13,415 matches
-
echilibrul de putere, se pun în mișcare noi procese politice. Apar astfel rezultate diferite (chiar foarte diferite) față de intențiile promotorilor. La toate acestea se poate adăuga că acordul, chiar implicit, asigură, mai presus de toate, legitimarea unor poziții politice (și ideologice) diferite. Este modul prin care se obțin acele "garanții reciproce" despre care vorbește Dahl [1970] și care se află în centrul compromisului democratic [a se vedea, de asemenea, Palmer, 1978]. Acordul care se stabilește, în primul rând în cadrul normelor electorale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de politizare a participării colective, de participare la alegerile electorale și politice (la nivel local și național), de apărare a intereselor prin intermediul organizațiilor, de inițiere a unor procese de identificare a partidelor, de multe ori mai puternice decât înseși conotațiile ideologice. Această experiență influențează noua ordine democratică prin intermediul mecanismelor de transmitere a așa-numitei "memorii istorice" sau prin mecanisme de socializare politică care acționează, alături de conducerea partidului, în organizarea partidelor, în zonele de rezistență electorală sau în activitatea altor organizații colective
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
rolul de gatekeeper al partidelor), imputabile viziunii clasice a mecanismelor de reprezentare (electorală și funcțională). 1) Așa cum sugerează cercetările clasice ale organizării partidelor și alegerilor 39, prima "ancoră" se referă la partide și la organizațiile lor. Dacă vorbim în termeni ideologici, competiția obligă partidele să dezvolte organizații funcționale, să promoveze o propagandă electorală mai eficientă, să fie active chiar și în perioada dintre alegeri, să creeze și să proiecteze o imagine clar definită pentru alegători, inclusiv prin activitățile parlamentare. După o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
maselor; moderația elitelor datorată memoriei istorice a războiului civil; atracția puternică exercitată de modelele democratice europene. În Portugalia, consolidarea prin intermediul statului a urmat un parcurs constituit din adaptări succesive impuse de conflictul dintre proiectul radical, abstract din punct de vedere ideologic, urmat de "Revoluția Garoafelor" și de protagoniștii ei - oficialii care au organizat lovitura de stat și apoi au decis extinderea substanțială a sectorului public -, dar și prin recursul la modelul democratic european, susținut de alți actori, civili și militari, care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nouăzeci este un exemplu bun pentru toate ideile afirmate până acum53. Rezumând, percepția ineficienței și exprimarea nemulțumirii de către mase au fost cele mai semnificative din Uniunea Europeană începând cu anii șaptezeci. Cu trecerea timpului, nemulțumirea legată de aspecte practice, și nu ideologice, a fost în creștere. Insatisfacția zonelor moderate nu a condus la manifestări evidente, rămânând, în mare măsură, latente. A existat, totodată, o integrare democratică treptată a partidelor extremiste de dreapta și de stânga. Legitimarea inclusivă, exclusivă anterior, a creat condiții
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
deveni mai puțin dependentă de sprijinul public, având asociații în masură să ocolească partidele și să intervină direct în luarea deciziilor, în cazul multiplicării acestora apare o îngreunare a controlului. În cele din urmă, partidele însele se transformă (în plan ideologic și organizatoric), calificându-se drept "grupuri" de persoane care concurează pentru câștigarea mandatelor și nu pentru afirmarea de valori și politici. (Se întrunesc astfel toate condițiile pentru dispariția "ancorei" de gatekeeping, mai ales în absența protagoniștilor săi). La începutul anilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
să prezentăm detalii. "Ancorele" tradiționale din Sudul Europei sunt legate de partide, cu rol major în consolidare. Vorbim de "consolidarea prin intermediul partidelor". Ancorarea din Europa de Est este diferită. Ea nu se bazează pe organizațiile de partid. Mobilizarea autoritară din trecut, deziluzia ideologică și însuși momentul istoric al tranziției nu permit formarea unor organizații puternice și active. Mai degrabă această ancorare se caracterizează prin stabilizarea sistemului de partide alcătuit din diverse unități, cu structuri organizatorice variate, dar stabile, cu lideri puternici, capabili să
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
într-un context în care există posibilitatea de "răspândire" sau "molipsire" din strainătate [Whitehead, 1996 și Linz și Stepan, 1996], primul obstacol este constituit de "închiderea" țării la fluxurile de comunicare. Această "închidere" poate avea o explicație economică sau una ideologică. În primul caz, este vorba de sărăcia extremă a unei țări, așa cum se întâmplă în țări mici din Africa. În al doilea caz, segregarea de comunicare în țări precum Coreea de Nord, Tibet 65 și chiar China durează de mulți ani, iar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este vorba de sărăcia extremă a unei țări, așa cum se întâmplă în țări mici din Africa. În al doilea caz, segregarea de comunicare în țări precum Coreea de Nord, Tibet 65 și chiar China durează de mulți ani, iar cauza este una ideologică. Un alt obstacol în calea răspândirii democrației derivă din predominanța, în unele culturi religioase - cum ar fi cele islamice și confucianiste -, a unor concepții și practici politice care pun laolaltă politica și religia. În consecință, în absența unor forme de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai elocvent al acestei direcții de cercetare este reprezentați de studiile lui Lijphart privind democrațiile consociative [Rabushka și Shepsle, 1972; Lijphart 1975 și 1977; McRae, 1974]. Aceste democrații sunt caracterizate de societăți divizate, care au profunde diviziuni religioase, etnice, lingvistice, ideologice; în jurul acestora sunt structurate diferite organizații politice și sociale, cum ar fi partidele, grupurile de interese și mass-media. Segmentele socio-culturale autonome și coezive care disting aceste societăți (în țări precum Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda sau Elveția) sunt "reasamblate" la nivel
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în cauză. II. Fiecare individ sau grup își apreciază propriile nevoi: nu poate exista o terță persoană care să decidă pentru altul care sunt aceste nevoi. Evitarea explicării acestor două ipoteze este o eroare. A le considera doar o opțiune ideologică este la fel de greșit: indiferent de alegerea ideologică făcută experiența democrațiilor occidentale a urmat o traiectorie liberal - democratică. Orice tentativă de analiză a calității democratice, prin urmare, trebuie să țină cont de realitatea existentă și, eventual, să se deplaseze către o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
își apreciază propriile nevoi: nu poate exista o terță persoană care să decidă pentru altul care sunt aceste nevoi. Evitarea explicării acestor două ipoteze este o eroare. A le considera doar o opțiune ideologică este la fel de greșit: indiferent de alegerea ideologică făcută experiența democrațiilor occidentale a urmat o traiectorie liberal - democratică. Orice tentativă de analiză a calității democratice, prin urmare, trebuie să țină cont de realitatea existentă și, eventual, să se deplaseze către o opțiune non-liberală, dar egalitară (a se vedea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se aliniază în susținerea politicienilor care nu și-au făcut datoria. În același timp, nu trebuie omis faptul ca rezultatele bune, obținute prin sacrificiul guvernaților, pot duce la procese punitive împotriva conducătorilor, atunci când vine vremea alegerilor. Acțiunea, de multe ori ideologică, desfășurată de partide, actori din opoziție sau mass-media (în măsură să participe la viața publică chiar pe baze inconsistente), reconfirmă dificultatea de a face ca, responsabilitatea să conteze în adevăratul sens. Mai mult decât atât, pentru ca partidele de la guvernare și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ineficientă, cu o corupție larg răspândită, fiind, de fapt, o democrație iresponsabilă (absența responsabilității "orizontale" și o responsabilitate verticală slabă). Anumiți autori (Mair, 2002: 81 urm.) consideră că democrațiile populiste sunt "regimuri fără partide", în care fragmentarea identității și confuziile ideologice și de organizare caracterizează declinul mecanismelor reprezentative, conducând la o responsabilitate mai scăzută și un rol tot mai mare al "străzii" în confruntarea directă cu liderii politici 88. Democrații lipsite de calitate sunt și democrațiile cu legitimitate slabă sau ilegitime
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
jurul lui 1900, mi?carea Arts and Crafts propune �n magazinele Liberty, la Londra, un mobilier simplu, func?ional ?i ieftin, fabricat la mă?în?. Revista �The Studio� (1893) este suportul acestei noi orient?ri pragmatice mai degrab? dec�ț ideologice. Tot �n vremea aceea, arhitectul Ch. A. Voysey (1857-1941), mai cu seam? �n casă să The Orchard (Hertfordshire, 1899), se �ndep?r-teaz? de medievalismul fondatorilor ?i deseneaz? forme simple ?i elegante, măi degrab? indigene, dar integr�nd tehnicile moderne de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a lui H. Meyer). Virtu?ile identitare ale neogoticului servesc religia ?i na?ionalismele � exacerbate de Revolu?ia francez? ?i de cuceririle napoleoniene � �n timp ce cele ale neoclasicismului vizeaz? o civiliza?ie ra?ionalist? ?i progresist?. Aceast? dubl? ancorare ideologic? a Europei din secolul al XIX-lea, simptomatic? pentru cultura să pluralist?, abundent? �n forme, caracterizeaz? demersul unui Schinkel, care picteaz? mai multe imagini romantice ale unor catedrale imaginare (1813-1815) sau care propune pentru biserică Friedrich-Werdersche (Berlin, 1821-1830) o versiune
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ca urmare a segregării educative; în fond, ea este o consecință a raționalității educației speciale și, în mod paradoxal, consecutivă unei atitudini totuși umanitare. în confruntarea celor două curente, primul a cunoscut iniția (la începuturile secolului XX) un ușor avantaj ideologic 1, pe fondul tendinței de emancipare a epocii, dar a constituit și o mare ocazie pierdută, fiind revalorizat mult mai târziu, după câteva decenii. 1.1. Integrarea 2 Integrarea presupune în sens larg plasarea/transferul unei persoane dintr-un mediu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
diferite convenții publice [...] precum și un anumit simț al prieteniei civice și al solidarității sociale". Teoria lui Rawls a apărut într-un moment de declin pentru politicile de tip welfare și avea adversari gata formați nu numai în dezbaterile politice și ideologice, dar și în științele sociale. Într-un studiu critic despre teoria dreptății a lui Rawls, James S. Coleman a afirmat că neutralitatea valorică a sociologiei a fost o eroare și că în ultima vreme sociologia s-a arătat "capabilă să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de absența bunurilor care sunt și esențiale, și deficitare, fără ca în același timp să existe o preocupare serioasă pentru a stabili vinovăția socială pentru existența acestei stări de lucruri. În teoriile marxiste, însă, există o preocupare serioasă, alimentată de considerente ideologice, pentru stabilirea cauzelor sociale care au dus la apariția inegalităților. Această preocupare este însoțită de o "teorie conspirațională" și de efortul de a dezvălui cine sunt vinovații, în scopul de a elimina acțiunea lor nefastă 21. Drept urmare, la originea răului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
teorie conspirațională" și de efortul de a dezvălui cine sunt vinovații, în scopul de a elimina acțiunea lor nefastă 21. Drept urmare, la originea răului social se află întotdeauna capitalismul și logica profitului. Cu toate că teoriile marxiste nu mai au astăzi susținerea ideologică de altădată, argumentul lor principal a fost preluat de o serie de mișcări sociale care se legitimează prin acele teorii ale distribuirii care pun în chestiune capitalismul și logica profitului. O bună parte dintre aceste teorii operează cu conceptul de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ce-l definesc, apetența pentru ajutorare și ocrotire a victimelor sunt rezultatele perpetuării mesajului evanghelic. În mod paradoxal, eliberându-se de religie și ancorându-și comportamentul în drepturile omului, occidentalii își dezvăluie ascendența creștină, arată Girard: în centrul orizontului lor ideologic stă interesul pentru victime și victimizare (holocaust, nedreptăți sociale, persecuții publice, dezastre ecologice, discriminări). Această ascendență nu-i garantează însă umanității un viitor fericit. Consensul comunității prin iubire al lui Vattimo e expresia unui nejustificat optimism, socotește Girard. Ignorând mimetismul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procesul complex care a stat În spatele realizărilor din epoca socialistă, iar prin studii de caz voi Încerca să redau cât mai obiectiv etapele de concepție, proiectare și execuție, relațiile dintre arhitecți și partid, și influențele pe care sfera politică și ideologică le-aintrodus În cadul produsului final de arhitectură și urbanism. Ce Își propune să aducă nou această cercetare, ca argumente și abordare, sunt sursele istorice orale, Înregistrate pe suport digital (audio, video, foto) cu mărturiile arhitecților care au proiectat sau au
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
Agro Pontino: Latina, Sabaudia, Pomezia, Littoria etc.). - Un portret scurt al profesioniștilor/planificatorilor cartierului EUR. - Aspecte generale ale proiectului inițial (compoziție, prezentare generală, utilizarea funcțională, axe, zone, monumente, precum și tipul de legătură cu Roma + utilizarea terenului și orientarea solară). - Aspectele ideologice din concepția proiectului. - Legăturile cu diferite forme de artă În perioada conceperii planului (De Chirico, Fortunato Depero, și o privire generală asupra artiștilor implicați În proiect). 2. Construcția cartierului EUR, până la momentul 1945 - Motivația pentru alegerea sitului.Legătura cu și
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
ei, comportă două obiecții. Numeroase corelații despre care se pretinde că ar fi fost stabilite prin această metodă, de fapt nu se bazează pe concluziile trase din materialul lingvistic, ci își au originea mai degrabă într-o analiză psihologică și ideologică a cărei confirmare este apoi căutată în limbă. Această procedură ar fi ireproșabilă dacă, în practică, confirmarea lingvistică n-ar fi adesea forțată sau bazată pe probe foarte slabe. Lucrările de acest fel consideră adesea că arta autentică sau mare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]