10,907 matches
-
fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de gestiune politică a trecutului. Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a literaturii liturgice prevalentă în secolul al XVIII-lea, un conținut strict religios, în care erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modul în care aceste tranziții identitare (reflectate în concepția despre națiune) a presupus restructurări ale imaginii trecutului colectiv. Dat fiind că discursul istoric românesc a fost turnat în jgheaburi naționaliste, este de așteptat ca fiecare modificare în concepția naționalistă să antreneze la rândul ei schimbări semnificative la nivelul pietrelor unghiulare ale memoriei naționale românești: originea, vechimea, continuitatea, spiritualitatea, unitatea și independența poporului român în decursul istoriei. Analiza va acoperi o perioadă de două secole de existență a ideii naționale, de la începutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în politica românească în cadrul regimului de monarhie constituțională ereditară. Forma occidentală a democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate de sistematicitatea violenței și fraudelor electorale și de ubicuitatea corupției și venalității clasei politice. În loc să antreneze adevărate ritualuri ale democrației, alegerile electorale ocazionau mai curând "căderi în premodern", după expresia lui S. Alexandrescu (Constantiniu, 2011, p. 326). Competiției dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în februarie 1938, când Carol al II-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au controlat printr-un nou val de arestări și intensificarea ofensivei ideologice. Ulterior cutremurului revoluționar ungar din 1956 ale cărui replici s-au făcut simțite și pe teritoriul românesc, autoritățile române au inițiat îndepărtarea de Moscova și de politicile anti-staliniste antrenate de Hrușciov. Disensiunile latente, acumulate gradual, care tensionau relațiile româno-ruse au fost aduse la suprafață de așa numitul "plan Valev" din 1964 prin care URSS dorea să impună o diviziune statală a muncii în interiorul lagărului socialist, României fiindu-i conferit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
total corelată "ajutorului rusesc" căruia românii îi datorează ființarea lor politică autonomă. Unitatea. Cadrul naționalist în interiorul căruia s-a articulat memoria românească s-a răsfrânt cel mai pregnant asupra ideii de unitate spirituală și politică a neamului românesc. Reorientarea antinaționalistă antrenată de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
turnură asiatică a comunismului românesc a știrbit și în cele din urmă distrus prestigiul internațional și suportul popular al secretatului general. Nerespectarea acordurilor de la Helsinki (1975) privind drepturile omului la care România a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77 și greva minerilor din Valea Jiului, ambele din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea vestică a lagărului comunist au antrenat un efect de domino care, în decembrie, a răsturnat și regimul totalitar din România. 3.5.2. Sistemul educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul modernizator al învățământului public românesc început la 1864. Investițiile masive în educație făcute
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noile postulate ideologice predominante. Reorganizarea memoriei poate lua două valențe, o formă moderată a reconstrucției trecutului în conștiința colectivă (reformă mnemonică), sau o formă radicală de restructurare a memoriei (revoluție mnemonică). Abolirea monarhiei și instaurarea regimului de "democrație populară" a antrenat, fără dubiu, o revoluție mnemonică, provocând o ruptură majoră în structura memoriei colective organizată în veacul naționalist al existenței istorice românești (1848-1947) sub forma unei memorii a națiunii. Campania declanșată de noua istoriografie sub conducerea lui M. Roller a atentat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de o periodizare cronologică a istoriei, este astfel destructurată, odată cu intrarea discursului istoriografic în condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore: "căderea în desuetudine a dispozitivului metanarativ de legitimare" (Lyotard, 1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Limita temporală până la care este datată finalizarea etnogeniei românești este stabilită în secolul al VIII-lea, deci înainte de primele contacte cu popoarele slavice. II. Discursul polifonic (post-1998). Pluralizarea discursivă antrenată de introducerea manualelor alternative nu a schimbat radical asumpția sintezei duale a etnogeniei românești consacrată în paradigma xenopoliană a daco-romanismului. Dacă în manualele destinate ciclului primar, discursul continuă să fie de factură militantist în sensul apărării identității tradiționale românești (vezi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezentată varianta motivată politic și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai controversat este pasajul prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români pomeniți de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedere, al construcției memoriei colective, simbolurile Doftana și Pitești sunt echivalente structural, îndeplinind aceleași rosturi politice și fiind produsele acelorași principii de construire a memoriei colective. Piața memoriei colective și limitele hetorodoxiei istoriografice. Implozia regimului totalitar nu doar că a antrenat în cele din urmă un amplu proces de rescriere a trecutului (Culic, 2005), ci a creat condițiile pentru o mutație decisivă survenită la nivel infrastructural. Pluralizarea discursurilor despre trecut, cauționată de autoritățile statale prin introducerea principiului manualelor alternative în pedagogia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie descătușată din ideile politice pe care mințile lor le-au plăsmuit. Ceea ce poate fi numită "apoteoza negativă" a naționalismului s-a consumat în național-socialismul german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca "postnațională", este cu toate acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au început să se prindă în urma catastrofei totale provocate de al Doilea Război Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul și patriotismul și-a găsit drumul spre literatura didactică cu mai bine de un secol și jumătate întârziere. Concluzii: Memoria (post)națională românească. Implozia regimului comunist nu a antrenat instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru aproape un deceniu de la Revoluția română din 1989, modul de raportare la trecut a fost caracterizat de inerție discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la trecutul lor problematic?" (Teitel, 2000, p. 3). Ca regulă generală, trecerea bruscă de la un regim politic la o altă formă de organizare politică (fie că se face prin revoluție sângeroasă, revoluție "de catifea", sau printr-o lovitură de palat) antrenează un proces de "reglare a conturilor cu trecutul" care ia uneori chipul formal al "justiției tranziționale". Noțiunea de justiție tranzițională desemnează ansamblul de practici, judiciare cât și non-judiciare, prin care societățile ieșite dintr-un regim politic își confruntă trecutul, luându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
libera inițiativă și concurența; se pune accent pe industrializare; neglijarea ramurilor economice producătoare de bunuri de consum; agricultura este colectivizată; grijă scăzută pentru calitatea mărfurilor; crize de subproducție; creștere economică de tip extensiv (dezvoltare bazată pe creșterea cantitativă a resurselor antrenate în activitatea economică); ineficacitatea, deoarece bunurile nu sunt produse în raport cu cererea existentă, ci pe baza planurilor întocmite de birocrați; Modelul economic socialist nu s-a impus însă în toate țările din Europa de Est. De exemplu, în Iugoslavia s-a dezvoltat socialismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sprijin din afară și pentru care nici condiționarea aparentă, nici reproducerea nu pot rezolva situațiile respective. Aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-o confruntare activă. În învățarea prin condiționare aparentă, activitatea elevului/sportivului este cea care determină și antrenează consolidarea. În situația în care mutațiile actuale au generat un învățământ ce se bazează pe organizarea unor consolidări structurate, el riscă să facă elevul dependent și să-i reducă inițiativa. Și în învățarea prin imitație, deși se promovează activitatea elevului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
crește durata zborului, raportată la cea a sprijinului. Amplitudinea oscilațiilor este determinată de viteza alergării; oscilațiile verticale și laterale scad în amplitudine odată cu creșterea vitezei; oscilațiile transversale (inclusiv cele compensatorii) cresc în amplitudine până la o limită favorabilă alergării, fără a antrena trunchiul în mișcări de răsucire ample. Ca urmare a mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la viteze mari contactul are loc pe partea anterioară a tălpii piciorului (alergările de viteză a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
completă) când începe să coboare activ cu laba în flexie dorsală pronunțată, fapt ce permite: * scurtarea fazei de amortizare; * atenuarea șocului la aterizare; * trecerea ușoară și rapidă în faza de impulsie; * genunchiul piciorului pendulant este tras înainte; în această mișcare antrenează și bazinul; * corpul are o poziție ușor înclinată înainte; * gâtul și capul au o poziție în prelungirea corpului; * privirea este orientată înainte și peste linia de sosire; * brațele execută o mișcare amplă, interdependentă de cea a picioarelor; aceasta e caracterizată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în plan sagital, ră și cu îndoirea genunchilor; * aceeași mișcare din stând pe genunchi; * același exercițiu din stând depărtat în plan sagital cu răsucirea unchiului către brațul aruncător și întoarcerea accelerată a întregului corp cu ța pe direcția de aruncare, antrenându-se și brațul aruncător; * din stând depărtat lateral, cu spatele pe direcția de aruncare se execută cțiunile motrice descrise în exercițiul precedent; * execuția unor piruete singulare (întoarcere 360o), de-a lungul unei linii arcate pe sol; * același exercițiu cu un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
expuse s-ar părea că ne aflăm în fața uneia dintre cele mai bogate expoziții personale din ultimii ani? Meritul revine în întregime organizatorilor, care și-au găsit timp să mă caute și să mă înțeleagă, care au știut să mă antreneze în efortul uriaș necesitat de deschiderea unei asemenea expoziții. Am acceptat cu plăcere ideea și deși nu am propus decât foarte puține lucrări, ele sper să mă reprezinte. Faptul că am preferat să expun lucrări din prima fază de creație
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
transferat la Școala Medie Nr. 2 (în prezent, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”), unde se înființase o secție serală pentru cei care nuși terminaseră studiile liceale. Se aflase la Comitetul Municipal de Partid că folosesc o metodă de predare care îi antrenează pe elevi să învețe cu sârguință, așa că am fost transferat din oficiu, nu înainte însă de a primi asigurarea că voi păstra două clase terminale și la Școala Medie Nr. 1, de unde plecasem. A prins metoda și la seraliști? La
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
câștigat decât șapte ! În primele nu am reușit să mă mobilizez și am luat bătaie. După eșecul de la Seul am trecut printr-o perioadă foarte grea. La un moment dat am vrut chiar să renunț, dar am continuat să mă antrenez, gândindu-mă că, pe undeva, am totuși o altă valoare. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Olimpiadă ? Avusesem, în mai anul trecut, un prim accident, cauza lui fiind depistată foarte greu, abia după ce m-am deplasat la o clinică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]