10,995 matches
-
pierderea controlului asupra portului, care devenise brusc un obiectiv de importanță vitală pentru aliați. britanicii s-au retras spre port începând cu 26 mai. Această manevră a expus flancul Armatei I franceze de lângă Lille. Odată cu retragerea britanicilor, germanii au început înaintarea și au ocupat pozițiile eliberate, ceea ce a dus la încercuirea grosului Armatei I franceze. Gort și șeful statului său major, generalul Henry Pownall, au fost conștienți că retragerea britanicilor implica distrugerea Armati I franceze și și-au asumat consecințele deciziei
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
consecințele deciziei. Luptele din 26-27 mai au dus armata belgiană în pragul distrugerii. Belgienii mai controlau linia Ypres-Roulers în vest și linia Bruges-Thelt în est. Pe 27 mai însă, frontul central în sectorul Iseghem-Thelt a cedat. Nimic nu mai oprea înaintarea germană spre est spre Ostend și Bruges, ori spre vest, spre porturile Nieuport și La Panne, aflate în adândimea teritoriului aliat. În acel moment, belgienii nu mai dispuneau de mijloace de rezistență. Dezintegrarea armatei belgiene și prăbușirea sectoarelor de front
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
vasele japoneze în apele de coastă și oprea aprovizionarea corespunzătoare a armatei. Aceste acțiuni au avut loc cu unele excepții pe tot parcursul conflictului. Soldații japonezi erau încrezători și bine instruiți având experiența numeroaselor conflicte terestre din perioada Sengoku dar înaintarea lor a fost blocată deoarece transporturile de provizii și comunicarea au fost oprite în zonele coastei coreene de vest. Chinezii au interpretat invaziile japoneze ca o amenințare la sistemul său tributar și la cererea coreenilor forțele chineze au intrat în
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Dadaejin ca o fortăreață unde să debarce întăririle pentru armata japoneză. El și-a regrupat armata și a mărșeluit spre Seoul, obiectivul principal al armatei japoneze. Konishi și So Yoshitoshi care a atacat Busan-ul au întâlnit o rezistență slabă la înaintarea lor (a se vedea bătălia de la Chungju și bătălia de la Sangju). Eșecul în apărarea trecătorii Choryang, un post strategic important a forțat coreenii să se retragă iar japonezii au ajuns la marginea orașului Seul în mai puțin de o lună
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Chungju a dus la capturarea capitalei câteva săptămâni mai târziu. Această povestire este un fragment din Analele Dinastiei Joseon. Generalul Yi Il a planificat să folosească trecătoarea Choryong, singura cale prin extremitatea vestică a lanțului muntos Sobaek pentru a controla înaintarea japonezilor. După ce Busanul a fost pierdut, curtea de la Hanseong și-a pus speranțele într-un general important, Shin Rip care devenise recunoscut pentru victoriile sale din nord împotriva jurchenilor. Regele coreean i-a dat lui Shin Rip o sabie și
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
acum restaurată și continuă în partea estică a restaurantului, lângă autostradă. Malul nordic este puțin adânc și nisipos cu o plajă mare. Malul de sud este în cea mai mare parte stâncos. Prima divizie condusă de Konishi Yukinaga a continuat înaintarea spre nord jefuind localitățiile Pyongsan, Sohung, Pungsan, Hwangju, și Chunghwa pe drum. La Chunghwa, divizia a treia condusă de Kuroda Nagamasa s-a alăturat primei divizii și a continuat înaintarea spre orașul Pyeongyang situat în spatele râului Taedong. 10.000 de
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
parte stâncos. Prima divizie condusă de Konishi Yukinaga a continuat înaintarea spre nord jefuind localitățiile Pyongsan, Sohung, Pungsan, Hwangju, și Chunghwa pe drum. La Chunghwa, divizia a treia condusă de Kuroda Nagamasa s-a alăturat primei divizii și a continuat înaintarea spre orașul Pyeongyang situat în spatele râului Taedong. 10.000 de coreeni păzeau orașul împotriva 30.000 de japonezi. Coreenii erau conduși de numeroși generali printre care și Yi Il și Kim Myong-won care s-au pregătit asigurându-se că nu
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a poruncit ca fugarii să fie prinși. Doi dintre fugari au fost aduși înapoi. Yi i-a decapitat iar capetele lor au fost expuse în public. Bătăliile lui Yi Sun-sin au pus presiune semnificativă asupra japoneziilor și le-a afectat înaintarea. Marina coreeană se baza pe o rețea de pescari locali și bărci de cercetași pentru a primi informații despre mișcările inamicului. În zorii zilei de 13 iunie 1592 Yi Sun-sin și Yi Eok-gi au pornit cu 24 de panokseon-uri, 15
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
de aceeași putere cu cele ale japonezilor. Cu ajutorul archebuzelor, tunurilor și mortierelor, coreenii au reușit să îi alunge pe japonezi din provincia Jeolla. Bătălia de la Jinju este considerată una dintre cele mai mari victorii coreene deoarece a oprit japonezii din înaintarea lor în provincia Jeolla. Primul asediu de la Jinju (1592) a fost o bătălie care s-a încheiat cu victoria coreenilor. Jinju era un castel important care apăra provincia Jeolla. Ukita Hideie și Hosokawa Tadaoki s-au înțeles să cucerească Jinju
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
a rezistat în total 133 de zile. În august 1914, armatele ruse au trecut frontiera cu țările Puterilor Centrale și au ocupat teritorii din Prusia Orientală germană și din Galiția austro-ungară ajungând în zona actualei frontiere între Polonia și Ucraina. Înaintarea pe teritoriul german a fost respinsă în scurt timp după bătăliile de la Tannenberg și Lacurile Mazurice, dar campania din Galiția a avut mai mult succes în fața unei armate austro-ungare mai lente și mai slab organizate. Generalul a copleșit forțele austro-ungare
Asediul Przemyślului () [Corola-website/Science/333197_a_334526]
-
Below nu i s-a putut alătura decât la prânz. Rușii din această zonă erau conștienți de intențiile rușilor din cauza atacului lui von François, și și-au petrecut timpul pregătindu-se de asalt și mutându-și artileria grea. La început, înaintarea germană a mers bine, dar s-a oprit după ce a început tirul de artilerie rus, iar rușii au reușit să-și întoarcă flancurile și să-i oblige să se retragă în dezordine pe linia -Angerburg, lăsând 6.000 de prizonieri
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
cu o hotărâre disproporționată față de gravitatea situației, a ordonat o retragere generală până la Vistula, lăsând toată Prusia Orientală în mâinile rușilor. Panica lui Prittwitz l-a afectat pe Moltke, care se temea că Berlinul însuși ar putea fi amenințat de înaintarea rusească. Șeful Statului Major a reacționat demițându-i pe Prittwitz și pe adjunctul său, Waldersee, și înlocuindu-i cu Paul von Hindenburg și cu Erich Ludendorff. El a transferat și câteva divizii de pe Frontul de Vest, decizie considerată în general
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
-i pe Prittwitz și pe adjunctul său, Waldersee, și înlocuindu-i cu Paul von Hindenburg și cu Erich Ludendorff. El a transferat și câteva divizii de pe Frontul de Vest, decizie considerată în general a fi una greșită, întrucât a slăbit înaintarea germană prin Belgia ce avea scopul de a flanca și distruge armata franceză. Un rezultat aparent minor al bătăliei avea să aibă însă efecte de durată. După bătălie, asupra unui ofițer rus mort a fost găsită o notă ce sublinia
Bătălia de la Gumbinnen () [Corola-website/Science/333262_a_334591]
-
a dat ordin ca întreg complexul să fie distrus. Buncărele au fost grav avariate de însăși armata nazistă, care a detonat, cu ajutorul unui singur piston, un sistem centralizat de demolare, cu scopul de a împiedica armata sovietică, aflată în plină înaintare, să le folosească. Detonarea a avut însă loc abia în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 1945, la zece zile după inițierea ofensivei sovietice Vistula-Oder. A fost folosită o cantitate impresionantă de TNT, doar pentru un buncăr fiind necesare 8
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
Prima bătălie de pe Lacurile Mazuriene a fost o ofensivă a Imperiului German de pe Frontul de Est în prima parte a Primului Război Mondial. Ea a respins înaintarea Armatei I ruse de-a lungul întregului front, scoțând-o de pe teritoriul german. O continuare a înaintării germane nu a fost posibilă din cauza sosirii Armatei a X-a ruse pe flancul stâng al germanilor. În ciuda unei superiorități numerice de 2
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
bătălie de pe Lacurile Mazuriene a fost o ofensivă a Imperiului German de pe Frontul de Est în prima parte a Primului Război Mondial. Ea a respins înaintarea Armatei I ruse de-a lungul întregului front, scoțând-o de pe teritoriul german. O continuare a înaintării germane nu a fost posibilă din cauza sosirii Armatei a X-a ruse pe flancul stâng al germanilor. În ciuda unei superiorități numerice de 2:1 și a poziției defensive bine fortificate, rușii au suferit o grea înfrângere și s-au retras
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
că nu putea face decât să se retragă. Rennenkampf a ordonat o contraofensivă în nord pentru a câștiga timp pentru a reface rândurile, reușind să împingă câțiva kilometri. Germanii nu s-au oprit să se replieze, ci și-au continuat înaintarea în sud și în nord. Astfel, trupele rusești victorioase au rămas izolate într-un ieșind, dar au reușit să se retragă pe noi linii către est. În acest moment, bătălia a luat o turnură decisivă în favoarea germanilor. La 11 septembrie
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
urmau să se dea în sectorul sudic, între Austro-Ungaria și Russia, acolo unde forțele rusești au reușit la început să pună pe fugă armata austro-ungară. A mai durat un an până când forțele germane și austro-ungare au reușit să schimbe soarta înaintării rusești, scoțându-i pe aceștia din Galiția și apoi din Polonia rusească.
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
de germani la 20 august 1914 a fost prima ofensivă majoră a Frontului de Est. Din cauza atacului german efectuat în grabă, armata rusă a ieșit victorioasă. Germanii au fost obligați să se retragă, probabil cu intenția de a încerca oprirea înaintării rusești în Mazuria, sau chiar de a se retrage până pe Vistula, ceea ce ar fi însemnat abandonarea ieșindului Prusiei Orientale. Aceasta s-ar fi potrivit cu planurile dinaintea izbucnirii războiului, ca pe pozițiile acestea să se retragă germanii dacă rușii sunt mai
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
a împușcat. În , germanii au obligat Armata I să se retragă din Prusia Orientală. Invazia a fost un greu eșec pentru ruși, eșec urmat de considerabila în anul următor, inclusiv capturarea Varșoviei. Criza produsă în Înaltul Comandament German de neașteptata înaintare rusească a obligat însă la trimiterea a două corpuri de armată și a unei divizii de cavalerie de pe Frontul de Vest ca parte a noii pentru a susține atacul asupra rușilor. Aceste forțe suplimentare nu au ajuns la timp pentru
Invazia rusă a Prusiei Orientale () [Corola-website/Science/333248_a_334577]
-
inițiale ale invadării Poloniei. Conform ultimelor cercetări, între 350 și 720 de militari polonezi au apărat pentru trei zile o zonă fortificată împotriva a 40.000 de soldați germani. Deși înfrângerea era inevitabilă, această acțiune a împiedicat pentru trei zile înaintarea armatei germane și a amânat încercuirea Grupului operațional independent Narew, care lupta în apropiere. Într-un final tancurile germane au străpuns linia defensivă și au eliminat buncărele poloneze unul câte unul. Ocupanții ulimului buncăr s-au predat în jurul prânzului zilei
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
și distruge în cadrul Bătăliei de la Andrzejewo. Ulterior înaintează către sud și ia parte la Bătălia de la Brześć. Deși toate buncărele au fost distruse și într-un final rezistența poloneză a fost înfrântă, zona fortificată de la Wizna a reușit să oprească înaintarea germană pentru trei zile. Rezistența eroică în ciuda condițiilor adverse este un simbol al războiului de apărare dus de Polonia în 1939 și parte al culturii populare al acestei țări. Pierderile poloneze nu au fost stabilite cu certitudine deoarece există foarte
Bătălia de la Wizna () [Corola-website/Science/333293_a_334622]
-
în inima Germaniei. Atacul a fost executat de Armata I și Armata a 9-a SUA. Ofensiva a fost declanșată pe 16 noiembrie 1944 cu unul dintre cele mai puternice bombardamente tactice ale aliaților din întregul război. În ciuda tuturor eforturilor, înaintarea aliaților a fost neașteptat de înceată, în principal datorită rezistenței germane, în special din pădurea Hürtgen, zonă prin care s-au dat principalele lupte. Spre mijlocul lunii decembrie, aliații au atins în cele din urmă cursul Rurului și au încercat
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
în perioada iulie-august o serie de înfrângeri grele, printre cele mai importante fiind cea din punga Falaise. După aceste înfrângeri, defensiva germană și nordul și vestul Franței s-a prăbușit, ceea ce a dus la o retragere grăbită spre teritoriul național. Înaintarea rapidă pe frontul de vest și victoriile de pe frontul de est ale Armatei Roșii au făcut ca Înaltul comandament aliat să creadă că Wehrmachtul se află în pragul colapsului, iar victoria poate fi obținută până la Crăciunul anului 1944. Ținând seama
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
atac direct prin Olanda spre Germania - Operațiunea "Market Garden". Acest plan s-a dovedit prea ambițios, Wehrmachtul fiind capabil să se reorganizeze și să își întărească forțele, iar "Market Garden" s-a încheiat cu un eșec. Spre sfârșitul lunii septembrie, înaintarea aliaților s-a oprit brusc, una din cauzele principale fiind problemele de aprovizionare. Răgazul obținut a permis germanilor să se pregătească pentru ofensivele aliate care urmau să vină. Germanii au reușit să mobilizeze efective importante pe Linia Siegfried. Această linie
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]