15,033 matches
-
conduși de tinerii Avram Iancu, de fel din Vidra de Sus și Ion Buteanu, care se pricepeau a grăi oamenilor pe care-i conduseseră aici, simplu, întrebuințând expresii și comparații înțelese de toți. Iancu venise cu muntenii lui, îmbrăcat în costum național, cu șerpar lat și cu pistoale la brâu. Era un om voinic, înalt cu părul negru; imediat a fost remarcat de mulțime. Avea numai 24 de ani și studiase dreptul. Alături de el Ion Buteanu se adresa mulțimii simplu: «Uitați
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ospețele și mesele comune erau dese, dar scurte, în zilele de sărbătoare sătenii se adunau la jocul în care feciorii curați, respectuoși cu vârstnicii, învârteau dezinvolt pe sub mână pe frumoasele satului ce încântau obștea prin puritate și naturalețe, prin frumusețea costumelor naționale pe care și le etalau, expozeu de artă populară desăvârșită, de bun gust, de virtuozitate, mândre că de mîna lor erau lucrate. Se ducea o viață de satisfacții, de tihnă pe tălpiță la vreme de înserare, în dumineci senine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe ansamblu (susțin și acum), pe care-l reiau aici din lenea de a face altul : „Junele masiv, cu o barbă aurie, o pipă afumată din care mușca din cînd în cînd cu gravitate și oche lari chihlimbarii, purta un costum demodat, cu vestă și lanț de ceas, toate aceste accesorii dîndu-i un aer puțin pedant și crispat. De aceea păreau nepo triviți pe fața lui ochii rotunzi și naivi, cu sprîncene întrebătoare, de fapt ochii lui Dănuț, persona jul ingenuu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în cînd. Oricum, pentru a nu avea de-a face cu intruși, unul dintre noi se proptea întotdeauna în ușa închisă. Acolo am cunoscut mulți tipi de gașcă, cum era, de exemplu, Liviu. Liviu era într-a unșpea, purta peste costumul de elev un fular alb de la frate-său, din uniforma marinei (mișto, nu ?), și era un fumător adevărat : chiar dacă-i scăpa țigara pe jos, el o lua, o ștergea de sacou (în toaletă era întotdeauna ud pe jos) și o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
începea febra pregătirilor vestimentare care cuprindea întreaga clasă. O îmbrăcăminte frumoasă, impecabilă, care să facă impresie, nu era un lucru ușor de realizat. În timp ce specialistul clasei îl bărbierea și tundea pe cel grăbit să ajungă la întâlnire, ceilalți colegi căutau costumul de haine cel mai elegant, la care asortau cămașa și cravata, ghetele cele mai bune, lustruite cu cremă Gladys, pălăria și pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și apa de colonie, folosite fără zgârcenie, încheiau gama pregătirilor. Astfel, gătit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
după părerea mea. Un alt exemplu clasic de pictura naivă urban este pictorul Emil Pavelescu din București. În lucrările domniei sale apar cu regularitate străzi și intersecții din capitala României, diverse birturi renumite și pitorești, mulți oameni, femei și bărbați, în costume de epocă interbelică. Într-una dintre lucrările lui Emil Pavelescu se poate recunoaște cafeneaua veche și capătul străzii Covaci, aproape de Hanul lui Manuc. Vasile Savonea, reputat critic de artă naivă, plecat dintre noi din păcate, în albumul pe care l-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
expoziție era la etajul al doilea al muzeului, la secția de etnografie, și de fapt era un fel de coridor mai lat, într-o parte erau geamuri, iar în partea opusă erau intrări în diverse săli în care erau expuse costume populare, obiecte de folosință din gospodăriile țărănești de demult, și alte lucruri de acest gen. La vernisaj au mai fost prezenți pe lângă D-l Chiriac, care a și ținut o mică cuvântare, și colegi de-ai mei, apoi șeful meu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
la fel de majoritari vor fi și la vot. Iar ce votează ei îmi determină viața. (2011) Despre veșnicie și alte închipuiri Scena ne înfățișează un grup de fete care stau întro casă de țară. Sunt așezate în cerc și îmbrăcate în costume populare - toate la fel. Vocea din off ne spune că portul fetelor este păstrat întocmai de pe vremea dacilor și că respiră austeritate. Camera întârzie pe mișcarea unui fus care se învârtește, apoi sare la o imagine cu o fecioară torcând
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
când, vocea comentatorului amuțește, iar fetele se pornesc să zică un cântec de șezătoare, pe care de data aceasta îl auzim și noi. La un moment dat, apar și băieții satului (probabil chemați de tăciunele tratat chimic), toți îmbrăcați în costume populare la fel și, desigur, dacice. Sunt însoțiți de câțiva lăutari. Fiecare se așază, ordonat, lângă câte o fată și începe so privească drăgăstos. Când vocea din off amu țește din nou, câțiva se ridică, împreună cu fetele lângă care stăteau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care le făceau la oraș ca să cumpere o pâine. Tot așa și acum. În timp ce domnu’ reporter descinde la sat, alege pe sprânceană câțiva tineri, îi pune pe oameni să caute prin pod după furci de tors și prin lăzi după costumele populare lăsate de bunul și buna (și, evident, de daci), viața satului merge înainte așa cum o știm. Adică bărbații socializează la bufet, unde servesc o gamă variată de beri sau de băuturi spirtoase, cu manelele oferite din partea casei, de la casetofonul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
măcar în zilele acestea binecuvântate, nu mă voi mai gândi niciodată la Lolek și Bolek. În cinstea domnului Grigore Leșe, rapsodul atât de drag intelectualilor bucolici, voi face o vizită la garderoba Operetei Române șimi voi închiria de acolo un costum folosit în spectacolul Ana Lugojana. Mă voi îmbrăca cu el și, transformat astfel întrun om de bizuială, voi hori de unul singur întro intersecție bucureșteană, pentru a le arăta tuturor care sunt adevăratele valori ale neamului. Pentru ai face plăcere
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
chiar mai mult.“ - scria Alin Ionescu, cronicarul TV de la Cotidianul. Îl înțeleg perfect. Are simptomele unei intoxicații, pe care o resimt și eu pe pielea mea. Din păcate, televiziunea de la noi a devenit un mediu extrem de toxic, care penetrează orice costum de protecție al celui care vrea să cerceteze smârcurile autohtone dotate cu reflectoare și camere TV. La început - începutul acestei lumi - a fost OTVul, o hazna față de care mai toți oamenii cu scaun la cap strâmbau din nas, deși se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
zâmbetul. După ce îi sărutase mâna, se retrase ușor și se așeză pe un scaun cu spătar, lăsându-și brațele în jos, lipite aproape de trup, iar mâinile și le așeză pe genunchi. Bătrânul era o persoană distinsă și plăcută. Purta un costum de culoare închisă, foarte bine îngrijit. Valentin desfăcu o sticlă cu vin spumos pe care o comandase când venise la cofetărie și care urma să fie plătită de Carlina. Turnă vinul în trei pahare de sticlă cu floricele trasnparente și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
povestire (hai două !) a scriitorului să dea un film interesant. Nu este cazul acestui Eu sunt Adam ! , în care lucrurile cele mai bune sunt contribuțiile operatorului (foarte talentatul Dan Alexandru) și ale art directorului (Ion Oroveanu), ale autoarelor decorurilor și costumelor etc Plus surpriza numită Rodica Dianu, jucând convingător și sigur rolul ministresei Vogel : o găselniță excelentă ! Mai frumos filmat decât Hotel de lux, mai lipsit de emoție decât Pepe și Fifi, ultimul film al lui Dan Pița pune cinematograful acestui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
totuși, vă place să-l provocați deși vorbiți despre o conștiință flască a românilor , nu este un paradox ? Și papucii lui Niki cu care se duce peste drum, la Flo, să-i dea câteva ciocane în cap , papucii asortați la costumul militar, cu toate decorațiile-n piept, cu care Rebengiuc traversează strada demn, ca un somnambul, de Ziua Armatei ? Nu-l mai contrazic. Este evident că nimic nu e lipsit de importanță nici un gest, nici un detaliu într-un film de Pintilie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
29 de ani !) Premiul pentru cel mai bun film european se duce spre Volver, superbul film al lui Almodovar, pe care l-am și nominalizat, și votat. Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii raflează mai multe premii mai mici (scenografie, costume, muzică), Ryna pentru actrița Dorotheea Petre (nominalizată pentru rolul din filmul Ruxandrei Zenide, și nu pentru cel din filmul lui Cătălin Mitulescu !) și pentru imagine (Marius Panduru, care a făcut și imaginea filmului lui Corneliu Porumboiu), Legături bolnăvicioase al lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Pădurea spânzuraților vorbește despre un caz de nesupunere militară din urmă cu 50 de ani, dar tonul său rezonează atât de evident cu o sensibilitate cinematografică actuală (în acel moment), încât devine greu să-l plasezi în categoria ecranizărilor în costume. Imaginea (realizată de Ovidiu Gologan, care lucrase și pentru La moara cu noroc) este uluitoare, furnizând câteva momente antologice care încă sunt analizate în școlile de film ; jocul actorilor este perfect de la un capăt la altul, cu două performanțe splendide
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
din interior: scaune ergonomice, ecran de proiecție ce coboară din tavan, videoproiector, instalații de sonorizare, proiectoare pentru iluminarea sălii sau a scenei, pe scurt, o sală modernă de conferințe. Pe scena urca cu pași repezi câțiva tineri, bine îmbrăcți în costume elegante, moderne și fără multe introduceri, încep să ne prezinte, utilizând toate mijlocele electronice de comunicare, avantajele și viitorul de aur pentru Roșia Montană, dacă se vor aproba toate documentele și autorizațiile în vederea începerii activităților de exploatare a resurselor aurifere
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lui aprilie, anul următor și, de-a lungul unei discuții de-o noapte întreagă, ne-a convins pe toți că nu asta e piesa ce vrea el s-o monteze. Decorul se făcuse deja, ba chiar și o parte din costume. Eu strîngeam din umeri și spuneam: "Asta e piesa mea, nu înțeleg ce doriți". Directorul teatrului era între ciocan și nicovală; parcă-l văd măsurînd biroul cu pași rari, căutînd o soluție. Dacă nu se mai monta piesa, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
duce între umeri o șubă de șantier pe care și-o îmbracă din mers. Sărut mîinile, Fulvia! îi șoptesc, ajungînd-o din urmă, prinzînd-o de braț. Ia te uită! exclam eu cînd întoarce privirea spre mine, îți stă de minune în costum de șantier. Bună, vecine! Lasă ironia, că-ți zic vreo două. Dă-mi zece lei, întinde mîna spre mine, să am cu ce-mi lua un bon la cantină dacă șefii se opresc să mănînce. Eu mi-am lăsat banii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în ochii lui, ce-ai fi făcut dacă nu cădea bine? Vlad mai aruncă o dată cheia în sus, o prinde, desface palma și-o privește, apoi strînge din umeri. Am aici, în sac, arată el spre sacul de hîrtie, două costume de azbest, unul pentru mine și unul pentru tine. Dacă ia foc, să putem ieși teferi. Și dacă explodează? îl întreb. Și dacă se urcă pisica pe sobă și rostogolește drobul de sare în capul copilului?! rîde Vlad, același Vlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să fiu mai bogată cu un fulg... Cu bine, Mihai! Cu bine, Ina Cristian! Închid telefonul și mă întorc spre Vlad și Dinu, care s-au retras în capătul celălalt al încăperii. Vlad a scos din sacul de hîrtie un costum de azbest, pe care începe să-l îmbrace. Vino să-ți iei costumul, că pornim, îmi spune Vlad. Iau costumul și încep să-l îmbrac peste haine, deși știu c-o să mă murdăresc tot de scame albe, dar altfel nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Cristian! Închid telefonul și mă întorc spre Vlad și Dinu, care s-au retras în capătul celălalt al încăperii. Vlad a scos din sacul de hîrtie un costum de azbest, pe care începe să-l îmbrace. Vino să-ți iei costumul, că pornim, îmi spune Vlad. Iau costumul și încep să-l îmbrac peste haine, deși știu c-o să mă murdăresc tot de scame albe, dar altfel nu pot e tare frig aici! Gata montajul? îl întreb pe Dinu. Gata, răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Vlad și Dinu, care s-au retras în capătul celălalt al încăperii. Vlad a scos din sacul de hîrtie un costum de azbest, pe care începe să-l îmbrace. Vino să-ți iei costumul, că pornim, îmi spune Vlad. Iau costumul și încep să-l îmbrac peste haine, deși știu c-o să mă murdăresc tot de scame albe, dar altfel nu pot e tare frig aici! Gata montajul? îl întreb pe Dinu. Gata, răspunde. Mai trebuia montată supapa la azot. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și ultima rezervă. O să dureze pilotarea pînă mîine la prînz... N-ai nici o idee? îl întreb. Ți-ar trebui o pompă mai mare, cu viteză reglabilă. De unde?! mă mir eu, mișcîndu-mă greoi în jurul scaunului, ca un pinguin; așa arăt în costumul de azbest. Gata supapa! strigă maistrul Cornea din ușă. Dați-i zor cu încălzirea separatorului că-i gata acuși legătură cu pompa de aer... Bine, mulțumesc! îi strig. Don Șef și Luchian intră în încăpere, își plimbă privirile peste conductele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]