19,920 matches
-
unde lucram. Un chiriaș care nu se dovedea gospodar și lăsa casa să-i cadă pe el și familie. M-a rugat să-l chem la responsabilitate și faptă de gospodar, pe coleg... Ceea ce n-am refuzat... Dar puteam fi acuzat, dacă s-ar fi găsit interesați în rele, de care nu am dus niciodată lipsă... Alex Craus, soțul doamnei profesoare Demetra, fiica cântărețului bisericesc Alexa din Priponeștii nat al, era prezent vară de vară în satul nostru. Către el, doamna
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
suferinței. Să-și imagineze, de pildă că i-a murit mama, care trăiește bine-mersi la Constanța. - Nu uita fiica mea EBA, copilul trebuie educat drastic să nu uite niciodată să ceară dovezi, chiar dacă e aiurea chestia asta, atunci orișicând este acuzat de ceva. Numai în felul acesta va învăța treptat, arta de a cere de fiecare dată temeiuri ale acuzelor de minciună ce i se aduc, chiar în timp ce minte. Și în privința aceasta, mai presus de orice, dresați-l să nege evidențele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
urcă pe scaun, ca să fie în fruntea guvernului. Deci, ideea este fără echivoc următoarea: nu amestecați în zeama asta președintele, că oricum el o face și n-are nevoie de ajutor. Ce e atât de greu să înțelegeți? Ce atâtea acuze pentru un om care muncește pe brânci, de dimineața până seara pentru a moderniza România asta, care se lasă al dracului de greu modernizată în stil pedelist? Dar cumva tot a dat-o fiartă, fiindcă doar el știe cum, cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și cere binecuvîntarea fiicelor tale. Asta-i o noapte ce n-are milă nici de-nțelepți, nici de nebuni. LEAR: Mugiți cît vreți! Foc, scuipa! Varsă, ploaie! Nici vînt, nici ploaie, tunet, foc mi-s fiice; Stihii, pe voi n-acuz de răutate; Nicicînd v-am dat regat, v-am spus copii; Nu-mi datorați supunere; deci, cadă Groaznic al vost bun-plac. Iată-mă vouă sclav, Un biet, bolnav, slab și-n dispreț bătrîn. Și totuși va numesc servile slugi, That
by William Shakespeare[Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Nemernice, vedea-vei... (Regan îi smulge barbă) GLOUCESTER: Pe bunii zei, sfruntat e de ignobil Barbă să-mi smulgi! REGAN: Ce albă și ce trădător! GLOUCESTER: Infama doamna, Aceste fire ce din barbă-mi smulgi S-or anima să te acuze. Gazdă vi-s. Cu mîini de hoți favoarea-mi primitoare Să n-o loviți așa! Ce-aveți de gînd? CORNWALL: Șir, ce scrisori din Franța-ai mai primit? REGAN: Răspunde simplu, că-adevăru-l știm. CORNWALL: Ce legătură ai cu trădătorii Ce-
by William Shakespeare[Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În zdrențe, paiu-unui pigmeu îl și străpunge. Nimeni nu face rău, nimeni, spun, nimeni. Li-s garant. Află-asta de la mine, prietene, ce poți Gură s-o-nchizi ce-acuză. Pune-ți ochelari And, like a scurvy politician, seem To see the things thou dost not. Now, now, now, now. Pull off my boots: harder, harder: șo. EDGAR: O, matter and impertinency mixed! Reason în madness! LEAR: If thou wilt
by William Shakespeare[Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în cazul de față: masochismul, fetișismul și voyeurismul 128. Ei bine, tot ca pe un fenomen excentric în raport cu așa-zisa "normalitate" au perceput erotismul eminescian și detractorii poetului (Aron Densusianu, Al. Grama etc.), și mare parte dintre contemporanii săi. Aceștia acuzau "imoralitatea" scriitorului, considerat un reprezentant tipic al literaturii "bolnave", decadente 129. Într-un spirit similar judecând lucrurile, Gherea vedea în Eminescu un poet mai "subiectiv", adică mai puțin reprezentativ decât Vlahuță, de pildă, pe motiv că autorul Luceafărului ar fi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş[Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reușește să reînvie "viața interioară a lui Eminescu", arătând mai degrabă "chipul în care o minte lucidă, limpede și subjugată de rigorile logicii reflectă reveria"205. "Mimetismul spiritual" va fi sancționat, într-o cronică radiofonică, și de Perpessicius 206, care acuză, de asemeni, aceeași "eroare psihologică" inadmisibilă, în opinia sa, într-un context în care romanul românesc învățase deja "lecția" monologului interior: "Eminescu a fost fără doar și poate un oniroman. [...] A-l prezenta sub acest aspect nu ni se pare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş[Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și Ibrăileanu, și Lovinescu sunt mari amatori de considerații despre "personalitate"), și evocă totodată pactul "autenticist" al mai tuturor marilor noștri scriitori moderniști, între care nu s-a numărat nici un Pessoa. Învăluită de mult într-o rumoare defavorabilă, care o acuză de paseism, de romanțare, de lipsa flerului și a invenției, opera de ficțiune a lui Lovinescu demonstrează totuși, începând mai ales cu romanul Viață dublă (1929), calități care o fac imposibil de neglijat. Romanele ultime ale lui Lovinescu se citesc
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş[Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rea faima, că între membri săi superficiali, neserioși, ușuratici, ce duceau o viață desfrânata, fără nicio responsabilitate, nefiind interesați decât de cursele de cai -, existau multe neînțelegeri, căci nu se ocupau decât să se vorbească de rău unii pe alții, acuzându-se reciproc de fraude de tot felul, căutând tot timpul scandalul și, prin intrigi bine ticluite, contestând autoritatea asupra căreia tot ei conveniseră la un moment dat40. Florian Becescu însuși a fost acuzat în vara lui 1904 de unul dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
se vorbească de rău unii pe alții, acuzându-se reciproc de fraude de tot felul, căutând tot timpul scandalul și, prin intrigi bine ticluite, contestând autoritatea asupra căreia tot ei conveniseră la un moment dat40. Florian Becescu însuși a fost acuzat în vara lui 1904 de unul dintre membrii Societății Studenților Români din Bruxelles, Rudăreanu, că și-ar fi însușit banii primiți de asociație din partea titularilor de onoare ai acesteia. În corespondență din Bruxelles a ziarului "Cronică" din 3 august 1904
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pe care am mai evocat-o până acum în două rânduri, întâi cu referire expresă la viață asociației, iar apoi că detaliu biografic al "experienței belgiene" încercată de Victor Eminescu. În ședința cu pricina, poetul, inca președinte al Societății, era acuzat că și-ar fi însușit o parte din taxele membrilor. Susținerea majorității colegilor a făcut ca spiritele să se calmeze, iar acuzatorul să fie perceput mai degrabă ca un calomniator... Sigur, Florian Becescu nu și-a încheiat studiile începute la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și la istoria politică română, câtă este ea, ultimul lucru din lume pe care îl poți afirma este că ar fi statică și anistorică. Dimpotrivă, este prea fragmentată, e prea diversă, mai degrabă. În niciun caz nu poți să o acuzi de faptul că este statică și nemișcătoare, dimpotrivă, a avut prea multă mișcare, n-a avut destulă liniște. Deci a încerca să o definești ca statică în contrast cu un neastâmpărat Occident este o aberație. S. A. : Sigur. Și au trecut cel puțin
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea[Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Monica Lovinescu, carte apărută la Editura Vremea în 2008, la scurt timp după moartea autoarei Undelor scurte, este un reportaj al trecerii în neființă. Deși o biografie bine construită, cartea Doinei Jela generează nenumărate reacții critice. Nicolae Manolescu, de exemplu, acuză oportunismul publicitar și indecența publicării unor fotografii cu Monica Lovinescu pe patul de spital. Exhibiția cărții deranjează mai ales prin detaliile ce țin de patologia senectuții. Al doilea studiu a apărut în 2010 la Editura Universității Petru Maior, sub semnătura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Arestații sunt duși la pichet, subunitate însărcinată cu paza frontierei, apoi la Securitate, unde sunt anchetați, torturați și condamnați. La înființare, Securitatea dispune, pentru realizarea anchetelor, de "Direcția a V-a Cercetări Penale" condusă de colonelul Mișu Dulgheru. El este acuzat în 1952 de abuzuri nepermise în anchetă și înlocuit cu colonelul Francisc Butyka, cel care va conduce ancheta Ecaterinei Lovinescu-Bălăcioiu. Direcția este organizată în patru servicii: "Probleme speciale", "Organizații politice subversive", "Contraspionaj și treceri frauduloase de frontieră" și "Contrasabotaj". În
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
publice din Unde scurte și cele confesive din Jurnal corespund aceluiași adevăr, aceluiași eveniment semnificativ. Este un exemplu de cum operează memoria autoarei, nu pentru a se plânge sau a se victimiza, ci pentru a se justifica în fața celor care o acuză de înverșunare lipsită de temei. Monica Lovinescu manifestă aversiune față de comunism încă din 1945, când participă la manifestația pentru Regele Mihai. Tinerii adunați în Piața Palatului sunt alungați cu forța de muncitorii trimiși de guvernul Groza. La redeschiderea jurnalelor din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îndârjiți"43. Desigur, nu toată intelectualitatea dă dovadă de intermitențe în bravură. Noțiunea de curaj, care în această perioadă își pierde din valoare, se traduce practic prin evaziune. Monica Lovinescu recunoaște efortul intelectualității de a supraviețui, dar în același timp acuză lupta pentru putere, pentru statutul social și funcții înalte. Ascensiunea în partid sau în diverse organizații și direcții aduce, nu numai avantaje materiale, ci și înscrierea (forțată, falsă) în rândul artiștilor cunoscuți, vandabili. Funcția socială ajunge criteriu estetic. Critica, ori
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
XX-lea ținut de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (Moscova, 14-25 februarie 1956). În dimineața zilei de 25 februarie se desfășoară ședința "închisă" a Congresului, la care N.S. Hrușciov dă citire "Raportului cu privire la cultul personalității și consecințele sale". Hrușciov îl acuză pe Stalin de numeroase crime și delicte, de abateri de la principiile leniniste în conducerea maselor. Raportul lui Hrușciov surprinde și îngrijorează. Imediat se răspândește teama că în urma ideilor prezentate pot apărea grupuri contestatare care să pericliteze regimul. Cu toate acestea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o pasiune suspectă. Cu scopuri de altminteri destul de precise. Și într-un moment istoric, în care nicio aluzie nu mai poate fi îngăduită"46. În romanul său autobiografic, Pe muchie de cuțit, apărut la București în 1959, Mihai Beniuc îl acuză pe Lucian Blaga că a fost hitlerist. Din acest moment își începe acțiunea polițistă. El condamnă încercările de liberalizare în literatură ca să-și asigure succesul și poziția în interiorul partidului: "propaganda mișcărilor totalitare, care precede și însoțește regimurile totalitare, este, invariabil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
atât de mincinoasă, iar aspiranții la posturile de lideri totalitari își încep de obicei carierele lăudându-se cu vechile crime și detaliind cu grijă pe cele viitoare"47. După ce crimele lui Stalin devin publice prin prezentarea lui Hrușciov, Dej este acuzat în Biroul Politic al Comitetului Central de nerespectarea principiului conducerii colective și promovarea cultului personalității. Acest eveniment declanșează în rândul intelectualilor exercițiul denunțării cultului personalității în cadrul Uniunii Scriitorilor. Partidul devine conștient de faptul că ei pot constitui o forță opusă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
puține cărți trec de cenzură, fără să respecte tematica oficială (printre ele, Bietul Ioanide). Regimul, așa-zis democrat, dorește să se îndepărteze de politica sovietică, abordând scriitori consacrați sau tineri fideli partidului. Deși primit cu interes de cititori, critica militantă acuză în Bietul Ioanide indiferența față de activitatea politică: "partidul comunist era pur și simplu inexistent în roman, într-un moment istoric în care de fapt acest partid era inexistent în jocul forțelor politice din România, dar în care partidul acum la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a critica cenzura și pe cei care o încurajează. Monica Lovinescu comentează (pe 11 mai 1968) evenimentele desfășurate în cadrul ședinței tinerilor scriitori din cadrul UTC-ului și punctează solidaritatea manifestată, pentru prima dată, împotriva îngrădirii libertății de exprimare. Eugen Barbu este acuzat că apără elementele conservatoare, că se opune liberalizării. Autoarea apreciază îndrăzneala tinerilor și anunță posibilele consecințe ale atitudinii lor: "Limbajul acesta atât de neobișnuit la București, pare a fi produs o oarecare panică în rândurile partidului. Și prima reacție e
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și se folosește de ea pentru a disemina propaganda. După "Tezele din iulie" își arată din ce în ce mai mult indiferența și disprețul. Ceaușescu, la o întâlnire din 1980 cu activul de partid al Uniunii Scriitorilor, aprobă plagiatul ca procedeu literar și îi acuză pe scriitori de nedreptate și răzbunare personală în cazul lui Eugen Barbu. "El a ținut să pună la punct pe scriitori, afirmând că nu sunt cu nimic mai presus de un simplu învățător de țară! N-au hârtie? Să scrie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
politic), și a unor muncitori liberi, deținuți politici au fost și ei îndreptați spre Canal"93. Monica Lovinescu reproșează scriitorilor tăcerea cu care învăluie evenimentul, lipsa criticii la adresa partidului și preaslăvirea muncii forțate, a crimei, a abuzului. Discursul ei politic acuză regimul de la București, constatând acuitatea emigrării, dezastrul economic, politic și moral. Monica Lovinescu realizează, în cronica din 28 decembrie 1984, o sinteză a anului, trecând prin toate momentele importante. Teoriile ei fac referire la relația dintre putere și cultură, proiectele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care marii vinovați îl credeau aneantizat, iar micii vinovați se amăgeau că-l pot amâna indefinit"111. Etica Monicăi Lovinescu este supralicitată de comentatorii săi, dar e un sistem eficient de lectură, pentru că dezambiguizează nelămuririle legate de înverșunarea cu care acuză lobby-ul comunismului. Autoarea nu reproșează insuficienta poziție critică față de regim, deoarece știe că realitatea nu poate fi spusă fără anumite riscuri. Adevărul trebuie spus pe jumătate și acoperit cu ideologie. Ficțiunea distorsionează realitatea și creează imagini simbolice, descifrabile în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]