10,800 matches
-
de Paște în Italia Încă din 1461, în Procesiunea de la Sanch (Catalunia) apar în scenă, în vinerea sfântă, ca și la Perpignan, în regiunea Languedoc Roussillon, pentru câteva ore, sculpturi cu scenele Patimilor, purtate în spate de credincioși și de călugări îmbrăcați în haine lungi, cu glugă, de culoare neagră sau roșie, în funcție de rolurile pe care le joacă. Haina penitentului prevede o pelerină, un obiect de devoțiune format din două pânze unite printr-un nasture, care simbolizează apartenența confraților la Sanch
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
Eminescu cu ilustrații de Ary Murnu "Antichitatea explicată și ilustrată", de Bernard de Montfaucon, Paris, 1719-1724, 10 volume și 5 suplimente, cuprind 1387 de gravuri de epocă. Preț de pornire: € 8.000. Bernard de Montfaucon (1655 - 1741) a fost un călugăr benedictin, un mare erudit și filozof, fondator al disciplinei paleografiei, considerat de asemenea ca fiind și unul din pionierii arheologiei moderne. Lucrarea de față, "Antichitatea explicată și ilustrată", publicată în 15 volume între 1719 și 1724, rămâne o lucrare de
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
Lama al treisprezecelea. La vârsta de patru ani și jumătate, Tenzin Gyatso este adus în capitala statului tibetan, Lhasa, și instalat pe tron în calitate de șef suprem temporal și spiritual al Tibetului. Copilăria și-a petrecut-o mai ales în compania călugărilor și a discipolilor, făcând foarte rar vizite familiei sale din satul natal. Înclinația înnăscută pentru studiu și curiozitatea pentru lumea din jurul Tibetului l-au determinat să-și lărgească permanent cunoștințele - inclusiv studii de limba engleză, știință și matematici - însă partea
Cărți de pus sub brad by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105906_a_107198]
-
Nicula, pentru a participa la Slujba de Liturghie oficiată de mitropolitul Clujului, Andrei Andeicuț, însoțit de un sobor de preoți din care fac parte și Varlaam Ploieșteanul, episcop vicar patriarhal, și Ignatie Mureșeanul, arhiereu vicar al Episcopiei Spaniei și Portugaliei. Călugării mănăstirii, ajutați de călugărițele de la alte mănăstiri, au pregătit pentru această zi și 20.000 de sarmale și zeci de cozonaci pe care le vor oferi oamenilor. Peste 200 de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au fost mobilizați
Zeci de mii de credincioși, la Liturghia oficiată de Adormirea Maicii Domnului () [Corola-website/Journalistic/105986_a_107278]
-
apariții puternice, definitorii tipului oferit. Toate aceste abordări ale temei arlechinului explică obsesia pe care Iser o dezvoltă pentru acești circari, asumându-și conștient o pătrunzătoare investigație a sufletului omului intermediată de pitorescul personaj. Valoare estimativă: € 6.500 - 8.500 Călugăr în interior țărănesc de Ștefan Dimitrescu (1886, Huși - 1933, Iași) a fost realizat între 1923 și 1926. Opera, reprodusă în Calendarul Minervei, anul XIX, din 1925, a fost evaluată la 8.000 - 12.000 de euro. Marea parte a personajelor
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
într-un stil direct, pe alocuri grav, preferând de fiecare dată adâncimea psihologică a portretului unei redări facile. Portretul de față impresionează prin imobilitatea și concentrarea din privire, gravitatea fizionomiei, demnitatea și siguranța de sine conferindu-i o înfățișare expresivă călugărului. Foarte probabil personajul reprezintă unul dintre călugării întâlniți de Dimitrescu în itinerariul făgărășean, întreprins în perioada 1924-1925. Un sensibil portret este semnat de Ștefan Dimitrescu în 1931-1932. Personajul este Lily (soția lui Ionel Teodoreanu) Căutările lui Ștefan Dimitrescu în regimul
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
preferând de fiecare dată adâncimea psihologică a portretului unei redări facile. Portretul de față impresionează prin imobilitatea și concentrarea din privire, gravitatea fizionomiei, demnitatea și siguranța de sine conferindu-i o înfățișare expresivă călugărului. Foarte probabil personajul reprezintă unul dintre călugării întâlniți de Dimitrescu în itinerariul făgărășean, întreprins în perioada 1924-1925. Un sensibil portret este semnat de Ștefan Dimitrescu în 1931-1932. Personajul este Lily (soția lui Ionel Teodoreanu) Căutările lui Ștefan Dimitrescu în regimul estetic aveau să se resfrângă asupra întregului
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
Czestochowa', consideră reprezentanții Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Potrivit informațiilor oferite de Mitropolia Clujului, Mănăstirea de la Nicula este atestată documentar în anul 1552. În primul secol de existență aici a fost o așezare monahală modestă, "un fel de sihăstrie a câtorva călugări retrași în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene", după cum susțin reprezentanții Mitropoliei Clujului. Numele ei a ieșit la lumină de abia în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
românilor ortodocși — preoți și mireni—, încrezători în viața mai bună care li se promitea. Ultimele bastioane de rezistență ortodoxă au fost însă mănăstirile, pe care generalul Bukow, la ordinul împărătesei Maria Terezia, le-a distrus cu tunurile și cu torțele; călugării acestora — cei scăpați cu viață — s-au refugiat peste munți. În 1774 mai exista în Nicula un singur călugăr ortodox; după toate probabilitățile acesta este anul în jurul căruia mănăstirea Nicula a intrat sub administrație greco-catolică. Deși ca mănăstire propriu-zisă, cu
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
au fost însă mănăstirile, pe care generalul Bukow, la ordinul împărătesei Maria Terezia, le-a distrus cu tunurile și cu torțele; călugării acestora — cei scăpați cu viață — s-au refugiat peste munți. În 1774 mai exista în Nicula un singur călugăr ortodox; după toate probabilitățile acesta este anul în jurul căruia mănăstirea Nicula a intrat sub administrație greco-catolică. Deși ca mănăstire propriu-zisă, cu călugări și pravilă monahală, nu a funcționat decât 13 ani, între 1935 și 1948, ea a continuat să rămână
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
acestora — cei scăpați cu viață — s-au refugiat peste munți. În 1774 mai exista în Nicula un singur călugăr ortodox; după toate probabilitățile acesta este anul în jurul căruia mănăstirea Nicula a intrat sub administrație greco-catolică. Deși ca mănăstire propriu-zisă, cu călugări și pravilă monahală, nu a funcționat decât 13 ani, între 1935 și 1948, ea a continuat să rămână obiectiv de pelerinaj prin icoana Maicii Domnului", se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
unora din preoții lor a fost aceea de a reveni în Biserica de care fuseseră despărțiți în 1700 și în care, prin liberă opțiune, se află și astăzi, laolaltă cu bisericile și bunurile lor. În contextul de atunci, cei câțiva călugări greco-catolici au părăsit Mănăstirea Nicula, dar nu înainte de a ascunde icoana în casa unui țăran din Lunca Bonțului, unde a stat până în 1965; revenită în mănăstire pentru numai câteva ore — și urmărită de vigilența Securității — ea s-a refugiat în
Mănăstirea Nicula. Mii de credincioși ortodocși și greco-catolici în pelerinaj by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105988_a_107280]
-
a salvat de un groggy iminent, aveam impresia că fostul lider al opoziției a înțeles aspra lecție a vieții: nu poți prosti pe toată lumea tot timpul. Puțin i-a păsat, însă, de astfel de sofisme — se știe doar că Vasile, călugărul, l-a sortit unui destin glorios, și acel destin trebuia îndeplinit. N-a mers cu președinția, nu-i nimic: încercăm cu scrisul. Ce efect au avut miile sale de pagini „memorialistice" asupra opiniei publice din România, se știe: nici unul. O
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
acelor vremi, prima mare cotitură vilegiaturistică este legată de înălțarea Palatului Peleș ca reședință de vară a familiei regale. Zona împădurită de pe valea Prahovei unde se află azi Sinaia era încă nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către Mihai Cantacuzino, Mare Spătar, și numită așa după numele Peninsulei Sinai, unde spătarul fusese în hagealâc. La 5 august 1866, principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, dar abia două decenii
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
doarmă singuri în cameră, la mansardă - deci am tot felul de angoase asigurate). 3 august. Acolo jos în iarba umedă alunecă un omagiu medieval: melcul viticultor, gasteropoda cu subtile străluciri de gri și galben, ducându-și casa ondulată, aduși de călugări cărora le plăceaau acei escargots - căci franciscanii veniră până aici spărseseră piatra, stinseseră varul, insula le-a revenit în 1288, donată de regele Magnus, iar pădurea a fost tăiată, cuptoarele au fost încinse, varul și-a întins pânzele peste clădirile
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele unor șanțuri, care ar fi fost ca întărituri ostășești, făcute tot de Ștefan-Vodă. l) Mănăstirea Dobrovățul, din ținutul Vaslui, îi făcută de Ștefan cel Mare
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
RĂPIREA BUCOVINEI ȘI CHIPUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 349. footnote> (M.Eminescu, Scrieri politice și literare, vol.I, f.210) La Putna, un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă. După acest portret (original) el a fost mic de stat, dar cu umeri largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată și
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
într-un strai mohorât cu guler de aur, iar pe gât îi atârna un egolpion din pietre scumpe și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și la stânga chipului perdele roșii. Am întrebat ce s-a făcut cu portretul adevărat (originalul)? Călugărul a răspuns ce însuși auzise: Într-una din zilele anului 1777 (când ni s-a răpit Bucovina) la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a început să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
Călugărul a răspuns ce însuși auzise: Într-una din zilele anului 1777 (când ni s-a răpit Bucovina) la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a început să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării treziți din somn se uitară în ograda mânăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului, ce creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de-o lumină strașnică și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării treziți din somn se uitară în ograda mânăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului, ce creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de-o lumină strașnică și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii..., în acea clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuseseră untdelemn îndestul. A doua zi portretul Voievodului Moldovei
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuseseră untdelemn îndestul. A doua zi portretul Voievodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încât pentru păstrarea amintirii lui, un călugăr, ce nu știa zugrăvi, a făcut chipul (copia) ce este și astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
multe altele până ce, în sfârșit, ajunseră la însuși mormântul lui Ștefan cel mare, săpat frumos și bine în marmură sură. Șase picioare sub fața pământului, lovi întâiași dată hârlețul în lespedea de granit lustruit a lui Ștefan-Vodă-cel-Mare și Sfânt! Patru călugări și patru mireni coborâră în sunetul tuturor clopotelor mânăstirii - dar în tăcerea a toată suflarea omenească - în mormânt, răsturnând greaua și marea lespede de pe el - iar sub ea se zăriră, după trei sute de ani... în adâncime de doi stânjeni, îmbrăcat
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
pe care noi încercăm să o înlăturăm, comunicând ce reprezintă foarte bine ce reprezintă acest card și cum poate fi el utilizat. Una Unul dintre motivele sub care au refuzate carduri de sănătate au fost motive religioase. Există măicuțe, preoți, călugări care au refuzat aceste carduri de sănătate. Este alături de noi, prin telefon, preotul profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București George Istodor. Bună ziua. Doamne ajută. Bună ziua dumneavoastră vă mulțumesc foarte mult și ascultătorilor dumneavoastră. Vreau să ne spuneți dacă
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
nivelul informației stocată această anamneză cu privire la starea de sănătate sau de probleme de sănătate pe care o persoană le-a avut în timpul vieții. Și atunci vă întreb altceva: de unde pot să vină aceste temeri exprimate de măicuțe, de preoți, de călugări? Doamnă, există, din păcate, o interpretare personală a unor persoane, interpretare care este în afara normei Bisericii și plecând de la această interpretare se face o legătură, pe care eu o resping de la început, între orice formă de progres tehnologic, fie că
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]