11,152 matches
-
prin derivare. Sensul unor verbe le permite să descrie atât evenimente cu cauză internă, cât și evenimente cu cauză externă. Soluția separării inacuzativelor primare (nu acceptă alternanța cauzativă) de cele derivate (acceptă alternanța cauzativă) nu este unanim acceptată − pentru critici aduse modelului de analiză propus de Levin și Rappaport Hovav (1995), vezi supra, 4.3. Autoarele au formulat mai multe argumente în favoarea ideii că există diferențe între inacuzativele primare și cele derivate. Analiza cauzativă nu poate fi extinsă la toate clasele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
principal și domina asupra ritului cultual propriu-zis, care era privat tot mai mult de spațiul său legitim. Liturgia barocă a reprezentat un moment de provocare estetică, o experiență hedonistă și o ocazie pentru a desfăta urechile în detrimentul adevăratului obiectiv: lauda adusă lui Dumnezeu și sanctificarea credincioșilor. Situația muzicală în sine era în sintonie cu trăsăturile „stilului baroc”, chiar dacă nu era compatibilă cu finalitatea liturgiei. Nu ne surprinde, așadar, afirmația următorului edict arhiepiscopal: „Templele au devenit piețe publice, chiar mai rău, scene
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
gurile Dunării, ce-i erau luate, să nu cadă în stăpânirea Moldovei, așa cum se înțelegea din conținutul art. 20 și 21 ale Tratatului, ci să fie redate Turciei. De altfel, în documentele adoptate în perioada următoare, se va consemna modificarea adusă art. 21 din Tratatul de la Paris. După tratative anevoioase, a fost convocată la Paris, la 31 octombrie 1856, o conferință a ambasadorilor statelor semnatare ale tratatului, considerată de unii contemporani drept „al doilea congres de la Paris”. Reluată la 6 ianuarie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va șterge [...]. Trăiască copilul cel mic, dar poate cel mai voinic al României Mame !”. În răspunsul său, Ion Inculeț și-a exprimat fericirea pentru vestea unirii adusă oficial la Iași. În context, președintele Sfatului Țării s-a referit la necesitatea adoptării reformelor democratice, a celei agrare în special, reamintind gestul Regelui, care, cu puțin timp înainte anunțase că pe Domeniile Coroanei și pe proprietățile sale, țăranii au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lui Hitler la putere, delegatul Uniunii Sovietice, M. Litvinov, a făcut în fața Comisiei generale a Conferinței dezarmării propunerea cu privire la definirea agresorului și semnarea unei convenții în acest sens. N. Titulescu a avut o contribuție semnificativă la îmbunătățirea proiectului, prin precizarea adusă termenului de teritoriu și anume că „prin teritoriu trebuie să se înțeleagă teritoriul asupra căruia un stat își exercită în fapt autoritatea”. La convențiile astfel completate, semnate la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, au aderat Uniunea Sovietică, statele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acestor meleaguri, conștiința că sunt moldoveni», cum se spunea în cartea amintită (p. 172-173), în fond, se caută un temei istoric, oricât de fragil, pentru noua entitate geopolitică dintre Prut și Nistru. Sensul e clar antiromânesc...”. Referindu-se la critica adusă lucrării lui Victor Stepaniuc de către Ion Varta (Istoria integrată în versiune comunistă. Radiografia unui război identitar, ediția a II-a, Chișinău, 2007), „text în care distinsul critic denunță ferm scenariul diversionist și antiromânesc”, Al. Zub descifrează substratul „istoriei integrate”, un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
însemna războiul - războiul unui imperiu numărând 180 milioane de oameni împotriva unei țări de 20 milioane de locuitori, silită de o gravă situație internațională să vegheze pe alte fronturi. Acceptarea însemna jertfirea, ciuntirea Bucovinei de Sus și o gravă știrbire adusă unității noastre naționale. Nu cunosc în istoria noastră politică problemă mai chinuitoare decât aceea pusă spre rezolvare Coroanei și sfetnicilor ei în zilele de 27 și 28 iunie. În ultimul ceas în care mai puteam da un răspuns am hotărât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
White și Lippitt, 1960) a imaginat un experiment celebru asupra consecințelor stilurilor de conducere. Experimentul a probat cu claritate că stilul de conducere democrat are o serie de consecințe sociale și umane net superioare față de stilul autoritar. Una dintre criticile aduse acestui experiment se referă la influența factorului cultural. Copiii americani, cu care a fost realizat experimentul, supuși unui proces educativ mai democratic este firesc să reacționeze pozitiv la o conducere democratică și negativ la una autoritară. În același mod ne
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
luată cu aproximativ 25 de ani în urmă - construirea respectivului cartier de locuințe pentru familiile tinere. Atribuirea rolului de cauză a creșterii delincvenței juvenile unei asemenea decizii atât de îndepărtate în timp pare stranie. Această senzație dispare de îndată ce aflăm argumentele aduse: modelul explicativ al procesului de cauzare. În noul cartier s-au mutat, cu 25 de ani în urmă, tineri căsătoriți. A urmat, cum era de așteptat, o largă generație de copii. În momentul analizei, situația demografică a cartierului era următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o serie de parametri structurali fundamentali (distribuția proprietății, tipul de stratificare socială, nivelul de dezvoltare economică, tipul de organizare socială) și concentrează atenția doar asupra unor factori care variază în acest cadru. Aceasta este, de fapt, una dintre criticile fundamentale aduse sociologiei americane: ea a produs o mulțime de teorii în strânsă legătură cu realitatea americană, fără însă a pune în evidență explicit caracterul lor particular, valabilitatea lor contextuală, sugerând în schimb, adesea, că ele au o valabilitate universală. O concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va recurge pentru a-l elimina la una dintre cele șase soluții, fără a putea preciza care dintre ele va fi selectată. Sublinierea existenței unui repertoriu larg de soluții alternative sau substituite funcțional evită capcana postulării inevitabilității, una dintre criticile aduse schemei funcționale clasice. Un element oarecare, deși îndeplinește o funcție necesară, nu este neapărat inevitabil. Este inevitabil să fie adoptat un element din repertoriul de alternative funcționale, dar care dintre ele va fi ales depinde de o mulțime de alți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structura acestuia. Introducerea structurii macrosociale, ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că nu putem înțelege logica interioară a proceselor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru decizii majore la astrologie, citirea destinului în măruntaiele păsărilor. Împărații romani (și nu numai romani) erau ei înșiși mari superstițioși. Toate aceste proceduri chemate în ajutorul deciziei erau învestite cu o valoare absolută. Există mai multe tipuri de explicații aduse acestor fenomene. Fiecare dintre ele, deși ar putea explica unele aspecte sau cazuri, este departe de a fi satisfăcătoare. În primul rând, teoria erorii-prejudecată. Aceste proceduri sau mentalități exprimă un nivel scăzut de cunoaștere care face posibilă imaginarea a tot
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procura cunoștințele care îi sunt necesare). Piața „liberă” nu asigură egalitatea accesului la suportul oferit de știință. Scandalul declanșat în jurul Proiectului Camelot din SUA a reprezentat un prilej de meditație din acest punct de vedere (Horowitz,1967).Una dintre criticile aduse acestui proiect s-a referit tocmai la acest aspect. Proiectantul, finanțat de Pentagon, urma să investigheze factorii destabilizatori producători de mișcări revoluționare în țările lumii a treia și modalitățile de a-i contracara. Dar Pentagonul, care urma să primească un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
despre grupul social sau sistemul ale cărui interesele promovează. Ea definește procesele sociale în termenii care convin respectivului grup sau sistem, dând impresia că această definiție este singura posibilă și deci general acceptabilă. Pentru ilustrare voi utiliza o altă critică adusă Proiectului Camelot, despre care s-a vorbit mai înainte. Și anume, preluarea necritică a unor formulări din ideologia Pentagonului: „forțe subversive” pentru mișcările de eliberare socială și națională, „guverne prietene” pentru guvernele care manifestă o orientare proamericană, „stabilitate socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
criterii: obiective și valorice. Există pentru această orientare mai multe rațiuni, care provin din însăși structura generală a teoriei marxiste. Și cu această ocazie este interesant să punctăm, totodată, și modul în care teoria marxistă oferă un răspuns la obiecțiile aduse ideii de progres. Marxismul nu face o separare netă între criteriile obiective și cele subiective, între cele de fapt și cele valorice, între criteriile sociale și criteriile umane. Subiectivitatea este o expresie a condițiilor obiective, și nu ceva complet independent
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În mod gratuit sau la prețuri inferioare costurilor lor, și efectuarea prelevărilor În scopul finanțării acestora, distingându-se două moduri de abordare a problematicii aferente. În concepția clasică, impozitul a fost definit ca o plată suportată de cetățeni pentru serviciile aduse lor de către stat, iar În interpretarea semnificațiilor sale se avea În vedere doar ipostaza sa de resursă financiară destinată finanțării cheltuielilor neproductive ale statului, respectiv acoperirii costurilor de funcționare a instituțiilor sale. Conform acestei concepții, impozitul nu trebuie să perturbe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
persoană care realizează venituri, fie colectiv, luând În considerare veniturile realizate În comun de către mai multe persoane, cum este cazul membrilor unei familii sau gospodării. Impunerea globală a veniturilor realizate la nivelul unei familii se explică prin imposibilitatea separării aportului adus și rezultatelor activității respective pe indivizi și este considerată mai echitabilă prin prisma corespondenței cu puterea contributivă pe membru de familie, dar apare dezavantajoasă ca urmare a impozitării veniturilor cumulate În condițiile aplicării progresivității cotelor de impozit care determină un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
generatoare de inechități În asumarea sarcinii fiscale. Considerat global, regimul de impozitare a profitului introdus În 1994 reflecta mai mult funcția financiară, urmărind o maximizare a veniturilor fiscale și nu pe aceea de instrument pentru stimularea dezvoltării economiei. În urma criticilor aduse unor prevederi inițiale ale Ordonanței de Guvern nr. 70/1994, aceasta a suferit o serie de modificări și completări În 1996, prin legea 179, care aproba respectiva ordonanță, ce intra În vigoare de la 1 ianuarie 1997, renunțându-se la gruparea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
239 acestea să-și producă efectele, ceea ce a generat și o lipsă a coerenței și stabilității, În timp, a deciziilor de politică fiscală. Acordarea unor facilități fiscale, pe alocuri diferențiate pentru investitorii străini față de cei autohtoni, pe fondul deselor modificări aduse și tehnicilor de impozitare a profitului, a făcut ineficace aplicarea lor și obținerea rezultatelor scontate, conducând În schimb la o anumită dezordine fiscală, care a favorizat amplificarea evaziunii fiscale. Conform reglementărilor respective, printre facilitățile fiscale de care beneficiau investitorii se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
câteva dispoziții de natură fiscală, al căror scop, În general, este de a interzice diferențele de tratament fiscal Între produse naționale și produse similare care provin din alte state membre ale UE. De asemenea, tratatul respectiv precizează faptul că restricțiile aduse libertății de stabilire a cetățenilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sunt interzise, pe fundalul menținerii suveranității statelor membre, inclusiv În sfera politicilor fiscale. Prin urmare, diferențierile semnificative În planul fiscalității ce se manifestă Între țările membre ale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se aduce pe Sine. Iar în alt loc zice că Hristos S-a adus o dată jertfă, ca să ridice păcatele multora (Evr., 9, 28). Se va arăta celor ce-L așteaptă spre mântuire. Iată aici Pavel spune că a fost 61 adus, iar dincolo spune că S-a adus pe Sine. Ai văzut că a fost și jertfă, și preot, iar Crucea a fost jertfelnic? Dar pentru ce nu s-a adus jertfa aceasta în templu, ci în afară de oraș și de ziduri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 161-162) „A adus, deci, Tatălui pârga firii noastre. Și așa de mult S-a minunat Tatăl de acest dar, și din pricina vredniciei Celui ce l-a adus și din pricina neprihănirii darului adus, că L-a primit cu mâinile Lui, a pus alături de El darul și a zis: Șezi de-a dreapta Mea (Ps. 109, 1). Cărei firi a zis Dumnezeu: Șezi de-a dreapta Mea? Aceleia care a auzit: Pământ ești și în pământ
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
împreună cu făptura; că, dacă L-ar fi slăvit împreună cu celelalte făpturi, n-ar fi spus Acela. În cuvintele de mai sus, Domnul, referindu-se la o singură persoană, înfățișează slava adusă de Duhul ca fiind cu totul superioară celorlalte slave aduse lui Dumnezeu, nu așa cum au spus îngerii: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu (Lc. 2, 14), ci așa cum a spus Domnul: Părinte, Te-am slăvit pe Tine; lucrul, pe care Mi l-ai dat, l-am săvârșit (In. 17
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
gen sau specie, ci prin cele întâmplătoare ale lor”. (Boethius, Articole teologice, I, 1, în PSB, vol. 72, p. 17) „Omul cinstit, la fel cinstește pe Fiul, cum cinstește pe Tatăl, dar când la mijloc e o necinste, atunci necinstea adusă Fiului trece și asupra Tatălui, iar pe fața noastră se așează ca un fel de văl, încât avea dreptate să spună proorocul Ieremia: ocara ne acoperă fața”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia V, cap. VIII, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]