12,312 matches
-
expunerilor doctrinare. A încercat o sinteză de împăcare a sensibilității romantice cu arta impersonală parnasiană (“poezia este o artă ce interesează inima în problemele gândirii”), ca în răspânditul “Vase brise”, poem construit în linii parnasiene pe un fond general de tristețe romantică. În formula personalității sale intră deopotrivă emoție și metodă. Adversar al inspirației necontrolate, definește poezia deliberată a artistului în procesul de creație. Fără a fi un impasibil, poetul contribuie la intelectualizarea emoției estetice în situări teoretice apropiate de ale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și „o neașteptate, nefirească răcoare”, conservată parcă din vremuri primordiale, de la începutul începuturilor, din giganticele păduri arhaice, capabilă chiar de transmutație spațială: „Parcă s-ar fi aflat dintr-odată într-o pădure, la munte." Pe Gavrilescu îl cuprinde „o infinită tristețe”, la gândul că trecuse de atâția ani prin fața grădinii și nu descoperise deliciile ei ascunse. Acum, „deodată se trezi în fața porții...". Îl întampină un fel de Cerber, mai întâi o fată „tânără, foarte frumoasă și foarte oacheșă”, ce deține cheia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu Bleunwenn, sora lui Marc, regele ținutului Cornwall. Din cauza războiului cu ținutul învecinat, regele se înroleaza în război și moare. Astfel, sub semnul lacrimilor și al suferinței, se naște Tristan, fiind fiul văduvei Bleunwenn, care moare și ea apoi din cauza tristeții apăsătoare. Copilul este crescut de unchiul său, regele Marc, în partea Armorica a Britaniei. Acest ținut trebuia să plătească tribut Irlandei. Considerând legea nedreaptă, ajuns la vârsta maturității, Tristan a decis să pună capăt acestei practici. Curajos și neînfricat, ajunge
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
îi dă numele de „luciditate”. Din nefericire pentru ea, Irina, prea tânără și prea puțin experimentată, alunecă în capcana întinsă de Sandu. Personajul masculin rămâne interior vid și sterp și chiar pervers și crud. Zbuciumul inutil al lui Sandu și tristețea lui vine din superficialitatea de înțelegere și nuditatea seacă a inteligenței sale. Cultivat, inteligent, cazuist sentimental, masochist, torturat de dorința de a explica totul, ceea ce-l face etern nefericit în iubire, bărbatul se manifestă și în subconștient cu aceeași manie
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fagot.” Femeia are o poziție rațională și logică prin dorința ei de stabilitate, însă bărbatul îi dă o palmă, atitudine prin care dispare aureola intelectualului inteligent. Naratorul îl trimite la moarte pe pisoiul Ahmed a cărui suferințe sunt prezentate artistic. Tristețea lui Sandu sună autentic: „Dacă aș fi trait în Franța, în secolul al 17-lea, aș fi rugat pe La Fontaine să scrie o fabulă tristă, în care toate animalele ar conduce la groapă un pisic. Ar fi îndurerate foarte toate
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
necesare pentru încă o frază ce nu-i folosea, oricum, nimănui. -Cum e camera în care v-au dus? Vă place? Am dat din cap afirmativ și am stârnit compătimirea celor din jur. Probabil că vedeau în ochii mei o tristețe a cărei matcă era oboseala, dar am lăsat totul așa. -Vreau să mă duceți în cameră. Mi-e somn. Doctorul le-a făcut semn celor doi să mă ia. În drum spre ușă am auzit vorbele femeii îmbrăcate în alb
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
feministă la adresa romantismului. Exaltarea iubirii romantice pare o atitudine antifeministă, pentru că, de fapt, creează un fel de dependență subtilă de relația de dragoste, adică de relația cu „opresorul”. Tema iubirii în literatura feministă este aproape absentă. Asta este o mare tristețe, pentru mine cel puțin, pentru că ispita de a rupe răul de la rădăcină este așa de mare, încât până și dragostea este văzută de către feministele radicale ca un colaboraționism, un fel de pactizare cu inamicul. Nu ader la această perspectivă. Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
chemați pentru a treia oară să apere ei guvernul în locul celor de la poliție. O, Doamne, câte întrebări absurde nu poți să-ți pui ca să ieși și de data aceasta la suprafață ca de obicei, cu umor, să nu mori de tristețe și de rușine că ai văzut și ai tăcut ca ultimul laș. Singura ta salvare este că, oricum, tot nu te poți apăra în cele din urmă. Vei fi, fără îndoială, atacat încă o dată că ai întors spatele clasei muncitoare
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ale redacțiilor. Nimeni (nici măcar „odiosul” și „sinistra”) nu a îndrăznit să coboare această clasă care a fost cândva în avangarda societății românești până acolo unde a fost coborâtă în aceste zile de groază. N-o spun cu patimă, ci cu tristețe, având în vedere memoria tatălui meu care a fost alungat de comunism de pe pământul lui și a lucrat zece ani într-o mină. Și nu-i condamn pe mineri pentru ce s-a-ntâmplat, ci pe acei care au regizat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
călărit de moarte din alegoriile medievale. Veți spune că amestec lucrurile: că Ovidiu Cotruș n-ar fi murit ca alții din cauza securității și vă voi răspunde că n-aveți dreptate. Dacă maladia de care a suferit el este cea a tristeții - așa cum se spune - atunci faptul că nu a mai rezistat după tot ce i s-a întâmplat nu trebuie să fie nici uitat, nici minimalizat. Nu spun asta gândindu-mă doar la tinerețea distrusă a lui Ovidiu Cotruș (de care
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
vine mai din adânc și că el ne privește pe toți. Că într-o justiție în care cineva poate să fie mai presus decât legea, limba în care pledezi cauza nu mai este atât de importantă. Spun asta cu mare tristețe că procentul celor care am votat împotriva dublei înșelătorii este, de fapt, infim în raport cu al celor care au votat împotrivă. Și că deci nu ne putem face iluzia că de la alegerile din mai până la referendumul de acum am fi progresat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu s-a dus la Paris cu 10.000 de dolari luați din bugetul țării, ci cu Viața Românească și cu Convorbiri literare. Și vă reamintesc că el a reușit. Anchetă a revistei 22, apărută în numărul 3 din 1992 Tristețea de a supraviețui Pentru acei care au urmărit cu atenție presa românească de după revoluție nu mai reprezintă un secret faptul că literatura este lăsată să piară fiindcă, în marea lor majoritate, scriitorii n-au aderat la politica Frontului. Sistemul tovarășului
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
făcut și răspunde că singura soluție este să renunțăm la ideea naivă că se va face vreodată un proces al comunismului și să ne așezăm sub aripa „adevăraților feseniști” ai lui Petre Roman, fiindcă altfel nu avem nici o șansă. Marea tristețe nu este că ne spune acest lucru așa, de la obraz, ci că nu ar fi deloc exclus să aibă și dreptate. Oricum, după cum evoluează lucrurile, nu m-aș mira dacă, la următorul său dialog cu Emanuel Valeriu, înțeleptul Brucan ne-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de opoziție de reminiscențe comuniste, întrucât a sperat că AC și partidul care o reprezintă nu-și vor împărți voturile în două, ci vor prezenta un singur candidat. Oricât am fi de vinovați că n-am putut trece sub tăcere tristețea pe care ne-a produs-o această ultimă mișcare de culise prin care a fost derutat încă o dată electoratul, ne place să credem că ideea candidatului unic nu ne parvine din cei 25 de ani în care ne-a fost
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
este o antologie. El conține însă și un grupaj de aproximativ 50 de poeme inedite, dintre care unele au fost scrise după revoluție. Poate domnul Manolescu n-a apucat să-l deschidă să vadă ce cuprinde, mi-am spus cu tristețe. Sau poate a socotit că partea de inedite e neînsemnată în raport cu cealaltă (pentru care aș fi, în opinia Domniei Sale, un scriitor important). Bine, mi-am spus atunci fără să vreau, dar dacă așa se pune problema, ar trebui să-și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
1989, când ne certam la el acasă, unde, după ce mă primea ca pe un prieten, mă acuza fie pentru că aș fi publicabilă, fie pentru că nu am refuzat să public Urcarea muntelui după ce a fost cenzurată. Recent, i-am recitit cu tristețe o carte în care se întreba ce mi se putea întâmpla mie dacă aș fi refuzat să public această carte și răspundea singur în locul meu, punându-mi în gură niște replici pe care nu le-aș fi dat nici dacă
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
economii nu va fi susținută de pornirea celorlalte, în mecanismul economic global. Deci, totul trebuie gândit de așa natură încât să nu existe forțări și imixtiuni care pot duce la prelungirea crizei. Mai este și psihologia umană. Nu poți pune tristețe în mijlocul veseliei, după cum este foarte greu să aduci veselia în mijlocul tristeții. Sigur, ar fi ideal ca o economie națională să fie condusă în contratimp, adică să se ia măsuri de austeritate în mijlocul boom-ului economic și de relansare în mijlocul crizei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
global. Deci, totul trebuie gândit de așa natură încât să nu existe forțări și imixtiuni care pot duce la prelungirea crizei. Mai este și psihologia umană. Nu poți pune tristețe în mijlocul veseliei, după cum este foarte greu să aduci veselia în mijlocul tristeții. Sigur, ar fi ideal ca o economie națională să fie condusă în contratimp, adică să se ia măsuri de austeritate în mijlocul boom-ului economic și de relansare în mijlocul crizei economice. Numai că este imposibil să detectezi criza și momentul apariției
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
intră foarte rar în impas. Ciclul pierdere-câștig, prilejuit de inflație, este cu atât mai periculos cu cât el nu poate fi anticipat. Ceea ce știm cu certitudine este că după inflație, care înseamnă veselie excesivă, chiar beție, urmează deflația, adică marea tristețe. Nimeni, ca și în cazul ciclului economic natural, nu poate să prevadă momentul în care se produce ruptura și se trece de la o fază la alta. Pentru a evita deflația trebuie să combatem din start inflația. Acolo unde nu există
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dar ne urmărim, în ascuns, în permanență, cu egoism, propriile scopuri. Această natură duală a ființei umane se înscrie, în mod firesc, în dualitatea lumii în care trăim. Există întuneric și lumină, frig și cald, bine și rău, fericire și tristețe, viteză și repaus. În acest context, intervenția din exterior a socialismului nu a fost niciodată binevenită. Niciodată oamenii, indiferent de modul în care au trăit în comunism, nu au renunțat la a-și căuta în mod firesc echilibrele interioare și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nostru și îl poți răspândi oriunde. C.Ș.: Făcând numai un efort material la început. A.B.: Da, fiindcă după aceea s-ar descurca singur. Or, tocmai asta nu s-a înțeles și nu se înțelege. Mă gândesc la toată tristețea lui Rebreanu din texte și interviuri. Iar acum, ca scriitor, ești mort din start. Adică ai cota țării tale. C.Ș.: Este ceea ce spuneam mai înainte, că nu poate fi subestimată componenta politică. A.B.: Din păcate. Există un punct
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
politic, ci apar atunci când se nimerește. Chiar dacă ar exista un climat de cea mai mare libertate cu putință, se poate întâmpla să nu apară talentele sau valorile sau geniile așteptate și care să se potrivească momentului. C.Ș.: Dar ce tristețe să apară și să fie ignorate, să treacă neobservate! A.B.: Da, mă gândesc că la un moment dat aveam cel puțin opt regizori de talie internațională. Trei sau patru s-au afirmat cu brio aici, în Occident. Dar, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
biserică de credincioși să fie donate familiilor din lagărul de evrei din Transnistria. Drept recunoștință familia Haber Nutzi și sora sa l-au Îngrijit pe părinte cât a fost internat la Spitalul Sfântul Spiridon și l-au condus cu adâncă tristețe pe ultimul drum. După emigrarea lor la Haiffa au trimis mult timp scrisori familiei Îndoliate. Familia Pr. Năvroteanu formată din 6 persoane, tranformau vizita invitaților Într-un deliciu prin talentul lor muzical transpus de variate instrumente muzicale. La echipa gazdei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a face ceva este mult mai mare decât aceste lucruri. Aceștia nu mai pot fi văzuți ca simpli pescari: vocația lor este mult mai înaltă. Iată ce citim în spatele acestor rânduri asupra faptului trăit de apostoli în imperfecțiunea și în tristețea lor: au mers la pescuit deoarece nu știau ce să facă altceva, deoarece erau triști și nu aveau un alt proiect mai nobil de viață. Tot la fel ca un tânăr care spune: „Mă duc să dansez”, și alții răspund
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
mulțumire Dumnezeului meu, ori de câte ori îmi aduc aminte de voi, acum când vă cunosc aproape pe nume, pe fiecare în parte, rugându-mă întotdeauna cu bucurie pentru voi în toate rugăciunile mele. Când mă rog pentru voi, nu mă rog cu tristețe, dar cu bucurie. Mă rog așadar cu bucurie pentru voi datorită cooperării voastre la răspândirea Evangheliei. Fiind aici, voi ați devenit cooperatori ai episcopului în difuzarea Evangheliei, ați intrat în grija lui pentru Biserică și pentru Împărăția lui Dumnezeu, și
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]