10,836 matches
-
București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3 Vânători, Brigada 9 Infanterie, Brigada 10 Infanterie și Brigada 5 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
spre nord, spre Canalul Mânecii, pentru cucerirea orașelor Boulogne, Calais și Dunkerque. Atacul cerut de general nu a fost autorizat decât în a doua parte a zilei de 22 mai, dar între timp aliații reușiseră întărească pozițiile defensive de la Boulogne cu Brigada a 20-a de gardă de infanterie britanică. Infanterișitii britanici au avut timp să sape tranșee în zona portului, pe direcția de atac a Diviziei a 2-a Panzer, a cărei înaintare fusese întârziată de francezi la Samer. Când au
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
britanice aveau să vină să îi înlocuiască pe poziții. Amiralul Jean Abrial și-a încurajat oamenii și a reînceput reorganizarea defensivei. Primii soldaț britanici au sosit la ora 18:30 pe 22 mai. Două batalioane, unul irlandez, altul galez, din cadrul Brigăzii a 20-a independente de gardă comandate de generalul William Fox-Pitt au fost trimise pe 21 mai în Franța. A doua zi au debarcat în portul Boulogne și o companie antitanc a brigăzii și o baterie a Regimentului al 69
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Două batalioane, unul irlandez, altul galez, din cadrul Brigăzii a 20-a independente de gardă comandate de generalul William Fox-Pitt au fost trimise pe 21 mai în Franța. A doua zi au debarcat în portul Boulogne și o companie antitanc a brigăzii și o baterie a Regimentului al 69-lea atintanc. Militarii britanici au fost transportați la bordul a trei vase de linie și un distrugător (HMS "Vimy") și fuseseră escortate de două distrugătoare (HMS "Whitshed" și HMS "Vimiera"). Divizia a 21
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
muniție și și-au dat seama că nu va mai organizată o acțiune de evacuare care să îi vizeze, militarii aliați au capitulat. În acest timp, germanii reușiseră să ia aproximativ 5.000 de prizonieri aliați, majoritatea francezi la Boulogne. Brigada a 20-a de gardă s-a retras în dimineața zilei de 23 mai spre periferia orașului Boulogne, după ce respinseseră atacurile germanilor de la ora 7:30. Lanquetot a raportat superiorilor săi că britanicii se retrăgeau în mare grabă, aparent fără
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
fost ținută în rezervă în timpul atacurilor împotriva orașelor Boulogne și Calais. Rezultatul a fost acelă că germanii nu au atacat simultan din mai multe direcții pozițiile aliate. Dacă atacul blindatelor germane nu ar fi fost întârziat, pregătirile de evacuare a Brigăzii a 20-a de gardă ar fi fost înrerupte. Pe de altă parte, flancul [[Grupul de Armată A|Grupului de Aramată A]] rămas mult prea multă vreme descoperit, nesiguranța legată de luptele de la Amiens și Abbeville, cât și existența unei
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
satul Satunov, punct de trecere a Dunării. La 27 mai primii ruși, în frunte cu generalul Kurnosov, trec Dunărea, concomitent trec în înot Dunărea și detașamentele de cazaci sub comanda lui Sekretov și Stupacevski care au creat condiții pentru debarcarea brigăzii a II-a și a diviziei a 9 pedestre. Către orele 11.00 lagărul turc se afla în mîinile rușilor. La 30 mai sunt definitivate lucrările pentru montarea podului pe Dunăre, după care pe malul drept trece corpul al III
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
Regimentul 42/66 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic de rezervă constituită la începutul anului 1917, prin contopirea Regimentului 42 Infanterie și Regimentului 66 Infanterie. În timpul campaniei din anul 1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 32 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 21 Infanterie, alături de Regimentul 43/59 Infanterie. În
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]
-
1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 32 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 21 Infanterie, alături de Regimentul 43/59 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 43/59 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]
-
Regimentul 44/68 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic de rezervă constituită la începutul anului 1917, prin contopirea Regimentului 44 Infanterie și Regimentului 68 Infanterie. În timpul campaniei din anul 1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 23 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 24 Infanterie, alături de Regimentul 62/70 Infanterie. În
Regimentul 44/68 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337333_a_338662]
-
1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 23 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 24 Infanterie, alături de Regimentul 62/70 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 44/68 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 12 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a
Regimentul 44/68 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337333_a_338662]
-
Regimentul 54/56 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic de rezervă constituită la începutul anului 1917, prin contopirea Regimentului 54 Infanterie și Regimentului 56 Infanterie. În timpul campaniei din anul 1916 cele două regimente au făcut parte din Brigada 28 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și păstrarea acestuia acestuia în organica Brigăzii 28 Infanterie, alături de Regimentul 55
Regimentul 54/56 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337342_a_338671]
-
regimente au făcut parte din Brigada 28 Infanterie. Ca urmare a pierderilor suferite, în cadrul procesului de reorganizare a armatei de la începutul anului 1917, s-a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și păstrarea acestuia acestuia în organica Brigăzii 28 Infanterie, alături de Regimentul 55/67 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 54/56 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a
Regimentul 54/56 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337342_a_338671]
-
încredere al Rusiei în Franța, într-un moment în care aceasta se degrada la nivelul Marelui Stat Major rus în beneficiul fascinației tradiționale pentru Germania. Ulterior, la revenirea în Franța a fost promovat colonel. La începutul Primului Război Mondial a comandat o brigadă pe Marna și Yser. În data de 20 aprilie a anului 1915 a fost promovat ca general de brigadă, iar la începutul lunii august 1915 a fost numit general maior adjutant la Marele Stat Major Francez. Cunoscător la perfecție al
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
în beneficiul fascinației tradiționale pentru Germania. Ulterior, la revenirea în Franța a fost promovat colonel. La începutul Primului Război Mondial a comandat o brigadă pe Marna și Yser. În data de 20 aprilie a anului 1915 a fost promovat ca general de brigadă, iar la începutul lunii august 1915 a fost numit general maior adjutant la Marele Stat Major Francez. Cunoscător la perfecție al limbii ruse, în iarna dintre anii 1915-1916 a revenit în Rusia ca și membru component al Misiunii Militare Franceze
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]
-
(n. 4 aprilie 1870, Rucăr - d. 1943 (?, în dreapta scrie 1950), București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de regiment și brigadă în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Brigada 5 Călărași în luptele din Dobrogea, din campania din 1916. s-a născut la Rucăr, într-o familie
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de regiment și brigadă în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Brigada 5 Călărași în luptele din Dobrogea, din campania din 1916. s-a născut la Rucăr, într-o familie din mica boierime. A fost frate cu generalii Constantin Scărișoreanu (1869-1937) și Cornel Scărișoreanu (1880-1944). A fost sportiv de performanță, practicând echitația
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 4 Roșiori și al Regimentului 9 Călărași. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Călărași, comandant al Brigăzii 2 Călărași și al Brigăzii 5 Călărași, remarcându-se pe timpul acțiunilor militare din Dobrogea din campania anului 1916 și în Bătălia de la Oituz. În perioada 1919-1924 a comandat Divizia 1 Cavalerie, în fruntea căreia a participat la operațiile militare postbelice
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 4 Roșiori și al Regimentului 9 Călărași. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Călărași, comandant al Brigăzii 2 Călărași și al Brigăzii 5 Călărași, remarcându-se pe timpul acțiunilor militare din Dobrogea din campania anului 1916 și în Bătălia de la Oituz. În perioada 1919-1924 a comandat Divizia 1 Cavalerie, în fruntea căreia a participat la operațiile militare postbelice din Transilvania (1919-1920).
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
(n. 27 noiembrie 1865 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de brigadă și de divizie de cavalerie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]
-
După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de aghiotant regal în Casa Militară Regală și de comandant al Brigăzii 6 Roșiori. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 6 Roșiori (în perioada 15 /28 august 1916 - 15/ 28 ianuarie 1917) și al Diviziei 2 Cavalerie (în perioada 15 /28 ianuarie 1917 - 10/ 23 aprilie 1918).
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]