11,040 matches
-
fost încheiat cu oameni de afaceri cunoscuți în orașul țarist: Rogazinski, Romanovici și Switalski. Astfel, într-un timp de un pe strada Aleksandrovsk (actualul bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt) și alte străzi centrale ale orașului au fost construite linii tramvaie trase de cai cu o lungime totală de 6 verste (6,4 km). Șinele pentru construirea căii ferate au fost turnate la o fabrică din Briansk, iar vagoanele au fost cumpărate de la Varșovia (7 vagoane fără capotă) și Odesa (7
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
fabrică din Briansk, iar vagoanele au fost cumpărate de la Varșovia (7 vagoane fără capotă) și Odesa (7 vagoane cu capotă). Vagoane erau tractate pe șine de câte doi cai. În 1897, Duma a adoptat proiectul construcției unor noi linii de tramvai, cu scopul de a lega centrul orașului de gara feroviară. Către 1910, lungimea totală a liniilor de tramvaie trase de cai din Chișinău ajungea la 12,5 kilometri. În anul 1910 a început transferul tramvaielor tractate la tracțiunea electrică. Duma
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
cu capotă). Vagoane erau tractate pe șine de câte doi cai. În 1897, Duma a adoptat proiectul construcției unor noi linii de tramvai, cu scopul de a lega centrul orașului de gara feroviară. Către 1910, lungimea totală a liniilor de tramvaie trase de cai din Chișinău ajungea la 12,5 kilometri. În anul 1910 a început transferul tramvaielor tractate la tracțiunea electrică. Duma orașului a adoptat în acest o rezoluție corespunzătoare. Din 1913, la Chișinău funcționau doar tramvaie pe baza energiei
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
construcției unor noi linii de tramvai, cu scopul de a lega centrul orașului de gara feroviară. Către 1910, lungimea totală a liniilor de tramvaie trase de cai din Chișinău ajungea la 12,5 kilometri. În anul 1910 a început transferul tramvaielor tractate la tracțiunea electrică. Duma orașului a adoptat în acest o rezoluție corespunzătoare. Din 1913, la Chișinău funcționau doar tramvaie pe baza energiei electrice și, de asemenea, a fost construită o nouă linie de tramvai de la strada Pușkin pâna la
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
a liniilor de tramvaie trase de cai din Chișinău ajungea la 12,5 kilometri. În anul 1910 a început transferul tramvaielor tractate la tracțiunea electrică. Duma orașului a adoptat în acest o rezoluție corespunzătoare. Din 1913, la Chișinău funcționau doar tramvaie pe baza energiei electrice și, de asemenea, a fost construită o nouă linie de tramvai de la strada Pușkin pâna la bariera Sculeni. Pe strada Aleksandrovsk tramvaiele se deplasau pe două linii. În total, la acel moment Chișinăul era operat de
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
anul 1910 a început transferul tramvaielor tractate la tracțiunea electrică. Duma orașului a adoptat în acest o rezoluție corespunzătoare. Din 1913, la Chișinău funcționau doar tramvaie pe baza energiei electrice și, de asemenea, a fost construită o nouă linie de tramvai de la strada Pușkin pâna la bariera Sculeni. Pe strada Aleksandrovsk tramvaiele se deplasau pe două linii. În total, la acel moment Chișinăul era operat de 4 trasee de tramvai. Lungimea totală a liniilor era de aprox. 14 de kilometri. Pe
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
orașului a adoptat în acest o rezoluție corespunzătoare. Din 1913, la Chișinău funcționau doar tramvaie pe baza energiei electrice și, de asemenea, a fost construită o nouă linie de tramvai de la strada Pușkin pâna la bariera Sculeni. Pe strada Aleksandrovsk tramvaiele se deplasau pe două linii. În total, la acel moment Chișinăul era operat de 4 trasee de tramvai. Lungimea totală a liniilor era de aprox. 14 de kilometri. Pe rută ieșeau zilnic până la 30 de vagoane la un moment dat
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
electrice și, de asemenea, a fost construită o nouă linie de tramvai de la strada Pușkin pâna la bariera Sculeni. Pe strada Aleksandrovsk tramvaiele se deplasau pe două linii. În total, la acel moment Chișinăul era operat de 4 trasee de tramvai. Lungimea totală a liniilor era de aprox. 14 de kilometri. Pe rută ieșeau zilnic până la 30 de vagoane la un moment dat. În perioada interbelică, rețeaua de tramvaie din Chișinău a continuat să fie deținută de către o societate belgiană; compania
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
În total, la acel moment Chișinăul era operat de 4 trasee de tramvai. Lungimea totală a liniilor era de aprox. 14 de kilometri. Pe rută ieșeau zilnic până la 30 de vagoane la un moment dat. În perioada interbelică, rețeaua de tramvaie din Chișinău a continuat să fie deținută de către o societate belgiană; compania a procurat sistemul de tramvaie în 1910. În 1939, în depoul de pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei, cunoscut atunci drept „Parcul de tramvaie”, erau 50 de vagoane care deserveau
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
era de aprox. 14 de kilometri. Pe rută ieșeau zilnic până la 30 de vagoane la un moment dat. În perioada interbelică, rețeaua de tramvaie din Chișinău a continuat să fie deținută de către o societate belgiană; compania a procurat sistemul de tramvaie în 1910. În 1939, în depoul de pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei, cunoscut atunci drept „Parcul de tramvaie”, erau 50 de vagoane care deserveau, în total, un traseu de 11 kilometri. Din 1940, după ocuparea Basarabiei, tramvaiul din oraș a fost
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
dat. În perioada interbelică, rețeaua de tramvaie din Chișinău a continuat să fie deținută de către o societate belgiană; compania a procurat sistemul de tramvaie în 1910. În 1939, în depoul de pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei, cunoscut atunci drept „Parcul de tramvaie”, erau 50 de vagoane care deserveau, în total, un traseu de 11 kilometri. Din 1940, după ocuparea Basarabiei, tramvaiul din oraș a fost naționalizat. În 1944, ca urmare a operațiunii Iași-Chișinău au fost distruse angare și o mare parte din
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
a procurat sistemul de tramvaie în 1910. În 1939, în depoul de pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei, cunoscut atunci drept „Parcul de tramvaie”, erau 50 de vagoane care deserveau, în total, un traseu de 11 kilometri. Din 1940, după ocuparea Basarabiei, tramvaiul din oraș a fost naționalizat. În 1944, ca urmare a operațiunii Iași-Chișinău au fost distruse angare și o mare parte din vagoane. Prin urmare, restabilirea rețelei de tramvai a fost lentă. Către 1952 în Chișinău funcționau doar 17 vagoane, precum și
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
în total, un traseu de 11 kilometri. Din 1940, după ocuparea Basarabiei, tramvaiul din oraș a fost naționalizat. În 1944, ca urmare a operațiunii Iași-Chișinău au fost distruse angare și o mare parte din vagoane. Prin urmare, restabilirea rețelei de tramvai a fost lentă. Către 1952 în Chișinău funcționau doar 17 vagoane, precum și un hangar și ateliere de lucru pentru repararea materialului rulant. În 1956 „parcul” de tramvaie al orașului a fost completat cu 14 vagoane cu motor aduse la Chișinău
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
distruse angare și o mare parte din vagoane. Prin urmare, restabilirea rețelei de tramvai a fost lentă. Către 1952 în Chișinău funcționau doar 17 vagoane, precum și un hangar și ateliere de lucru pentru repararea materialului rulant. În 1956 „parcul” de tramvaie al orașului a fost completat cu 14 vagoane cu motor aduse la Chișinău din Germania. Tramvaiul regulat la Chișinău, după cel de-al doilea război mondial a fost redeschis în 1946. Lungimea totală a liniilor de tramvai la acel moment
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
lentă. Către 1952 în Chișinău funcționau doar 17 vagoane, precum și un hangar și ateliere de lucru pentru repararea materialului rulant. În 1956 „parcul” de tramvaie al orașului a fost completat cu 14 vagoane cu motor aduse la Chișinău din Germania. Tramvaiul regulat la Chișinău, după cel de-al doilea război mondial a fost redeschis în 1946. Lungimea totală a liniilor de tramvai la acel moment era de cca. 17 de kilometri. Numărul pasagerilor transportați anual ajungea la 9 milioane de persoane
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
1956 „parcul” de tramvaie al orașului a fost completat cu 14 vagoane cu motor aduse la Chișinău din Germania. Tramvaiul regulat la Chișinău, după cel de-al doilea război mondial a fost redeschis în 1946. Lungimea totală a liniilor de tramvai la acel moment era de cca. 17 de kilometri. Numărul pasagerilor transportați anual ajungea la 9 milioane de persoane. Odată cu apariția pe străzile orașului, în octombrie 1949, a troleibuzelor, rețeaua de tramvaie a început să stageneze, iar șinele de tramvaie
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
redeschis în 1946. Lungimea totală a liniilor de tramvai la acel moment era de cca. 17 de kilometri. Numărul pasagerilor transportați anual ajungea la 9 milioane de persoane. Odată cu apariția pe străzile orașului, în octombrie 1949, a troleibuzelor, rețeaua de tramvaie a început să stageneze, iar șinele de tramvaie erau eliminate peste tot pentru a fi înlocuite cu trasee de autobuz și troleibuz. În 1961, pe străzile orașului a trecut ultimul tramvai, după care au fost eliminate toate șinile.
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
tramvai la acel moment era de cca. 17 de kilometri. Numărul pasagerilor transportați anual ajungea la 9 milioane de persoane. Odată cu apariția pe străzile orașului, în octombrie 1949, a troleibuzelor, rețeaua de tramvaie a început să stageneze, iar șinele de tramvaie erau eliminate peste tot pentru a fi înlocuite cu trasee de autobuz și troleibuz. În 1961, pe străzile orașului a trecut ultimul tramvai, după care au fost eliminate toate șinile.
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
străzile orașului, în octombrie 1949, a troleibuzelor, rețeaua de tramvaie a început să stageneze, iar șinele de tramvaie erau eliminate peste tot pentru a fi înlocuite cu trasee de autobuz și troleibuz. În 1961, pe străzile orașului a trecut ultimul tramvai, după care au fost eliminate toate șinile.
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
fosta „Expoziție a realizărilor economice ale RSSM”. Scara Cascadelor din parc este formată din 218 trepte și este mai lungă decât renumita scară a lui Potemkin din Odessa (care are 200 de trepte). În anii 1970, în jurul perimetrului lacului circulau tramvaie mici cu vagoane, pentru a ajunge mai rapid la locul de destinație. La începutul lui februarie 2015, Scara Cascadelor și rotonda din Parcul „Valea Morilor” au intrat în reparație, urmând ca după lucrările de reabilitare să arate exact ca la
Parcul Valea Morilor () [Corola-website/Science/334575_a_335904]
-
În Brăila există o rețea de tramvai electric înființată în anul 1900 care acum are 22,7 km lungime. În Brăila au existat multe Timiș-uri 2 dintre care a rămas doar #69 ce e în stare de conservare. În Brăila sunt 4 vagoane motor MÂN T4
Tramvaiul din Brăila () [Corola-website/Science/332476_a_333805]
-
dintre care 2 sunt cuplate cu remorci MÂN B4, 235+1602 și 237+1610, un vagon de lucru, #249 și un vagon bar, #259. Erau mai multe MAN-uri, dar multe nu mai sunt acum.Sunt repartizate Depoului Vidin. Aceste tramvaie au fost aciziționate în 1997 (#9050,#9141,#9146,#9149,#9150,#9152,#9156,#9158,#9159,#9160) și 1998 (#9052,#9060,#9062,#9069,#9078,#9080,#9086,#9103,#9111,#9121). În prezent mai sunt doar #9050, #9060, #9069, "#9080", #9086, #9103, #9150 și
Tramvaiul din Brăila () [Corola-website/Science/332476_a_333805]
-
și 1998 (#9052,#9060,#9062,#9069,#9078,#9080,#9086,#9103,#9111,#9121). În prezent mai sunt doar #9050, #9060, #9069, "#9080", #9086, #9103, #9150 și #9160. Ele sunt atribuite Depoului Radu Negru. RET Roterdam a adus Brăilei pe gratis 10 tramvaie GT8 cu numerele de parc : 1619 și 1634 sunt casate, iar 1621 e donator. Aceste tramvaie aparțin depoului Vidin. Între anii 2008-2009 au fost aduse 11 tramvaie E1 de la Vienezi. Repartizarea lor pe depouri este: În Brăila sunt 2 pluguri
Tramvaiul din Brăila () [Corola-website/Science/332476_a_333805]
-
doar #9050, #9060, #9069, "#9080", #9086, #9103, #9150 și #9160. Ele sunt atribuite Depoului Radu Negru. RET Roterdam a adus Brăilei pe gratis 10 tramvaie GT8 cu numerele de parc : 1619 și 1634 sunt casate, iar 1621 e donator. Aceste tramvaie aparțin depoului Vidin. Între anii 2008-2009 au fost aduse 11 tramvaie E1 de la Vienezi. Repartizarea lor pe depouri este: În Brăila sunt 2 pluguri: P1(depoul Radu Negru) și P2 (depoul Vidin) În Brăila au fost mai multe Tatra T4R
Tramvaiul din Brăila () [Corola-website/Science/332476_a_333805]
-
sunt atribuite Depoului Radu Negru. RET Roterdam a adus Brăilei pe gratis 10 tramvaie GT8 cu numerele de parc : 1619 și 1634 sunt casate, iar 1621 e donator. Aceste tramvaie aparțin depoului Vidin. Între anii 2008-2009 au fost aduse 11 tramvaie E1 de la Vienezi. Repartizarea lor pe depouri este: În Brăila sunt 2 pluguri: P1(depoul Radu Negru) și P2 (depoul Vidin) În Brăila au fost mai multe Tatra T4R luate din Galați. Au fost casate prin 2005. În Brăila au
Tramvaiul din Brăila () [Corola-website/Science/332476_a_333805]