11,819 matches
-
formată din satele Bascov (reședința), Brăileni, Glâmbocu, Mica, Prislopu Mic, Schiau, Uiasca și Valea Ursului. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Argeș și pe malurile râului Bascov, la nord-vest de municipiul Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN7C, care duce spre nord la Sibiu prin Munții Făgăraș. Tot din DN7, la Prislopu Mic se ramifică șoseaua județeană DJ704D, care duce
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
se află în centrul județului, pe malul drept al râului Argeș și pe malurile râului Bascov, la nord-vest de municipiul Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN7C, care duce spre nord la Sibiu prin Munții Făgăraș. Tot din DN7, la Prislopu Mic se ramifică șoseaua județeană DJ704D, care duce spre sud-vest la . Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN7C, care duce spre nord la Sibiu prin Munții Făgăraș. Tot din DN7, la Prislopu Mic se ramifică șoseaua județeană DJ704D, care duce spre sud-vest la . Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de stația Bascov. La nord-est de satul Bascov, râul Argeș formează Lacul Bascov, arie naturală de protecție specială avifaunistică. Conform
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
din satele Bascovele, Bunești, Costești, Cotmeana (reședința), Dealu Pădurii, Drăgolești, Lintești, Negești, Pielești, Săndulești, Spiridoni, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre sud-est
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre sud-est la Cocu, și Poiana Lacului. De asemenea, prin partea nordică a comunei trece și șoseaua județeană DJ704E, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină tot în DN7). Conform
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre sud-est la Cocu, și Poiana Lacului. De asemenea, prin partea nordică a comunei trece și șoseaua județeană DJ704E, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină tot în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotmeana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
formată din satele Călini, Colonești (reședința), Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare și Zăpodia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în Podișul Bârladului, subunitatea Colinele Tutovei, în valea râului Zeletin. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Izvoru Berheciului și spre sud de Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A) și mai departe în județul Vrancea de Boghești și Tănăsoaia și în județul Galați de Gohor
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
formată din satele Bogdănești, Florești, Grigoreni, Scorțeni (reședința), Stejaru și Șerpeni. Comuna se află în partea central-nordică a județului, la confluența Tazlăului Sărat cu Tazlăul Mare, râuri ce formează începând din extremitatea sudică a comunei râul Tazlău. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Florești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ118, care duce spre sud la Berești-Tazlău și Sănduleni (unde se termină în DN11). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scorțeni se ridică
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
partea central-nordică a județului, la confluența Tazlăului Sărat cu Tazlăul Mare, râuri ce formează începând din extremitatea sudică a comunei râul Tazlău. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Florești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ118, care duce spre sud la Berești-Tazlău și Sănduleni (unde se termină în DN11). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scorțeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
Faraoani () este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și dealurile de pe malul drept al Siretului. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Faraoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119H, care duce în centrul satului de reședință, unde se termină în șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Nicolae Bălcescu, Sărata
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
de reședință cu același nume. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și dealurile de pe malul drept al Siretului. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Faraoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119H, care duce în centrul satului de reședință, unde se termină în șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Nicolae Bălcescu, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Cleja, Răcăciuni, Gura Văii
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
terasele și dealurile de pe malul drept al Siretului. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Faraoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119H, care duce în centrul satului de reședință, unde se termină în șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Nicolae Bălcescu, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Focșani-Bacău
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept al Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni și Parava. Prin comună trece și calea ferata Adjud-Bacău, pe care însă nu este deservita de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre nord la Orbeni și Parava. Prin comună trece și calea ferata Adjud-Bacău, pe care însă nu este deservita de nicio stație, cea mai apropiată fiind Orbeni. Geografic comună se află în zona de influență a
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
comună este atestata documentar din anul 1931. Datorită condițiilor favorabile existente aici, zona a fost locuită din neolitic. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește „Țitelca” și este o ridicătura de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Șiretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și vatra s-a mutat către nord aproximativ 500&nbdsp;m pe un teren plat mai încăpător, care astăzi poartă numele de "Țintirim". În preajma anului
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comună Mândrișca a fost și ea
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comună Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seaca, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seaca a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seaca. Comună este traversata pe axa NNE-SSV de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
hectare, din care 3881 ha extravilan . Comună are un numar de 732 gospodării ,respectiv 446 locuințe la mai puțin de 1800 locuitori ,iar la nivel educațional dispune de două grădinițe și două școli . Accesul rutier în comuna se face pe șoseaua DN1 (drumul european E60) care traversează localitatea, separând satul Sacadat și Borșa de satul Săbolciu.Există o stație CFR în satul Sacadat și o halta în satul Săbolciu. După 1950, pe cursul Crișului Repede s-a construit hidrocentrala de la Sacadat
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
fost niciodată / depărtarea mea. / Umbelifere / la marginea drumurilor tale / dâre de spumă / în urma roților / te fac mai ușoară printre / lucruri aeriene: / această prezență a naramzelor / mai îmbietoare ochiului / decât femeia însorită / pe care o mai zărești / la ultimul val de șosea / fierbințeala dulce a miezului / și / dintr-odată acel gust de cenușă / penet de lebădă / simun peste grădinile după-amiezii / licărul preferat licorii. / Provincie a Umbriei, Umbria, / îți presimt străzile și terasele / seninul și stelele ce stau deasupră-ți / o ploaie strălucitoare te
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
formată din satele Băltăgari, Bisoca (reședința), Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Sările și Șindrila. Comuna se află în nordul extrem al județului, în zona cursului superior al râului Râmnicul Sărat, la poalele muntelui Bisoca. Comuna este legată de restul județului prin șoseaua județeană DJ204C care o leagă de , în valea Slănicului. Același drum județean duce spre nord către , . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bisoca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
România, formată din satele Berteștii de Jos (reședința), Berteștii de Sus, Gura Călmățui, Gura Gârluței, Nicolești și Spiru Haret. Comuna se află la vărsarea Călmățuiului în Dunăre, satele ei fiind situate pe malul drept al acestui râu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord către Viziru (unde se termină în DN21) și spre sud către Mihail Kogălniceanu (județul Ialomița). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berteștii de Jos se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
Victoria este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Mihai Bravu și Victoria (reședința). Comuna se află în extremitatea de sud a județului, la limita cu județul Ialomița. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Stăncuța, Tufești, Gropeni, Tichilești și Chiscani (unde se termină în DN21) și spre sud de Mihail Kogălniceanu (județul Ialomița, unde se termină în DN2A). La Mihai Bravu, din această șosea se ramifică
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Stăncuța, Tufești, Gropeni, Tichilești și Chiscani (unde se termină în DN21) și spre sud de Mihail Kogălniceanu (județul Ialomița, unde se termină în DN2A). La Mihai Bravu, din această șosea se ramifică DJ211B, care duce la Bărăganul (DN21) și mai departe la Tătaru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Victoria se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
Robești, Runcu, Târcov, Tocileni, Trestieni și Valea Purcarului. Comuna se află în zona Subcarpaților de Curbură, în valea Buzăului, pe malul stâng al râului, la confluența sa cu râul Bălăneasa, și avea în 2011 5654 de locuitori. Este străbătută de șoseaua județeană DJ203L, care spre sud traversează râul Buzău și duce la Măgura (DN10), iar spre nord urcă pe valea Bălănesei spre Bozioru și Brăești. Prin comună trece calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de gara Pârscov și de halta
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]