11,155 matches
-
al XI-lea, cînd ia naștere catarismul occitan, condamnarea lumii pămîn-tești este o atitudine răspîndită în sînul bisericii catolice. Un fluviu de putreziciuni, înghițind în cale femei și bărbați fără deosebire, bogați și săraci: așa arată lumea pămîntească în viziunea călugărului Anselme de Canterbury 86. Această viziune dualistă a lumii este prezentă de la început în doctrina creștină. Istoria creștinismului apare ca o reconfigurare de posibile și imposibile ale unei viziuni asupra lumii. În demersul nostru de a pune în contrast lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pentru o clipă, imposibilul acestei lumi. Teotihuacán, cetatea zeilor. A patra etapă a periplului nostru este consacrată unei lumi pe care lumea creștină a ras-o de pe fața pămîntului. După victoria totală a lui Hernan Cortes asupra imperiului aztec (1521), călugări veniți din Spania încearcă să reconstituie lumea dispărută. Franciscanul Fray Bernardo de Sahagun scrie Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550 și 1555. Citatul următor face
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a lui Hernan Cortes asupra imperiului aztec (1521), călugări veniți din Spania încearcă să reconstituie lumea dispărută. Franciscanul Fray Bernardo de Sahagun scrie Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550 și 1555. Citatul următor face parte din cartea a XII-a, consacrată povestirilor aztece despre cucerire. Pentru a situa episodul, amintim că mica armată a lui Cortes acostează, în 1519, în regiunea actualului Veracruz. Dezorientat, înspăimîntat, împăratul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de la civilisation européenne, telle qu'elle aurait pu être (Istoria civilizației europene, așa cum ar fi putut fi). Filosoful francez merge pînă la capătul unei exercițiu riscant. Autorul se amuză spunînd că textul său este traducerea unui manuscris latin al unui călugăr din ordinul Fraților Predicatori, ars pe rug de Inchiziție la Roma, în 1601. Călugărul povestește, în stil propriu, istoria occidentală din secolul I pînă în secolul al IX-lea. În Cuvîntul înainte al cărții sale, Renouvier notează: "Scriitorul imaginează o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fi putut fi). Filosoful francez merge pînă la capătul unei exercițiu riscant. Autorul se amuză spunînd că textul său este traducerea unui manuscris latin al unui călugăr din ordinul Fraților Predicatori, ars pe rug de Inchiziție la Roma, în 1601. Călugărul povestește, în stil propriu, istoria occidentală din secolul I pînă în secolul al IX-lea. În Cuvîntul înainte al cărții sale, Renouvier notează: "Scriitorul imaginează o ucronie, o utopie a trecutului. El scrie Istoria, nu cea care a fost, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
istorice cu direcția imaginară OA a acestei traiectorii." E vorba de mici invenții și de mari ipoteze. Ucronistul inventează, de exemplu, faptul că un senator roman îi trimite o scrisoare împăratului Marc-Aureliu, eveniment care schimbă cursul istoriei "reale". Ipoteză impor-tantă: călugărul își închipuie că, scuturat de fanatism și de viziunea sa dominatoare, creștinismul s-a impus mai întîi în Orient, înainte de a se răspîndi în Europa. Filosoful denunță prin acest exercițiu ceea ce el însuși numește fanatism, cultul Istoriei transformat în prejudecată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un respect profund față de realitate, faptul de a se prosterna în fața prezentului. Se ridică împotriva istoricilor realității, expresie prin care pot fi desemnați astăzi specialiștii în uman, în general. Renouvier recunoaște măsura iluzorie a demersului ucronic: istoria alternativă construită de călugăr nu este verosimilă. Mergînd însă pînă la capătul eșecului său, el întoarce critica. Cu ce drept ne-am arăta mai exigenți față de ucronist decît față de istorici, care întîmpină mari dificultăți în a construi firul coerent și unanim recunoscut a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
el întoarce critica. Cu ce drept ne-am arăta mai exigenți față de ucronist decît față de istorici, care întîmpină mari dificultăți în a construi firul coerent și unanim recunoscut a ceea ce s-a întîmplat cu adevărat? Charles Nouvier așează înaintea textului călugărului, a ucroniei propriu-zise, nota primului păstrător al manuscrisului, adresată copiilor săi. Al doilea apendice, care urmează după ucronie, este scris de al doilea păstrător, fiul celui dintîi. Citim în nota finală a fiului imaginat de filosof: " Lectura acestei cărți mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în care căuta destindere la Cambridge sau când îl vizita pe Partridge la Londra, sunt sugestive, chiar dacă nu cu totul surprinzătoare: „Distins într-un mod auster, cu ochi verzi foarte adânci, el ar fi fost potrivit pentru un veșmânt de călugăr; fața lui purta în mod obișnuit o expresie de seriozitate concentrată și pesimism; dar într-o companie veselă conversația lui era adesea trivială într-un mod extrem, împănată cu glume de calitate îndoielnică, întovărășite de un zâmbet glacială Ca și cum aceste
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fi întâmplat dacă nu ar fi acceptat oferta de la Cambridge, o ofertă pe care nu ar fi putut-o primi în Austria. Iată opinia prietenului său Frank Parak: „Pe temeiul concepției sale despre viață, ar fi intrat probabil ca frate călugăr la Hütteldorf sau la Kloster Neuburg, unde lucrase deja ca ajutor de grădinar într-o vară.“ Tractatus-ul său, apărut în Anallen der Philosophie a lui Ostwald, ar fi rămas neobservat, O VIAȚĂ DE EROU? 107 contactul său cu Cercul de la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de comunitate și sunt favorizate sau defavorizate de evenimente politice. Viața bună trebuie să fie trăită într-o societate bună și ea nu este pe deplin posibilă altfel.“ (B. Russell, „What I believe“, în op. cit., p. 63.) 52 Despre un călugăr student, pe care l-a cunoscut atunci când începuse să studieze la Cambridge, Wittgenstein a spus: „Să citească câteva cărți bune dintr-o știință a naturii și să vadă ce gândire modestă este aceasta.“ (Apud Br. McGuiness, Approaches to Wittgenstein, Routledge
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
întinde de la nord la sud, cu magazine și, bineînțeles, cafenele și, ceea ce e cel mai rău, cu vitrine pline de tot felul de chestii colorate și dulci, iar dacă la frutta di martorana 51, inventate ca și cannolli siciliani, de călugări, și la cassata, inventată de un păstor arab, rezistam destul de ușor, la ciocolată și zecile de feluri de tarte, ba. Astă iarnă, Andrei se bucurase de turta dulce pe care i-o trimisesem... o găsisem întâmplător, printre cărți, căni, ceaiuri
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
căpătat numele de Bucovina (pădure de fag). Protestul domnitorului Grigore III Ghica în contra acestui rapt către Înalta Poartă îl va costa capul. Gheorghe Ștefan, urmașul lui Vasile Lupu la tronul Moldovei primește solie de la împăratul Rusiei Alexei Mihailovici, printr-un călugăr rus, care, cum citim în Istoria relațiilor ruso-române a lui Nicolae Iorga, "aducea scrisori de la Țar, cuprinzînd propuneri politice - o "cerere de ajutor" sub formă "de a vă afla"", spune Țarul, "sub mîna noastră prea înaltă, cea a unui domn
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
taxiul de-a lungul țărmului, de la Beirut la Sidon și de acolo la Tir, unde ajunseseră Într-o zi mediteraneeană luminoasă și albastră, cu un soare orbitor, care aurea pietrele din portul vechi. Încă mai trăia prietenul lui Faulques, septuagenarul călugăr Georges, care, sedus pe loc de Olvido, Îi arătase cripta bisericii lui medievale, unde zăceau - cu chipurile din piatră desfigurate cu ciocanul când orașul căzuse În mâinile turcilor - statuile cavalerilor cruciați. A doua zi, ea primise botezul focului pe șoseaua
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Basarabii sînt originari din satul Băsărebi din Sohodol. Dacă această legendă are un pic de adevăr, numai așa se explică faptul că Basarab țepeluș( domnitor al țării Românești În 1474- 1475;1478-1480;1481-1482) gonit din scaunul de domnie de către Vlad Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
țării Românești În 1474- 1475;1478-1480;1481-1482) gonit din scaunul de domnie de către Vlad Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești. O altă proprietate ruptă din feuda lui Lațco și a familiei sale ce a rămas Întreagă pînă În 1946, a fost a lui Sava din Lupoaia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și biserica din Cătune. Despre existența palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În monografia agricolă a județului Mehedinți. Un alt fapt ce mărturisește vechea existență a mînăstirii este o doină: I. ,, Pe valea mînăstirii Se plimbă călugării Blestemîndu-și zilele Că le-au strîmtat mințile. ” II. ,, Fericirile au sperat Și ce-au sperat n-au aflat. Zbuciumați În sus și-n jos Dar fără nici un folos. ” III. ,, Singuri izolați de lume Nu au gîndurile cui spune Nuna-n
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
casă prea frumoasă. ” Dispariția mînăstirii și acoperirea ruinelor ei cu pămîntul tăcerii, iar amintirea cu timpul uitării, arată că toate În viață sunt trecătoare. Vremea, jaful, sărăcia sau duhul răzvrătirii și al nemulțumirii după cum glăsuiește doina, care Îi stăpînea pe călugări, au dus la pustiul mînăstirii și la dispariția ei. Actuala biserică cu hramul Sf.Mucenic Gheorghe este așezată pe locul vechii mînăstiri, În 1828. A fost o bisericuță mică, adusă de la Zegujani. De aici au venit și cărțile de ritual
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
al schimbărilor sociale, sărăcia. Oamenii concluzionează că suntem chemați la dreapta credință și la învățătura lui Hristos. Studii îndelungate asupra rugăciunii au adus un număr de observații ale celor mai diferiți oameni: occidentali sau orientali, bolnavi sau sănătoși, preoți, catolici, călugări, călugărițe de toate ordinele, pastori (de toate denumirile), rabini, doctori și infirmiere, bărbați și femei de toate vârstele și clasele sociale. Experiențe efectuate de chirurgi, de fiziologi, studii de laborator au remarcat multe regenerări ale țesuturilor, cicatrizări de răni, care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
totul special: un eu naratorial cu o dublă ipostază, una istorică, reală și una mitică, fantastică. Eul-narator este în același timp un om obișnuit, „istoric”, dar și un contemporan al tuturor timpurilor, al zeilor hawaiieni ori al voievozilor și vechilor călugări din mănăstirile românești. El trăiește simultan în basm, în mit și în realitate, asemenea lui Făt-Frumos din poemul dramatic, cu o vagă înțelegere a statutului său de „ne-muritor” ori de „înviat”. Străinii din Kipukua se plasează într-un spațiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
în comunitățile industrializate a scăzut credința în intervenția justiției divine, ea a rămas totuși la fel de bine implementată în mentalitatea oamenilor din zona rurală. De exemplu, Herzfeld (1990:310-315) semnalează gravitatea acordată pedepsei divine în cazul mărturiilor false de către hoții și călugării păstori din Creta anilor '80. Acuzații pot minți cu ușurință; însă cum am putea interpreta afirmațiile făcute de avocați? A avut Oscar Wilde dreptate să îi excludă din rîndul persoanelor care au contribuit la declinul artei de a minți? Întrebările
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
greșelile sînt imediat remarcate, este trucul menționat mai devreme de a-și încrucișa degetele, simulînd astfel semnul crucii și evitînd pedeapsa divină pentru păcatul de a minți. Alte tactici sînt acelea pe care Pascal le-a dezaprobat, fiind practicate de călugări iezuiți din secolul al XVII-lea (Pascal 1967:140). Ele includ eschivarea și "restricția mentală" sau "rezerva mentală" (Kerr 1990:116), prin care mincinosul afirmă ceva cu subînțeles sau folosește o exprimare ambiguă, care face un neadevăr să pară adevăr
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) "Eu aș socoti, domnule, zise călugărul oprindu-se în drum, să tăiem de-a dreptul devale, că schitu-i cam departe și mă tem c-om înnopta în pădure. Să tăiem, părințele, pe unde socoți sfinția-ta; vorba e să ajungem cu lumină la schit." (Calistrat Hogaș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
simplă» au apărut în special după revoluția franceză și după separarea Statului de Biserică. Necesara și salutara de-monahizare a vieții consacrate a comportat un soi de re-evanghelizare a însăși vieții monastice, așa cum reiese din exortația Conciliului, care le amintește și călugărilor și călugărițelor: «Deoarece norma supremă a vieții călugărești este urmarea lui Cristos, după învățătura evangheliei, aceasta trebuie considerată de toate institutele ca regulă supremă». Însă acest util proces de curățire a adus cu sine și primejdia unei înlumiri secularizante care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a murit la vîrsta de 12 ani în anul 1252 domnind 6 ani. La mănăstirea Zografu de la muntele Athos se află un hrisov de la mijlocul se-colului Xlll de la regele Ioan Căliman Asan care hărăzește mai multe sate și locuri călugărilor, după obiceiul timpului. În el, Asan Căliman se intitulează: ,,samedrijeți preako moldovlahia”, adică autocrator al Moldo-Vlahiei. Dacă Bela lV a cucerit Severinul de la Ioan Asan înseamnă că teritoriul lui includea toată Valahia de la nordul Dunării pentru că titlu de rex Cumania
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]