11,041 matches
-
seama apoi că se află în dana (magazia) unui mic șlep, unde adormise, și nu într-un mormânt. Evenimentul îl șochează atât de tare încât îi înlătură obsesia față de moarte. Povestirea a fost publicată inițial la 31 iulie 1844 în cotidianul "The Philadelphia Dollar Newspaper" din Philadelphia. Prima traducere în limba română a fost publicată anonim într-o broșură de 30 de pagini, tipărită de Tip. Coop. Poporul din București, în cadrul Bibliotecii Facla, nr. 5 (1911). Povestirea a fost tradusă apoi
Îngropat de viu (povestire) () [Corola-website/Science/325704_a_327033]
-
iar ulterior și denumirea în Magic FM. Și "FUN Radio" își schimbă sediul din Arenele Române în Stradă Căpitan Vijelie, apoi și frecvența din 67.8 MHz în 94.8 MHz. Este cumpărat de RH Press (trust care deținea și Cotidianul), apoi în anul 2004 RH Press este cumpărat de Academia Cațavencu. Cațavencii îl redenumesc din FUN Radio în Radio Guerrilla, iar ulterior Realitatea Media cumpăra Academia Cațavencu, Sorin Ovidiu Vântu devenind proprietarul fostei frecvente FUN Radio București.
Uni-Fun Radio () [Corola-website/Science/325853_a_327182]
-
În Marea Britanie, primii magnați ai mass-mediei au fost Alfred Harmsworth și fratele său Arnold. În anul 1888 au fondat săptămânalul "Answers", adresat clasei muncitoare, combinând articole ușoare cu relatări competiționale. În 1896, prin Daily Mail, frații Harmsworth au introdus stilul cotidienelor conținând titluri mari și imagini. Mai târziu, Alfred Harmsworth a înființat Weekly Dispatch, London Evening News și The Times. Astfel, Harmsworth deținea nu doar zarele populare ci și primul ziar de tipul quality. El a primit titlul nobiliar de Lord
Magnații mass-mediei () [Corola-website/Science/325041_a_326370]
-
bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: "„Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”". Cotidianul "Glasul Bucovinei" a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923.
Glasul Bucovinei () [Corola-website/Science/325229_a_326558]
-
Buna Vestire a fost un cotidian, oficios al Mișcării legionare, înființat de Mihail Manoilescu în 1937, care și-a încetat apariția în ianuarie 1941. Buna Vestire din 1937 a fost organizată ca o societate anonimă pe acțiuni, majoritatea acțiunilor fiind în mâna profesorului Mihail Manoilescu și
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
Vârnav, Luca Popovici, Paul Petzi, Sextil Pușcariu. La reapariția ziarului Buna Vestire la 8 septembrie 1940, în preajma decretării statului național-legionar sub conducerea lui Ion Antonescu și a lui Horia Sima, Constantin Noica a devenit prim-redactor (adică redactor-șef) al cotidianului Buna Vestire, de unde a fost îndepărtat după câteva săptămâni, la 16 octombrie 1940, când conducerea e demisă din cauza unui text dezavuat de Ion Antonescu. Director era Grigore Manoilescu, fratele profesorului, iar secretar de redacție Valeriu Olaniuc. Redactori permanenți erau Cristian
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
drept cel mai bun lăutar violonist din București. În această perioadă este ascultat de oameni ca Sarah Bernardt, Ignaz Paderewski, Robert de Flers etc. În 1915 îl cunoaște pe academicianul francez Jean Richepin, ce îl amintește în același an în cotidianul francez „Les Annales”. În 1916, Cristache Ciolac intră în serviciul popotei Marelui Cartier General al Armatei, protejat fiind de intervenția lui George Enescu pe lângă forurile militare în privința scutirii muzicanților de linia întâi a frontului. Influențat de activitatea muzicală de pe front
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
fost redate circuitului de vizitare. Casele afectate parțial au fost restaurate folosind aceleași tehnici și materiale. Ziarul Ziua a deschis un cont bancar („Dați un leu pentru muzeu”) pentru donații și a publicat în fiecare număr un apel: Conform aceluiași cotidian, din 12 martie 2002: Numărul mare de sponsori care au contribuit la refacerea muzeului după incendiu a fost extraordinar de mare, demonstrând însemnătatea pe care o are această instituție pentru bucureșteni, dar și pentru români in general. A fost nevoie
Al doilea incendiu de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/324751_a_326080]
-
ireversibilitatea timpului, pierduta Euridice, spre care nu poți întoarce privirea decât pedepsit de amintire: „Păstrez șuvița ta de păr, / răsplată, / pentru durerea de-a fi uitat" ("Târziu"). Tot așa cum, oscilând între scenă și realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei ("Fugind din aproape"). Versurile din "41 de sonete" (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
artistul abordează teme diverse precum peisajul, natura statică, portretul, manifestând însă o predilecție pentru compozițiile cu personaje, tema favorită fiind muzica. Prin lucrările sale realizate în marea lor majoritate în ulei pe pânză, Marius Teodorescu reușește să se desprindă de cotidian, făcând să prindă viață o lume atemporală. Câteva minute sunt de ajuns pentru a înțelege că arta lui Teodorescu aparține zilelor noastre: este, în același timp, neliniștitoare și viguroasă, în unele reprezentări misterioasă și vibrantă, adesea meditativă. Devine explozivă atunci când
Marius-Gheorghe Teodorescu () [Corola-website/Science/322520_a_323849]
-
Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul Statelor Unite ale Americii pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. Cotidianul românesc de limbă engleză Nine O' Clock l-a desemnat pe ambasadorul Gitenstein drept „diplomatul străin al anului 2011”. și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței
Mark Gitenstein () [Corola-website/Science/322570_a_323899]
-
Maftei, acest lucru fiind specificat pe genericul de început. Povestea este inspirată dintr-un fapt divers prezentat la începutul anului 2006 în rubrica „Cu ochii-n 3,14” din revista "Dilema veche" de jurnalistul Mircea Vasilescu. Știrea fusese publicată de cotidianul italian "Corriere della Sera" printre „cele mai năstrușnice știri ale anului 2005” Notița era despre doi soți plictisiți care corespondau fără a ști că discută unul cu celălalt. Ei au corespondat pe chat, folosind un nickname, și și-au dat
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
de lansare a cărții în patru orașe din România. (Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Deva și București) în iunie 2008, iar cartea lui a fost prezentată pe larg de media cu acoperire națională. Raluca Ion, care a scris despre carte în ziarul Cotidianul a fost unul dintre primii cronicari care a sugerat o relație între Ormsby și unul dintre cei mai importanți scriitori români: Cartea a fost recenzată pe larg de săptămânalul “Formula AS”, al cărui critic literar, Adriana Bittel, a detectat o
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
dintre cei mai importanți scriitori români: Cartea a fost recenzată pe larg de săptămânalul “Formula AS”, al cărui critic literar, Adriana Bittel, a detectat o viziune foarte limpede și lipsa oricărui complex de superioritate: Robert Bălan, în cronica sa din cotidianul național Gândul, din 23 iunie 2008, a sugerat că stilul lui Ormsby readuce la viață un apetit literar din secolele 19 si 20. David Shepard, un român stabilit în New South Wales, Australia care a recenzat cartea pentru un site
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
în lumină confluența dintre tradițiile culturale ale României, profund înrădăcinate, și noile libertăți, tentații și mercantilismul care au apărut odată ce România a devenit cea mai tânără națiune din Uniunea Europeană. În ciuda laudelor nenumărate din media, nu toată lumea a fost totuși impresionată. Cotidianul național România Liberă a publicat, după o primă recenzie pozitivă, în mai 2008, un interviu-profil, șase luni mai târziu, în care jurnalistul Cristian Curus sugerează că Ormsby a venit în România ca să critice. Autorul explică faptul că a venit în
Grand Bazar România sau Călător străin updated () [Corola-website/Science/322848_a_324177]
-
la Caserta, la Liceul științific de stat Armando Diaz. Și-a luat diploma în Filosofie la Universitatea din Napoli Federico II, unde a fost studentul istoricului meridionalist Francesco Barbagallo. Își începe cariera jurnalistică în 2002 scriind pentru numeroase reviste și cotidiane printre care: Pulp, Diario, Sud, Il Manifesto și pentru rubrica Observatorul Camorrei din Corriere del mezzogiorno. Articolele sale asupra Camorrei devin destul de importante încât să facă autoritatea justițiară să-l asculte, în primele luni ale anului 2005. În martie 2006
Roberto Saviano () [Corola-website/Science/322195_a_323524]
-
tipărească alte 7.000, pentru a putea satisface cererea nesperat de mare. Între anii 1911 - 1946, "Rampa" a apărut de șase ori pe săptămână, iar apoi, între 1946 și 1948, săptămânal. Mult timp, revista "Rampa nouă ilustrată" a fost singurul cotidian de specialitate din lume. Pe toată durata apariției, titlul cotidianului a rămas neschimbat, dar subtitlul a variat, de-a lungul celor patru serii, după cum urmează: Seria a patra a apărut, după o pauză de șase ani, între 1946 - 1948. Între
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
de mare. Între anii 1911 - 1946, "Rampa" a apărut de șase ori pe săptămână, iar apoi, între 1946 și 1948, săptămânal. Mult timp, revista "Rampa nouă ilustrată" a fost singurul cotidian de specialitate din lume. Pe toată durata apariției, titlul cotidianului a rămas neschimbat, dar subtitlul a variat, de-a lungul celor patru serii, după cum urmează: Seria a patra a apărut, după o pauză de șase ani, între 1946 - 1948. Între 30 noiembrie 1941 - 16 aprilie 1944, perioadă în care "Rampa
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
literar, eseist și traducător suedez, iar intre 1999 si 2009 fost președintele Academiei Suedeze. Din 1989 este căsătorit cu Ebba Witt-Brattström, una din cele mai cunoscute profesoare în istoria literaturii. În 1987 a absolvit Universitatea din Stockholm. A lucrat pentru cotidianul Dagens Nyheter, înainte de 2004 lucrând ca profesor de literatură scandinavă la Universitatea daneza din Aarhus. Engdahl a fost ales în Academia suedeză în 1997, iar în 1999 a fost numit Secretar permanent după Sture Allén. În această funcție se anunță
Horace Engdahl () [Corola-website/Science/322269_a_323598]
-
și plasat pe un model existent al unei mașini. În articol se preciza că Lazăr era "un fizician de la "Los Alamos Meson Physics Facility"". Lazăr pretinde că a absolvit California Institute of Technology și Massachusetts Institute of Technology. În 1993, cotidianul "Los Angeles Times" a căutat informații despre viața sa și nu a găsit nicio dovadă că ar fi obținut diplome de absolvire la aceste instutiții sau la altele. Fizicianul și cercetătorul Stanton Friedman a aflat doar că Lazăr a urmat
Bob Lazar () [Corola-website/Science/329705_a_331034]
-
Toate cele 13 vagoane au deraiat după ce trenul a intrat într-o curbă; patru dintre ele s-au răsturnat. Trenul transporta 218 pasageri, la momentul accidentului. Unul dintre vagoane s-a rupt în două, iar locomotiva a luat foc. Potrivit cotidianului local "El País", 80 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 178 au fost rănite, 36 dintre ele grav. În Spitalul din Santiago de Compostela au fost aduși 112 răniți, iar în alte două spitale din Pontevedra alți 30
Catastrofa feroviară de la Santiago de Compostela () [Corola-website/Science/329813_a_331142]
-
personal „Eugen D. Neculau”. a fost unchiul universitarului ieșean Adrian Neculau. a publicat numeroase studii și articole în revistele "Cronica", "Anuarul de lingvistică și istorie literară", "Revista de pedagogie", "Revista de etnografie și folclor", "Îndrumătorul cultural", "Magazin Istoric", precum și în cotidiene locale din Iași, Botoșani și Suceava.
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
50 de articole în reviste și volume românești și străine fără comitet de lectură (Sfera Politicii, Verbum, Viața Românească, Secolul 20, Provincia, Idei în Dialog, Altera, Historia, Politics&Media etc.) Și peste 200 de articole de presă în săptămânale și cotidiane românești (România Liberă, Realitatea Românească, Cotidianul, Adevărul, Contrapunct, Dilema, Curentul, Ziarul Financiar, Cuvântul, etc.). În septembrie 2016 a declarat că politicienii din România au o ocupație mai periculoasă decât misiunile soldaților în Afganistan. Afirmația i-a adus intense critici în
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]
-
volume românești și străine fără comitet de lectură (Sfera Politicii, Verbum, Viața Românească, Secolul 20, Provincia, Idei în Dialog, Altera, Historia, Politics&Media etc.) Și peste 200 de articole de presă în săptămânale și cotidiane românești (România Liberă, Realitatea Românească, Cotidianul, Adevărul, Contrapunct, Dilema, Curentul, Ziarul Financiar, Cuvântul, etc.). În septembrie 2016 a declarat că politicienii din România au o ocupație mai periculoasă decât misiunile soldaților în Afganistan. Afirmația i-a adus intense critici în presă.
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]
-
de tipar“ nume dat de criticul Dan Lăzărescu după o poezie semnată Petre Don. A lucrat apoi ca redactor la Tribuna Aradului, Curierul Aradului, Reporter în Arad, Observator arădean, Oglinda. Între 2007-2016 Petre Don este redactor, corector și editorialist la cotidianul Glasul Aradului. A debutat publicistic în 1971 (Flacăra roșie) și literar în Excelsior (1973). Editorial a debutat în anul 1983 cu antologia de poezii „Noi Poesis“. Între 1979-1986 a condus Cenaclul literar „Poesis“. A publicat poezie în Cariatide, Viața Literar-Artistică
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]