13,186 matches
-
matematică. Locomotiva a devenit „calul” său de cursă, și ce cal! pur sânge arab. Bunicul după mamă (numai pe el l-am cunoscut) era în acel timp primarul comunei Adjudu Vechi. Adjudu Vechi era comună deoarece cuprindea și satul Șișcani. Bunicul avea o figură luminoasă și mă impresiona cu surtucul său frumos. Mustățile mari și răsucite în sus îi dădeau un aer de mare senior. Bunicul, Sandu Munteanu a avut cinci fete, care i-au dăruit 25 de nepoți. Fiind primar
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
acel timp primarul comunei Adjudu Vechi. Adjudu Vechi era comună deoarece cuprindea și satul Șișcani. Bunicul avea o figură luminoasă și mă impresiona cu surtucul său frumos. Mustățile mari și răsucite în sus îi dădeau un aer de mare senior. Bunicul, Sandu Munteanu a avut cinci fete, care i-au dăruit 25 de nepoți. Fiind primar în timpul războiului ne-a scos din multe nevoi și pericole. Înainte de a ajunge Armata Sovietică la Siret nemții au aruncat podul de peste Siret în aer
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
nepoți. Fiind primar în timpul războiului ne-a scos din multe nevoi și pericole. Înainte de a ajunge Armata Sovietică la Siret nemții au aruncat podul de peste Siret în aer. Am întipărit în suflet și acum zgomotul exploziei; am fost avertizați de bunicul că podul va fi aruncat în aer. Este una dintre cele mai dureroase amintiri din perioada războiului. Pentru o perioadă familia s-a mutat la Adjud, unde a închiriat o casă, pentru a fi mai aproape de gară. Tata fiind fochist
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
putea desluși dacă mai este vreo persoană în cameră. Noroc că nu a căutat sub pat că acolo erau ascunse surorile mele și o vecină. Nu au avut posibilitatea să se strecoare afară din casă. Între timp a fost alertat bunicul, care nu stătea departe de noi; a venit și a reușit să-l scoată din casă și din curte. Războiul a lăsat urme adânci în sufletul meu. Îmi amintesc că în august 1945, când au fost lansate bombele atomice la
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care ține cel mai mult. Uneori îmi dădea, pe ascuns, bomboane, special cumpărate, dar și câte o bucată de slănină afumată pe care o consumam împreună cu ai mei. Bunicul îmi spunea Goli
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt nepotul său la care ține cel mai mult. Uneori îmi dădea, pe ascuns, bomboane, special cumpărate, dar și câte o bucată de slănină afumată pe care o consumam împreună cu ai mei. Bunicul îmi spunea Goli. Nu l-am întrebat de ce-mi spunea așa, dar îmi plăcea cum pronunța el acest nume, simțeam căldura sufletească cu care mă înconjura. Când eram la școală colegii îmi spuneau adesea Goli, dar la ei suna
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pentru a cunoaște mult mai intim persoana care a avut o influență hotărâtoare asupra vieții sale spirituale: părintele Natale al lui Isus. Don Calabria îl considera ca pe un părinte, iar primii Slujitori Săraci ai Divinei Providențe îl numeau afectiv «bunicul» Operei. Giuseppe Giacomo Fada, care în Ordinul Carmeliților Desculți și-a luat numele de fratele Natale al lui Isus (di Gesù), s-a născut pe 27 mai 1863, la Lavarone (Brescia). Familia sa se bucura de o bunăstare economică discretă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bijuteriile tezaurului imperial smaralde mari ce sclipeau în acel soi de diademă Kakoșnik obligatorie la Curte și destul de asemănătoare, prin formă, cu tiara grenadierilor lui Frederic al II-lea și a lui Paul I; țareviciul Nicolae nu moștenise talia tatălui, bunicului și străbunicului său. Semăna izbitor cu vărul său, viitorul rege George al V-lea al Marii Britanii, și părea suferind și neliniștit abia refăcut după atentatul ce avusese loc cu cîteva luni înainte în Japonia (o rană adîncă la ceafă), din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intervalele de acalmie fizică putea fi afabil, iar spiritul său caustic, adăugat harului de inteligență cu care fusese dotat, făceau din el un interlocutor sclipitor, cinic diletant, lăudîndu-se cu diferite vicii, amuzîndu-se uneori să-i deconcerteze pe diplomații străini spunînd: "Bunicul meu se pricepea foarte bine să ușureze diligențele și era unul dintre stîlpii Maffiei!". Înaintea intrării sale în minister, se remarcase printr-o serie de articole de politică externă, cu precădere asupra Albaniei, unde făcuse o anchetă extrem de profundă, într-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
130 Palatul de vilegiatură construit de Împărăteasa Elisabeta, consoarta decedată a lui Franz-Josef, la sfîrșitul secolului al XIX-lea. 131 Cancelar între 1900 și 1909, după ce fusese ministrul Germaniei la București. 132 Astăzi Lvov. 133 În sensul de substanțiale. 134 Bunicul după mamă al colonelului Theodor Rosetti-Solescu, mareșal al Palatului și apoi reprezentant personal al lui Antonescu la statul-major al lui Hitler (Rastenburg) în perioada 1942-1944. 135 Sediul Centrului Cultural Francez din Roma. 136 Sub influența social-democraților germani, care au susținut
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
161 La 16 august 1916, data intrării în război a României, un Leu valora un Franc. 162 Regele Spaniei (1886-1931). A abdicat după "pronunciamento"-ul care a urmat victoriei republicanilor la alegerile din 1931 și a murit în Exil. Este bunicul lui Juan-Carlos I. 163 Provocat de o indigestie. 164 Cumpărat în 1938, acest imobil este și astăzi sediul ambasadei României. A fost grav deteriorat de comuniști. 165 A continuat să adăpostească cancelaria ambasadei și serviciul consular pînă la vînzarea ei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Victor Ion Popa, fiu al lui Ioan Ghe. Popa, născut la 29 iulie 1895, și-a petrecut o parte din copilărie la bunicul său Gheorghe Al. Popa din satul Dodești. Consătenii îl numeau Sălăvăstru. Școala primară o termină la Bârlad, studiile secundare le face la Iași, apoi urmează Facultatea de Drept, concomitent cu Conservatorul de Muzică și Arte la clasa poetului M. Codreanu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
-i cometa. - George! George! Ce faci? ai adormit? Băiatul deschide ochii. În fața lui e... Ioana. - Nu... Știi...Eu am fost în ... Uite, ți-am adus o cometă. - Ce cometă? Ai visat. Mai bine hai să ne pregătim bagajul că vine bunicul să ne ia la țară. George e nedumerit. Va să zică a visat doar. Și totuși,... părea totul atât de real! Și VACANȚA era așa de frumoasă! - Cum te simți în prima ta vacanță mare? îl întreabă Ioana. Ești fericit? - Sunt! răspunde
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Prietenii pădurii A venit vacanța de vară. Teodora și Vlad sunt fericiți. Au terminat clasa întâi cu rezultate foarte bune și amăndoi au obținut diplome de merit.Acum sunt la bunici. Casa bunicilor e aproape de pădure. Copiii sunt mândri de bunicul lor care e pădurar , pentru că are grijă de pădure. - Ce mai fac puieții pe care i-am plantat astă- toamnă, în poieniță? întreabă Vlăduț. - Au crescut cât niște uriași, răspunde bunicul. Mergeți cu mine să-i vedeți? Copiii nu așteaptă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Casa bunicilor e aproape de pădure. Copiii sunt mândri de bunicul lor care e pădurar , pentru că are grijă de pădure. - Ce mai fac puieții pe care i-am plantat astă- toamnă, în poieniță? întreabă Vlăduț. - Au crescut cât niște uriași, răspunde bunicul. Mergeți cu mine să-i vedeți? Copiii nu așteaptă să fie invitați de două ori. O zbughesc la fugă. Aleargă râzând pe potecile pădurii. Într-un târziu, ajung în poieniță. - Unde sunt uriașii? De ce ne-ai mințit , bunicule? întreabă Teodora
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
uriași, răspunde bunicul. Mergeți cu mine să-i vedeți? Copiii nu așteaptă să fie invitați de două ori. O zbughesc la fugă. Aleargă râzând pe potecile pădurii. Într-un târziu, ajung în poieniță. - Unde sunt uriașii? De ce ne-ai mințit , bunicule? întreabă Teodora, privind copăceii care sunt la fel de înalți ca în toamna trecută, doar că acum au haine de frunze verzi. - Bată-vă norocul! râde amuzat bunicul. Chiar ați crezut ? Cum să crească în căteva luni, niște copăcei cât
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
un târziu, ajung în poieniță. - Unde sunt uriașii? De ce ne-ai mințit , bunicule? întreabă Teodora, privind copăceii care sunt la fel de înalți ca în toamna trecută, doar că acum au haine de frunze verzi. - Bată-vă norocul! râde amuzat bunicul. Chiar ați crezut ? Cum să crească în căteva luni, niște copăcei cât niște uriași? Voi cât ați crescut în timpul acesta? - Noi suntem copii, nu copăcei, spune Vlăduț. - Și copăceii sunt copii, copii de copaci. Trebuie să avem grijă de ei
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Pădurea i-a primit cu prietenie în mijlocul ei și- i va ajuta să crească și să învingă necazurile. Ce necazuri? Oamenii au necazuri. Copacii n-au nici un necaz, spune Teodora. - Ba au și ei necazuri, necazuri de copaci, îi lămurește bunicul: frigul iernii, care le poate îngheța rămurelele tinere, vîntul năprasnic, ce-i poate scoate din rădăcină, dinții iepurașilor ce le pot roade coaja de pe tulpini, oamenii nechibzuiți, care-i pot rupe din cine știe ce motiv. - Și cum pot fi apărați de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
tinere, vîntul năprasnic, ce-i poate scoate din rădăcină, dinții iepurașilor ce le pot roade coaja de pe tulpini, oamenii nechibzuiți, care-i pot rupe din cine știe ce motiv. - Și cum pot fi apărați de aceste necazuri? întreabă într-un glas copiii. Bunicul îi privește cu drag și le vorbeste cu blândețe:pădurea domolește vântul năprasnic, îmbrățișându-l cu ramurile vânjoase ale arborilor puternici, iar pădurarii, așa ca mine, le înfășoară tulpinile tinere, pe timpul iernii, în hăinuțe călduroase de paie, ca să-i ferească
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
să rupi un copăcel, pentru că el înseamnă pentru omenire: aer curat, frumusețe , sănătate și viață. Oamenii trebuie să planteze cât mai mulți copaci, nu să-i distrugă pe cei plantați de alții. - Te rugăm să ai grijă de copăceii noștri, bunicule! Să-i ajuți să crească mari, ca niște uriași. Noi vom scrie un afiș și-i vom atenționa pe cei care trec prin aceste locuri să nu facă nici un rău, nici copăceilor noștri, nici altor copaci din pădure. EXERCIȚII APLICATIVE
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
afiș și-i vom atenționa pe cei care trec prin aceste locuri să nu facă nici un rău, nici copăceilor noștri, nici altor copaci din pădure. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce sunt bucuroși Vlăduț și Teodora? * De ce sunt mândri copiii că bunicul lor e pădurar? * Ce motiv de supărare au avut ei când au ajuns în poiană? * Ce au aflat despre creșterea copăceilor? Cine pot distruge copăceii din pădure? * De ce trebuie să protejeze oamenii pădurile? 2) Schimbă litera inițială a cuvintelor următoare
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
desfăcut cu totul de individualitate, redus la o caricatură mitologică. Dintre povești, Norocul dracului e cea mai realistă. Producerea imaginilor e fantastică, structura lor e materială. Delavrancea a cultivat și idilicul cu aceeași metodă a vibrației retorice în surdină. În Bunicul, Bunica, fericirea apare ca o euforie și totul e văzut extatic ca printr-un ochi excitat de opiu. Binicul, căzut într-o stare de dulce imbecilitate, se scarpină fără gânduri printre flori. Din toată activitatea dramatică a lui Delavrancea nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
DRAMATURGI Comediile lui V. Al. Jean (Ce știa satul, Lacrima etc.), de obicei într-un act, sunt spirituale, susținute pe o conversație delicată, un fel de proverbe mussetiene cu probleme morale. Industria teatrală a lui A. de Herz (1887-1936: Păianjenul, Bunicul, Mărgeluș etc.) s-a putut remarca temporal doar printr-o anume încordare scenică. "Păianjenul" e o văduvă onestă (virgină) care ține să treacă drept depravată, izbutind a impune (pirandellism precoce) o altă imagine despre sine decât realitatea. "Bunicul" e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1887-1936: Păianjenul, Bunicul, Mărgeluș etc.) s-a putut remarca temporal doar printr-o anume încordare scenică. "Păianjenul" e o văduvă onestă (virgină) care ține să treacă drept depravată, izbutind a impune (pirandellism precoce) o altă imagine despre sine decât realitatea. "Bunicul" e un alt marchiz de Priola, căruia bătrânețea îi împuținează succesele și care se consolează cu emoțiile paterne. Al. Florescu, Ion Miclescu, M. Polizu-Micșunești, Emil Nicolau, C. Râuleț erau până în 1916 furnizorii oficiali ai teatrului. Ei sunt azi uitați. Dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ostil Avea căsuța asta translucidă, - Atâta de subțire și de fină C-ar fi strivit-o-n palme un copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În care-aș regăsi, subt scoarțe moi de piele, Poveștile copilăriei mele. Și pe divanul cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]