110,184 matches
-
o cafea. Aflând că Rachel a dat fotografia șerifului Kelton, Mark, Eric și alți jucători de fotbal vin la ea acasă noaptea târziu, opresc curentul și-i sparg o fereastră. Mark o hărțuiește la telefon. Eric încearcă să intre cu mașina printr-o fereastră. Puterile telechinetice ale lui Rachel închid fereastra, prinzându-i mâna lui Eric. Băieții dispar atunci când părintii ei adoptivi ajung acasă. Sue se întâlnește cu Rachel. Când Sue o întreabă despre mișcarea obiectelor cu puterea minții, Rachel încearcă
Furia: Carrie 2 () [Corola-website/Science/323123_a_324452]
-
muzicale - pianele, fluierele, trompetele, tobele etc. - care permit obținerea de sunete sau derularea unor bucăți melodice, sunt, de asemenea, atractive pentru aceștia, permițând, prin imitație, cântarea vocală. La copiii între 3 și 6 ani, preferințele se îndreaptă spre păpuși, animale, mașini, ceea ce le permite ca în jocurile lor să reflecte realitatea înconjurătoare. Extrem de utile le sunt copiilor de această vârstă jocurile care îi ajută să se orienteze în privința formei, dimensiunilor, culorii. Pentru copiii de 6-7 ani, o importanță deosebită o au
Jucării educaționale () [Corola-website/Science/323141_a_324470]
-
din Iași în 1954, ocupând pe rând următoarele funcții didactice: asistent (1954-1958), șef de lucrări (1958-1968), conferențiar (1968-1972), profesor (1972- 2015) În anii 1974 1975 este prodecan al Facultății de mecanică. În anii 1984 1990 este Șef al Catedrei de Mașini Unelte și Scule, iar în februarie 1990 Senatul Universității Tehnice din Iași l-a ales rector, post ocupat până în 1996. Între 1992-2004, a fost director general al Institutului Național de Inventică Iași. Este președinte al Comisiei de Inventică a Academiei Române
Vitalie Belousov () [Corola-website/Science/323138_a_324467]
-
Știința prelucrării informațiilor (datelor) cu ajutorul computerelor se numește informatică. începe cu mult timp înainte ca disciplina modernă a informaticii să apară în secolul al XX-lea. Progresia, de la invenții mecanice și teorii matematice până la mașini și concepte moderne, a format un domeniu major academic și baza unei industrii uriașe la nivel mondial. Un computer -numit în limba română și calculator, calculator electronic sau ordinator (din franceză)- este o mașină care prelucrează informații (date) pe baza
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
invenții mecanice și teorii matematice până la mașini și concepte moderne, a format un domeniu major academic și baza unei industrii uriașe la nivel mondial. Un computer -numit în limba română și calculator, calculator electronic sau ordinator (din franceză)- este o mașină care prelucrează informații (date) pe baza unui program (o listă de instrucțiuni). Cel mai vechi instrument cunoscut pentru utilizarea în calcul este abacul. Se crede că a fost inventat în Babilon circa 2400 î.Hr.. Prima oară era folosit prin trasarea
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
a descoperit în secolul al XVII-lea logaritmii care sunt folosiți în scopuri computaționale, a urmat o perioadă de progres considerabil în care inventatori și oameni de știință au fabricat unelte de calcul. În 1623, Wilhelm Schickard a proiectat o mașină de calcul, dar a abandonat proiectul, deoarece clădirea în care se afla prototipul a fost distrusă de un incendiu în 1624. În jurul anului 1640, Blaise Pascal, un cunoscut matematician francez, a construit primul dispozitiv mecanic bazate pe un design descris
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
cartelelor perforate funcționa războiul de țesut al lui Joseph Marie Jacquard în 1801, unde o gaură în cartelă reprezenta binarul unu iar lipsa găurii binarul zero. Războiul lui Jacquard era departe de a fi un computer, dar a demonstrat că mașinile pot funcționa pe baza sistemelor binare. Dezvoltând o idee anterioară a lui Jacques de Vaucanson, Jacquard își dotează războiul de țesut cu un ingenios mecanism care selecta diferențiat firele de urzeală după un "program" înscris pe plăcuțe perforate (inventatorul cartelelor
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
program" înscris pe plăcuțe perforate (inventatorul cartelelor perforate fiind Basile Bouchon). Cartela perforată este o bucată de hârtie rigidă care conține informații digitale reprezentate de prezența sau absența de găuri în poziții predefinite. În perioada 1833-1835, Charles Babbage a inventat „mașina analitică”, care se baza direct pe cartelele perforate pentru programare ale lui Joseph Marie Jacquard. Această mașină era alimentată de un motor cu aburi. Babbage nu a reușit să o construiască până la moartea sa, din cauza limitărilor tehnologice ale vremii. Cu
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
hârtie rigidă care conține informații digitale reprezentate de prezența sau absența de găuri în poziții predefinite. În perioada 1833-1835, Charles Babbage a inventat „mașina analitică”, care se baza direct pe cartelele perforate pentru programare ale lui Joseph Marie Jacquard. Această mașină era alimentată de un motor cu aburi. Babbage nu a reușit să o construiască până la moartea sa, din cauza limitărilor tehnologice ale vremii. Cu toate acestea, o mașină construită în 1991 după schițele sale s-a dovedit a funcționa perfect. O
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
baza direct pe cartelele perforate pentru programare ale lui Joseph Marie Jacquard. Această mașină era alimentată de un motor cu aburi. Babbage nu a reușit să o construiască până la moartea sa, din cauza limitărilor tehnologice ale vremii. Cu toate acestea, o mașină construită în 1991 după schițele sale s-a dovedit a funcționa perfect. O invenție importantă au reprezentat-o roțile dințate, ca înlocuitor al mărgelelor de la abac. Alan Turing a descris în 1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
sale s-a dovedit a funcționa perfect. O invenție importantă au reprezentat-o roțile dințate, ca înlocuitor al mărgelelor de la abac. Alan Turing a descris în 1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele și care rezumă funcționarea unei mașini de calcul programabile (Mașina Turing). Până în secolul trecut, calculatoarele mecanice, mașinile contabile și casele de marcat erau reproiectate în sensul utilizării motoarelor electrice, poziția roților dințate reprezentând starea unei variabile. Din anii 1930, mai multe companii (de exemplu Friden, Marchant
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
a funcționa perfect. O invenție importantă au reprezentat-o roțile dințate, ca înlocuitor al mărgelelor de la abac. Alan Turing a descris în 1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele și care rezumă funcționarea unei mașini de calcul programabile (Mașina Turing). Până în secolul trecut, calculatoarele mecanice, mașinile contabile și casele de marcat erau reproiectate în sensul utilizării motoarelor electrice, poziția roților dințate reprezentând starea unei variabile. Din anii 1930, mai multe companii (de exemplu Friden, Marchant Calculator și Monroe) au
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
reprezentat-o roțile dințate, ca înlocuitor al mărgelelor de la abac. Alan Turing a descris în 1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele și care rezumă funcționarea unei mașini de calcul programabile (Mașina Turing). Până în secolul trecut, calculatoarele mecanice, mașinile contabile și casele de marcat erau reproiectate în sensul utilizării motoarelor electrice, poziția roților dințate reprezentând starea unei variabile. Din anii 1930, mai multe companii (de exemplu Friden, Marchant Calculator și Monroe) au realizat calculatoare mecanice de birou capabile să
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
calculator mecanic, portabil. Primul calculator de birou electronic a fost calculatorul britanic ANITA Mk.VII (1958), care folosea pentru afișaj tuburi Nixie și 177 de tiratroane miniaturizate (tiratronul este un tub electronic cu trei electrozi). În 1963, Friden a introdus mașina EC-130 cu patru funcții care costa 2200 de dolari și era proiectată numai pe baza tranzistoarelor. EC-130 avea o capacitate de 13 digiți și un afișaj pe un tub catodic de 130 mm. În 1965, Laboratoarele Wang au produs LOCI-2
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
Zuse), 2. calculatorul Atanasoff-Berry și 3.calculatoarele Colossus și ENIAC, acestea au fost construite manual cu ajutorul circuitelor ce conțineau relee sau tuburi electronice, și adesea foloseau cartelele sau benzile perforate ca dispozitiv de intrare și ca mediu de stocare. Aceste mașini nu semănau cu calculatoarele moderne numerice. Niciun moment nu este considerat unanim a fi momentul nașterii calculatoarelor numerice. Pentru ca o mașină de calcul să fie (considerată) un calculator universal, trebuie să existe un mecanism convenabil de citire-scriere, cum ar fi
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
tuburi electronice, și adesea foloseau cartelele sau benzile perforate ca dispozitiv de intrare și ca mediu de stocare. Aceste mașini nu semănau cu calculatoarele moderne numerice. Niciun moment nu este considerat unanim a fi momentul nașterii calculatoarelor numerice. Pentru ca o mașină de calcul să fie (considerată) un calculator universal, trebuie să existe un mecanism convenabil de citire-scriere, cum ar fi banda perforată. Pe baza modelului teoretic al mașinii universale de calcul a lui Alan Turing, John von Neumann a definit o
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
moment nu este considerat unanim a fi momentul nașterii calculatoarelor numerice. Pentru ca o mașină de calcul să fie (considerată) un calculator universal, trebuie să existe un mecanism convenabil de citire-scriere, cum ar fi banda perforată. Pe baza modelului teoretic al mașinii universale de calcul a lui Alan Turing, John von Neumann a definit o arhitectură ce utilizează aceeași memorie atât pentru stocarea programelor cât și a datelor: practic toate calculatoarele moderne utilizează această arhitectură (vulnerabilă la viruși). În 1943 -1945 ENIAC
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
-1945 ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer) a fost construit în Statele Unite, el a fost primul calculator electronic generic care efectua pe secundă 5000 de operații de adunare și scădere, fiind de o mie de ori mai rapid decât alte mașini care efectuau aceste operații. Era un calculator numeric Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme de calcul. Mașina cântărea 30 de tone și avea peste 18.000 de tuburi. Una dintre marile realizări
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
operații de adunare și scădere, fiind de o mie de ori mai rapid decât alte mașini care efectuau aceste operații. Era un calculator numeric Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme de calcul. Mașina cântărea 30 de tone și avea peste 18.000 de tuburi. Una dintre marile realizări inginerești ale mașinii era minimizarea arderii tuburilor, problemă comună la acea vreme. Mașina a fost utilizată aproape permanent de-a lungul următorilor zece ani. Primul
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
aceste operații. Era un calculator numeric Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme de calcul. Mașina cântărea 30 de tone și avea peste 18.000 de tuburi. Una dintre marile realizări inginerești ale mașinii era minimizarea arderii tuburilor, problemă comună la acea vreme. Mașina a fost utilizată aproape permanent de-a lungul următorilor zece ani. Primul calculator numeric cu program stocat (considerate Mașini von Neumann din prima generație) poate fi considerat EDVAC (a fost
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme de calcul. Mașina cântărea 30 de tone și avea peste 18.000 de tuburi. Una dintre marile realizări inginerești ale mașinii era minimizarea arderii tuburilor, problemă comună la acea vreme. Mașina a fost utilizată aproape permanent de-a lungul următorilor zece ani. Primul calculator numeric cu program stocat (considerate Mașini von Neumann din prima generație) poate fi considerat EDVAC (a fost proiectat dar care nu a funcționat) sau „Baby” sau Small-Scale
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
peste 18.000 de tuburi. Una dintre marile realizări inginerești ale mașinii era minimizarea arderii tuburilor, problemă comună la acea vreme. Mașina a fost utilizată aproape permanent de-a lungul următorilor zece ani. Primul calculator numeric cu program stocat (considerate Mașini von Neumann din prima generație) poate fi considerat EDVAC (a fost proiectat dar care nu a funcționat) sau „Baby” sau Small-Scale Experimental Machine (care a și funcționat, 1948). În iunie 1951, UNIVAC I (Universal Automatic Computer) a fost primul calculator
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
a funcționat) sau „Baby” sau Small-Scale Experimental Machine (care a și funcționat, 1948). În iunie 1951, UNIVAC I (Universal Automatic Computer) a fost primul calculator vândut unei instituții oficiale (Biroul de Recensăminte al Statelor Unite). În 1952, IBM a anunțat public mașina electronică de prelucrare a datelor IBM 701 și primul calculator IBM mainframe. Primul limbaj de programare generic de nivel înalt care a fost implementat vreodată, Fortran, era dezvoltat și la IBM pentru 704 în 1955-1956 și a fost lansat la
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
și Stanley Mazor de la Intel. Potrivit TOP500 din noiembrie 2010, cel mai puternic computer din lume este calculatorul chinezesc Tianhe-I (sau TH1) cu o viteză de 2,566 petaFLOPS adică 2,566x1015 operații pe secundă. Astăzi computerele nu sunt doar mașini de prelucrat informații, ci și dispozitive care facilitează comunicarea respectivelor informații între doi sau mai mulți utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text, imagini, sunet sau video. În principiu, orice computer care deține un anumit set minimum de funcții
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
care facilitează comunicarea respectivelor informații între doi sau mai mulți utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text, imagini, sunet sau video. În principiu, orice computer care deține un anumit set minimum de funcții (altfel spus, care poate emula o mașină Turing) poate îndeplini funcțiile oricărui alt asemenea computer, indiferent că este vorba de un Personal Digital Assistant sau PDA sau de un supercomputer (vezi și teza Church-Turing). Această versatilitate a condus la folosirea computerelor cu arhitecturi asemănătoare pentru cele mai
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]