11,526 matches
-
96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum 4 4 4 4 4 C. Corectitudinea informațiilor primite. Deși majoritatea apreciază pozitiv cantitatea de informație primită anterior adopției, atunci când au fost întrebați despre corectitudinea informației referitoare la situația copilului adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
indicatorii din cadrul fiecărei categorii, constatăm că specialiștii DGASPC (M=3,4), medicii (M=3,24) și membrii familiei extinse (M=3,07) sprijină cel mai mult familia adoptivă. Este important de semnalat, având în vedere probleme psiho-comportamentale frecvente la copiii adoptați, că psihologii și psihoterapeuții sunt percepuți ca fiind profesioniștii care conferă spijin redus părinților adoptatori (vezi Tabelul 5.13). C. Accesibilitatea, nevoia și utilizarea serviciilor sociale. În majoritatea cazurilor, părinții susțin accesibilitatea serviciilor atât pentru copilul adoptat cât și pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați. Pe lângă nevoia de informații generale despre implicațiile adopției și informațiile specifice despre copilul adoptat, identificăm în cazul acestora și nevoia de informații suplimentare despre părinții biologici. Și în acest caz, problemele medicale și psihologice prezentate de copil sunt apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat la expectanțele părinților, dar și la modul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
beneficiat de plasamente multiple anterior adopției, lipsa de resurse sociale și informaționale pare a fi mai accentuată decât în cazul părinților care au adoptat copii din centrul de plasament. Astfel părinții consideră că nu au primit suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici, nu au beneficiat de suport formal și informal suficient, iar serviciile de pregătire pre-adopție destinate părinților adoptatori nu sunt accesibile. De asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107 21 28 Îl ajut când are nevoie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107 21 28 Îl ajut când are nevoie 3.80 .462 2 4 Discutăm deschis despre problemele cu care se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, manifestate de copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, manifestate de copil în momentul adopției (β = 0,343). Alți factori care influențează negativ relația afectivă a mamei cu copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt: protecția copilului în centre de plasament anterior adopției, respectiv nevoia de servicii sociale. Acești doi factori, ca de altfel și vârsta copilului în momentul adopției (introdusă în analiza anumitor variabile dependente) deși
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca și în cazul relației afective, o are confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament) gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Post-adopție / Adaptarea factori specifici copilului adoptat: starea de sănătate, comportamentul, integrarea socială și școlară (Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Groza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gestionarea presiunii create de parentalitate instantanee, abilitatea de a putea crea o legătură cu copilul adoptat, lipsa informațiilor și expectanțele neîmplinite, lipsa suportului social, consecințele financiare, (Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Post-adopție / Adaptarea factori specifici copilului adoptat: starea de sănătate, comportamentul, integrarea socială și școlară (Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Groza și Rosenberg, 1998; Mullin și Johnson, 1999; Rosenthal și Groze, 1994; Tessier, 2005; Westhues și Cohen, 1990); factori specifici adoptatorilor: teama de a nu fi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un singur caz s-a adăugat și lipsa de consens în cuplu pentru identificarea și adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei pe plan cognitiv și emoțional. Decizia de a adopta. Adopția unui copil nu este o alegere ușoară. De altfel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
atitudinilor sociale are un rol important. Majoritatea afirmă că, au fost încurajați și apreciați pentru decizia de a adopta. Șapte mame susțin că au existat și voci care i-au descurajat motivele invocate fiind: problemele medicale și psihologice ale copiilor adoptați (trei cazuri din zece), lipsa legăturilor de sânge (două cazuri), riscul de a fi părăsiți (două cazuri). În esență mecanismele de coping adoptate au fost cele de acceptare a riscurilor și de asumare a lor. Principalele resurse sunt cele individuale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]