșat, între felul întâi și doi, că România stă "cu fundul în două luntre" în politica sa externă și cu "ai noștri", dar și cu "imperialiștii". I-am argumentat "ca la școala" cu principiile respectării

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
sa externă și cu "ai noștri", dar și cu "imperialiștii". I-am argumentat "ca la școala" cu principiile respectării neamestecului în treburile interne, a suveranității fiecărui stat, bazarea comunității de interese pe respectivele principii etc., gândind că poate și "Genosse", tovarășul, nu-i prea avea la inimă pe ruși, care, spre deosebire de noi, mai puteau fi întâlniți cu tunuri și tancuri în unele cartiere din Berlin. Sub conducerea lui Walter Ulbricht și Erich Honecker RDG-ul, "stat al muncitorilor, țăranilor și intelectualilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
popularizată, foarte reușite programe de varietăți, excelente emisiuni pentru copii și foarte bine primite transmisii de la competițiile sportive. La Berlin, cu antene speciale, puteau fi recepționate și programele televiziunilor vestice, dar, așa cum prin anii '70 la noi apăruseră echipe de "tovarăși" care controlau pe străzi lungimea fustelor și a pletelor, și la ei patrulau asemenea echipe supervizând "orientarea antenelor" pe acoperișurile caselor și blocurilor, "delincvenții" fiind admonestați să-și revizuiască "orientarea" în ședințele de partid. Cu principalele sectoare ale economiei și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
acest gen de scuze este frecvent, de cele mai multe ori neavând o bază reală. Așa că am solicitat tovarășei director din partea ambasadei ca să se organizeze o nouă "inaugurare oficială" a expoziției în prezența ministrului, ceea ce s-a și întâmplat după câteva zile. (Tovarășul K. Gisy era un om de cultură, educat și a jucat un rol important în viața politică după reunificarea Germaniei. Circula totuși pe seama sa o gluma "răutăcioasă": mergând cu mașina prin centrul Berlinului, tovarășul Honecker îl vede pe tovarășul ministru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
a și întâmplat după câteva zile. (Tovarășul K. Gisy era un om de cultură, educat și a jucat un rol important în viața politică după reunificarea Germaniei. Circula totuși pe seama sa o gluma "răutăcioasă": mergând cu mașina prin centrul Berlinului, tovarășul Honecker îl vede pe tovarășul ministru al culturii ieșind dintr-o biserică, apoi din alta și din alta. La prima și-a zis că poate are un deces în familie, dar după aceea treaba i s-a părut ciudată și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
zile. (Tovarășul K. Gisy era un om de cultură, educat și a jucat un rol important în viața politică după reunificarea Germaniei. Circula totuși pe seama sa o gluma "răutăcioasă": mergând cu mașina prin centrul Berlinului, tovarășul Honecker îl vede pe tovarășul ministru al culturii ieșind dintr-o biserică, apoi din alta și din alta. La prima și-a zis că poate are un deces în familie, dar după aceea treaba i s-a părut ciudată și văzându-l ieșind dintr-o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
a zis că poate are un deces în familie, dar după aceea treaba i s-a părut ciudată și văzându-l ieșind dintr-o a patra biserică a oprit mașina, a coborât și l-a luat pe Gisy la întrebări " Tovarășe ministru, ai putea să-mi spui ce caută un ministru și un membru al CC al PSUG în 4 biserici? La care acesta i-a răspuns: "Tovarășe secretar general, am primit pentru astăzi o invitație la "Nunta lui Figaro" și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
a oprit mașina, a coborât și l-a luat pe Gisy la întrebări " Tovarășe ministru, ai putea să-mi spui ce caută un ministru și un membru al CC al PSUG în 4 biserici? La care acesta i-a răspuns: "Tovarășe secretar general, am primit pentru astăzi o invitație la "Nunta lui Figaro" și nu știu în ce biserică are loc"!) Și apropo de "scuze diplomatice", prin anii '70 funcționa în București, în apropierea MAE, un "club al presei străine", patronat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
nea Tomiță", în acele vremuri secretar al organizației de partid a Teatrului, povestind cum își îndemna la o ședință colegii să voteze sancțiunile propuse de delegatul Consiliului Culturii aflat în sală: "Hai, măi copii, ridicați mâna la ce vă spune tovarășul, că altfel e de jale de teatrul nostru!". Păstrez ca sfinte relicve o fotografie cu el făcută cu acest prilej și o plachetă cu poeziile lui. Aveam să-l petrec peste câțiva ani, după cutremur, la Bellu, pe ultimul drum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
luăm pastile și n-avem voie să bem, că altfel în jumătate de oră închideau nemții barul!". I-am relatat explicația neamțului și acesta s-a distrat copios, oferindu-se să ne invite "băieții" la un pahar după terminarea tratamentului. Tovarășul respectiv s-a arătat foarte amabil ulterior, prezentându-mi studiourile cinematografice și facilitându-mi studierea arhivei documentare DEFA de la Potsdam, unde, după mai multe zile de vizionare, am semnalat în țară o suita de pelicule de interes, cu teme privind

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
orele 20,00 stăteam în pat și citeam, când deodată sună telefonul. Gândeam că e soția, care-mi mai dă ceva "directive" legate de cadouri, provizii... Era o voce de bariton, care mă întreabă : Casa Macovei? Da. Casa Macovei. Sunteți tovarășul Macovei? Da! Să mă pupați în... Era "organu' " de la "Ochiul și timpanul", pe care îl blagoslovisem cu "invitații intime" timp de mai multe luni și care acum , de sărbători, căuta să se revanșeze, chiar cu riscul deconspirării. Cum am avut

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
vernisaj, mă sună Mircea Deac, directorul Oficiului pentru organizarea expozițiilor, care mă informează că "americanii" nu permit "românilor" scoaterea lucrărilor din ambalajele speciale, pentru montarea expoziției, pe motiv că "partea română" nu dispune de mănuși pentru manipularea prețioaselor exponate. Întrebarea tovarășului director era "de unde scot eu în luna august, la 40 de grade căldură, mănuși albe de bumbac? Am căutat pe la toate magazinele și nimic!" Mi-a venit pe moment o idee "genială"; l-am întrebat dacă dă o bere și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
referință în diverse domenii, traduse în limbi de circulație internațională, calitatea slabă a albumelor de artă, respectiv a reproducerilor, ținerea "la index" a unor autori români cunoscuți peste hotare și "sufocarea" partenerilor străini cu lucrări în tiraje de masă ale "tovarășului și tovarășei", tipărite cu cheltuieli enorme, la edituri de prestigiu din străinătate. De aprovizionarea misiunilor cu cărți m-am ocupat cu cea mai mare plăcere. Fiind un cititor pasionat și bătând zilnic librăriile la ieșirea de la minister pentru a nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
vreo apariție interesantă, eram cunoștința apropiata a personalului librăriilor din București, în special "Mihail Sadoveanu", "Mihai Eminescu" și "Crețulescu", reținându-mi-se "sub tejghea" ultimele noutăți. Bineînțeles că și eu eram "atent", dar ce conta cel mai mult era că treceam drept "tovarășul de la externe", clientul "de milioane"! Să mă explic: pentru cumpărarea de cărți MAE, respectiv Direcția culturală, dispunea anual de un buget, din care, în funcție de aparițiile anunțate, eu făceam comenzi pentru o lucrare sau alta în câteva zeci sau sute de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
respective îmi reținuse atenția în "România liberă" la rubrica "Mica Publicitate" un anunț al circului Globus: "Vindem urs bătrân, preț 500 lei. Cei interesați se pot adresa la telefonul...". Am pus mâna pe telefon, am sunat, mi-a răspuns un "tovarăș" care m-a întrebat ce doresc. Îmi închipui că atunci când a auzit "suntem de la Ministerul Afacerilor Externe, am dori să cumpărăm ursul", omul probabil că a căzut sub birou! Când și-a revenit, l-am rugat să ne "rețină" fiara

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
În acest straniu context asistând la "ceremonie", eram întrebat după interviu "ce-a spus", neputând răspunde decât cu vorbe în doi peri, fiindcă răspunsurile erau "sub embargou" cel puțin 24 de ore. Îmi amintesc de un caz fericit când răspunsul "tovarășului" a fost imediat recepționat cu satisfacție de un grup de 4 ziariști iranieni, veniți la București să afle dezlegarea la o singură dilemă: dacă Ceaușescu folosește denumirea de "Golful Persic" sau "Golful Arabic", fiind o aprigă dispută în "zonă" pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
persoane, printre care și Gheorghe Oprea, viceprim-ministru. Primul secretar m-a întrebat cam ce i-ar interesa pe ziariști să viziteze în Ploiești și dacă înaintea vizitelor n-ar fi utilă o expunere a sa asupra daunelor din județ, iar "tovarășul" Oprea s-a interesat ce facem după terminarea documentării la Ploiești, răspunzându-i că ne întoarcem la București. Mi-a spus că pe la 12,30 ar urma sa sosească, la uzina de produse chimice de la Valea Călugărească, tovarășul președinte și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
județ, iar "tovarășul" Oprea s-a interesat ce facem după terminarea documentării la Ploiești, răspunzându-i că ne întoarcem la București. Mi-a spus că pe la 12,30 ar urma sa sosească, la uzina de produse chimice de la Valea Călugărească, tovarășul președinte și m-a chestionat dacă ziariștii străini n-ar fi interesați de respectiva vizită. Cunoscând "embargoul", i-am confirmat interesul ziariștilor, dar și faptul că ni s-a atras atenția ca nu cumva să apărem acolo unde e și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
sa! Zis și făcut! După documentarea de la Ploiești, în aplauzele presei internaționale, ne-am deplasat la "obiectiv". Acesta fusese făcut zob, peste tot plutind un noroi roșiatic până la gleznă, care emana un miros îngrozitor. La locul dezastrului, așteptându-l pe "tovarășul", erau prezenți ministrul industriei chimice, alte notabilități, directorul combinatului, muncitori... Ceaușescu urma să vină cu elicopterul și toți erau cu ochii pe sus. M-am prezentat oficialităților și mi-am îndreptat și eu privirea spre "înalt" Am rămas așa cam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
decedat unul din părinții președintelui și de la CC ni s-a comunicat că, în atare situație, primirea nu mai poate avea loc. Când "Doamna" și ai ei se pregăteau de plecare, primesc un telefon de la CC că "peste o oră tovarășul îi va primi". Am sunat la Intercontinental, dar americanii nu erau de găsit. Am avut ideea genială să-l anunț pe atașatul de presă al ambasadei și, la ora stabilită, toți erau prezenți la CC. Delegația a prezentat condoleanțe, a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
vorbind liber. Am avut ocazia să stau de vorbă cu colegii din minister care de obicei asigurau în atare situații translația și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presa străină tovarășul nu se supăra și, când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator, le repeta. L-am surprins de câteva ori chiar sesizând traduceri incorecte în limbi străine: în germană, la o conferință

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
ocazia să stau de vorbă cu colegii din minister care de obicei asigurau în atare situații translația și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presa străină tovarășul nu se supăra și, când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator, le repeta. L-am surprins de câteva ori chiar sesizând traduceri incorecte în limbi străine: în germană, la o conferință de presă cu cancelarul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]