11,051 matches
-
a cerurilor atingînd. Potrivit interpretării curente, virginitatea trupului simbolizează prin excelență integritatea receptaculului uman în care se sălășluiește prezența divină. Cei care aleg fecioria arată prin trupul lor că se păstrează intacți, puri, separați de logica lumii, pentru a fi demni de prezența Duhului, căruia i se dedică în mod exclusiv. în interpretarea lui Methodios, sensul comun de integritate rămîne desigur prezent, dar accentul cade pe integralitate. Corpul feciorelnic nu exprimă aici doar refuzul ființei de a se lăsa știrbită în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un Infern și un Purgatoriu supraaoglomerate, pentru un Paradis aproape pustiu. Născută prin reactivitate, modernitatea timpurie a înlocuit această teologie mai degrabă sumbră cu o ideologie optimistă a istoriei, proclamînd marșul omului și al națiunilor către un viitor luminos și demn sau măcar prosper și demn. Dar, în secolul XX, istoria a arătat limpede că nu-și poate produce propriul sfîrșit, că nu poate furniza paradisuri sociale nici măcar sub biciul propagandei și al represiunii. Karl Popper a criticat cu o metodică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supraaoglomerate, pentru un Paradis aproape pustiu. Născută prin reactivitate, modernitatea timpurie a înlocuit această teologie mai degrabă sumbră cu o ideologie optimistă a istoriei, proclamînd marșul omului și al națiunilor către un viitor luminos și demn sau măcar prosper și demn. Dar, în secolul XX, istoria a arătat limpede că nu-și poate produce propriul sfîrșit, că nu poate furniza paradisuri sociale nici măcar sub biciul propagandei și al represiunii. Karl Popper a criticat cu o metodică necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
planul local, național sau supranațional. Politicienii sunt descriși ca fiind aroganți, corupți, egoiști, incompetenți, iresponsabili, neserioși și criminali. Reprezentații VB vorbesc, în mod regulat, de minciună și de fraudarea alegerilor și caracterizează politicienii consacrați drept bandiți și șarlatani. Un aspect demn de notat este faptul că VB-ul descrie elita politică din Flandra în cu totul alți termeni decât elita politică din Valonia. Astfel, politicieni flamanzi sunt înfățișați drept persoane slabe și supuse, în timp ce francofonii sunt văzuți drept oameni vicleni și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
parlamentarii care nu-și "apără țara" în exterior să fie puși sub acuzare. Se gândea desigur la opoziție, care refuzase să se alăture partidelor aflate la guvernare în denunțarea "sancțiunilor". Ministrul justiției, propus de FPÖ, a găsit ideea ca fiind demnă "de urmat" (Fallend 2001: 247). În ciuda acestor critici, UE-14 a urmat recomandarea celor "înțelepți" și a ridicat "sancțiunile" pe 12 septembrie 2000. În mod normal, oricine s-ar putea gândi că o organizație internațională credincioasă standardelor democratice (precum UE) ar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
detalii și transformarea lor în evenimente importante. Păstrarea amintirii în memorie în zona marilor eșecuri. Reluarea anticipării în mod negativ... Iar am fost patetică”. „Si oricum, sigur nu mi-am observat toate greșelile mele”. „Ei trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la a mai face eforturi”. Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care, prin propria lor putere, amenință și determină persoanei blestemate un destin defavorabil. Acesta este provocat direct de divinitate și este descris prin imagini antitetice binecuvântărilor care au rolul de a induce frica: lipsa descendenței, a nu avea o înmormântare demnă la sfârșitul vieții, abandonarea prietenilor, sărăcia etc. (Iob 27,13-23). Acest fel religios de a înțelege blestemul este confirmat la nivel epigrafic în anatemele de pe inscripțiile funerare ebraice, feniciene și aramaice din mileniul I î.C. Între acestea amintim formula
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
autor (p. 19) este acela de a furniza un cadru analitic pentru o mai bună înțelegere a bogăției și diversității gândirii instituționale. Înainte de a trece la o scurtă prezentare a conținutului, mai este necesară o precizare, pe care o consider demnă de subliniat cu privire la modul general în care este construită lucrarea. Se remarcă o prezentare excelent sistematizată sub aspect structural. Fiecare capitol începe cu însușirea obiectivelor și a conținutului capitolelor următoare și se încheie cu concluzii foarte clar precizate. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
farfuriei globaliste și tradiția băștinașă: există, de fapt, o bucătărie românească? Adică, revenind la dilema Sandei Nițescu, avem posibilitatea unei reale opțiuni, sau ne amăgim vorbind despre gastronomia „noastră“? Totul este împrumut în cratița românilor, sau avem un patrimoniu culinar demn de a fi lăudat și protejat? Aceste întrebări i-au preocupat pe prea puțini autori români de cărți de bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea miilor de rețete pe care le-au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
medievală, apar în Italia secolului al XV-lea și, două secole mai târziu, inundă toate preparatele culinare. Pe de altă parte, absența din manuscris a oricărei rețete de ciuperci reprezintă o reminiscență a Evului Mediu culinar, care vedea doar alimente demne de dispreț, „țărănești“, în aceste fructe ale pământului. Nu găsim nici rețete pentru gătirea curcanului, deși ele apar în cărțile italienești de bucate încă din 1570 (Scappi, Opera). Influența turcească există în „Manuscrisul brâncovenesc“, dar ea este încă într-o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
asupra modului în care s-a valorificat literar ideea latinității la noi după 1900. Pasiunea pentru aspectele puțin cunoscute, acuratețea caracterizărilor și siguranța situărilor generale constituie și de această dată trăsături care individualizează o contribuție de istorie literară și culturală demnă de toată atenția. SCRIERI: Istoria literaturii române moderne, vol. I, vol. II, partea I-II, București, 1962-1976; Vasile Alecsandri et le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București, 1972; „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
de Adelaida S., care apar în 1863. Alte transpuneri, puține, aparțin chiar lui Bolintineanu (Horațiu, Odă la țară) și lui Gr.H. Grandea (fragmente din Străbunii de Mickiewicz). Se mai tălmăcesc versuri din Uhland (M. Strajanu), Schiller și Musset (N. Nicoleanu). Demnă de semnalat este atitudinea față de Transilvania, manifestată în articole prin care se semnalează opiniei publice din Principate situația politică și socială a românilor transilvăneni și se susține ideea realizării unității naționale. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
internaționale: aceasta trebuie să acorde prioritate dezvoltării socioculturale a populațiilor aflate în dificultate, iar interculturalitatea, sub aspectul său educațional, subliniază responsabilitatea menționată mai sus. Relațiile internaționale, politicile educative și lingvistice, nu pot ignora existența interculturalității. Un partener de dialog politic demn trebuie să aibă o cultură demnă. Patrimoniul cultural mondial nu poate continua să sărăcească în ritmul în care acest lucru a avut loc în secolul XX. "Statele nu sunt singurii actori ai relațiilor culturale internaționale. Rolul lor în politica culturală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dezvoltării socioculturale a populațiilor aflate în dificultate, iar interculturalitatea, sub aspectul său educațional, subliniază responsabilitatea menționată mai sus. Relațiile internaționale, politicile educative și lingvistice, nu pot ignora existența interculturalității. Un partener de dialog politic demn trebuie să aibă o cultură demnă. Patrimoniul cultural mondial nu poate continua să sărăcească în ritmul în care acest lucru a avut loc în secolul XX. "Statele nu sunt singurii actori ai relațiilor culturale internaționale. Rolul lor în politica culturală internațională rămâne însă central, în pofida importanței
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
egală măsură, curajul și reușita personală. Ori, fie prin imitație, fie prin contaminare, acest cod se va extinde asupra clerului, care deja cultiva efortul intelectual, cît și la burghezimea orașelor, care vor vedea în noua lor prosperitate semnul unui succes demn de a fi onorat. Astfel se explică faptul că în această parte a Europei o societate legitim organizată prin fragmentarea feudală în interstiții urbane sau ecleziastice preexistă dezvoltării statelor monarhice centralizatoare. Aceasta este și baza prealabilă pe care Biserica are
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
existența unei naționalități normale (în adevăratul sens al cuvîntului). [...] Un stat mic nu poate ajunge la desăvîrșirea diverselor ramuri ale producției, doar cu resursele proprii".139 În termeni mai direcți, pe spații mici, nu se pot fonda adevărate state națiuni, demne de acest nume. Pînă atunci, mi-cile națiuni dornice să ajungă la o existență independentă nu erau decît obiectul unei condescendențe disprețuitoare din par-tea celor mari. De acum înainte, începînd cu anii 1850, multiplicarea micilor state (Kleinstaaterei) este dezaprobată, pe baza
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
orice putere, orice politică depinde de acum înainte de acest principiu constituant imposibil de materializat".173 Națiunea este un tot politic stăpînit cu anticipație, expulzînd din mijlocul ei pe acei francezi care, deși locuiesc pe teritoriul francez, nu mai sînt considerați demni de a-i aparține; un tot divizat pe deasupra, pentru zeci de ani, între cetățeni activi sau electori demni de încredere, și cetățeni pasivi și ne-electori, considerați suspecți din pricina sărăciei lor. Aceasta este originea concepției zise universaliste asupra faptului național
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tot politic stăpînit cu anticipație, expulzînd din mijlocul ei pe acei francezi care, deși locuiesc pe teritoriul francez, nu mai sînt considerați demni de a-i aparține; un tot divizat pe deasupra, pentru zeci de ani, între cetățeni activi sau electori demni de încredere, și cetățeni pasivi și ne-electori, considerați suspecți din pricina sărăciei lor. Aceasta este originea concepției zise universaliste asupra faptului național, fondată pe baza valorilor împărtășite sau considerate ca atare, dintr-o perspectivă exclusiv politică dar în fapt destul de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ar putea fi plasați în această schemă evreii sioniști ai Europei Centrale de la 1900, nici unde se situează cu adevărat bascii sau bielorușii. Însă, incontestabil, Kappeler evită riscul de a se pierde în generalități, semnalînd prin studiul său procese reale, demne de interes. La rîndul său, John Plamenatz se va ocupa mai ales de problema micro-naționalismelor ulterioare unificării Germaniei și Italiei. Pentru el, oricare ar fi nuanțele, civice sau etnice, procesul de formare a celor două state mai sus menționate se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
puteri. Acest prag era supus mai întîi rațiunilor economice, expuse în mod special de către List în Germania. În virtutea acestei concepții era necesar să se constate condiții de viabilitate materială minimală care să poată garanta independența efectivă a unei țări suverane demne de acest nume. Un pricipiu identic făcea ca în 1843, în Franța, Dicționarul politic al lui Garnier-Pagès să considere drept "de-rizorie" existența unor pigmei ca Belgia sau Portugalia.266 În plus, acestă considerație de ordin economic avea un caracter utilitar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se temeau, și unii și ceilalți, de brutalitatea unei rupturi susceptibile de a pune în discuție realizările economice ale țării. În sfîrșit, obiectivul lor, ca și, în același timp, unica rațiune de a exista, consta în a reuși o tranziție demnă de acest nume, nedureroasă, fără a leza legalitatea fran-chistă în vigoare, și, mai ales, garantînd continuitatea unei administrații ale cărei resorturi continuau să fie controlate de personalul vechiului regim. Necazul a fost că această regulă de prudență, dictată de grija
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
the Protection of the Birds Societatea regală pentru protecția păsărilor a crescut de la 30 000 la 850 000 de membri.414 De altfel, oriunde în altă parte ar fi să se manifeste, pentru vest-europeni, sentimentul național este considerat o ciudățenie demnă de milă manipulată de către guvernanți reprehensibili sau chiar criminali tocmai din acestă cauză. Așa a fost cazul dictatorului român Ceaușescu, care și-a pierdut foarte repede creditul dobîndit prin fronda sa față de Uniunea Sovietică, rămînînd în schimb doar cu rușinea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de această așteptare patriotică, dacă nu cumva naționalistă, conducătorii politici se străduiesc să o folosească, mai ales cînd o pot justifica în numele apărării. În plus, lucrurile nu se opresc la aceste mici cazuri ce relevă spiritul de parodie. Și mai demnă de subliniat este prejudecata superiorității sau ireductibilității naționale care se conservă destul de bine. În Franța mai ales, aceasta se exprimă printr-o rivalitate persistentă față de anglo-saxoni, de exemplu, atunci cînd vreun fost responsabil al celulei africane a președinției Republicii observă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și emigrarea a luat un nou avînt, deși mult mai redus decît cel din anii antebelici, atingînd În 1921 cifra de peste 5.000, pentru ca În anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră În 1920 și 1921 și care, nemaigăsindu-și rost În România, s-au Înapoiat În America, de această dată - aproape În toate cazurile -, pentru totdeauna”. Aceeași subliniere a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
această experiență, fie a șters-o total din memorie, din moment ce nu este amintită În povestirile ei despre deportare. Ea și-a ordonat ierarhic În memorie acele lucruri care au ajutat-o să supraviețuiască - religia și Dumnezeu -, considerîndu-le la momentul discuției demne de amintit. 5. „Scînduri groase... pline de gheață”. Condițiile din lagăre Mulți deportați au ajuns În regiunea Donbas, lîngă Nistru și Urali, iar unii dintre ei au fost duși În Siberia sau Bărăgan. Interviurile supuse analizei au avut ca subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]