15,241 matches
-
semne în limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul în care au încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor în propoziție este rodul muncii profesorilor echipei care lucrează cu ei și care insistă asupra corectitudinii pronunției și a conținuturilor însușite. Aceste achiziții sunt inactive în afara școlii unde folosesc exclusiv limbajul mimico-gestual, lucru care îi îndepărtează de topica însușită prin exerciții în școală. Cuvântul semafor, deși cunoscut și folosit de elevi, în varianta scrisă
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
că încă din 1969 Claude Flament nota „pentru noi există comunicare, când există schimb de semnificații". Se reține noțiunea de schimb, dar se precizează conținutul acesteia, semnificațiile putând fi transmise atât prin mijloace verbale, cât și non-verbale. Norbert Sillamy (1965) insista asupra caracterului de feed-back al comunicării. Când informația este transmisă, se produce o acțiune asupra receptorului și un efect retroactiv asupra persoanei emitente. Anzieu și Martin (1969) atrag atenția asupra elementelor componente ale comunicării ca și asupra orientării ei. Astfel
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de expresii denotă că așa-zisului "bun simț" nu i-a scăpat legătura dintre activitatea cognitivă și privire. Se spune în popor că "ochiul este oglinda sufletului". Deoarece enumerările detaliilor de care depinde expresivitatea feței sunt mult prea numeroase, nu insistăm asupra lor. Vom da în schimb câteva recomandări generale referitoare al interpretarea mimicii în ansamblu. Mimica săracă, respectiv fața caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
are de spus soțul ei. "Mai bine să locuiești într-un colț pe acoperiș, decât să locuiești într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare". Fie că este vorba despre soț, fie că este vorba despre soție, faptul de a insista întotdeauna asupra propriei păreri demonstrează lipsă de iubire și respect. Comunicare eficientă este, de asemenea, în cadrul relațiilor intime din cuplu. Egoismul și lipsa stăpânirii de sine pot prejudicia grav această relație, cea mai intimă din cadrul căsătoriei. Comunicarea deschisă, precum și răbdarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în care pornesc de la premisa că doar ei sunt cei care au dreptate. Numim acest tip de comunicare comunicare dogmatică. Aceasta tinde să limiteze sever comunicarea deoarece posibilitatea influențării reciproce și a schimbului de informații este eliminată. Atunci când o persoană insistă că doar ea are dreptate, cealaltă tinde să apere cu mai multă hotărâre propriul punct de vedere. Persoanele dogmatice ascultă foarte rar ceea ce spune interlocutorul fiind preocupate cu pregătirea propriilor argumente. Datorită sistemului lor rigid de credințe sunt foarte puțin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
se comportau anormal. Un timp, am crezut că previziunile (predicțiile) prezentate de țăranii respectivi, mulți la număr, sunt rodul unor traume psihice cauzate de catastrofalul cutremur. De aceea, le-am menționat doar “ca fapt divers” în reportajele mele, fără a insista prea mult, din motive lesne de înțeles. M-am înșelat, însă, cînd am aflat mai târziu că seismologii Centrului de Fizică a Pământului, între care C. Radu, A. Utale și A. Galeriu, au cules asemenea “predicții” țărănești din 1565 de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Schliemann, care nefiind un specialist în istorie, având Iliada lui Homer sub un braț și o lopată sub altul și care a descoperit Troia, nu este o ficțiune. Rămânând în aceeași perioadă străveche a istoriei noastre, vom arăta , fără a insista asupra încercărilor de decodoare, făcute de diferiți cercetători, care este sensul uluitoarelor și mai straniilor refrene din colindele cele mai vechi, care , deși neînțelese, sunt vii, folosite și azi. Amintim, pentru că ni se pare edificator, ceea ce spune Victor Kernbach în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nefericite sau a eșecurilor și la sublinierea impactului circumstanțelor exterioare În cazul unui eveniment fericit. Dar chiar și În cazul evaluării performanțelor altui individ, sau poate mai ales În acest caz, este dominantă distorsiunea de atribuire legată de persoană. Vom insista asupra unui aspect important al acestui tip de distorsiune: păstrarea stimei de sine. Atunci când echipa de fotbal favorită a pierdut un meci, auzim adesea critici la adresa arbitrajului (cauze interne/externe), a echipei adverse („Au câștigat Împotriva cursului jocului”) sau a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tendinței de a ne preocupa doar de individul În situație de inferență, fără a ține seama de influența sistemului social și a mentalităților elaborate În mod colectiv (Moscovici, 1986). Astăzi Însă, toți cercetătorii europeni și americani specializați În acest domeniu insistă ca În această abordare să fie integrați factorii sistemici, relațiile Între grupuri, prejudecățile, cunoștințele, valorile și credințele (Deschamps, 1977; Deschamps și Beauvois, coordonatori, 1996; Hewston și Jaspars, 1990). Dintr-o asemenea perspectivă, orice eveniment se construiește În funcție de atribuirea sau neatribuirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
incertitudini de fapt lasă principiul intact” (ibidem, p. 19). În sfârșit, chiar dacă și În caz acest caz există unele excepții, endogamia este regula generală, singurele căsătorii „pure” fiind cele contractate Între persoane aparținând aceleiași caste. Este de asemenea important să insistăm asupra multiplicității castelor, indiciu foarte puternic, dacă mai era nevoie, al respingerii reciproce, multiplicitate care este departe de diviziunea În cele patru „ordine” sau varna (brahmanii, kshatriyas, vaishyas, sudras) ale teoriei tradiționale. Nu trebuie așadar să comitem eroarea, destul de curentă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sfârșit, este un ansamblu de calități morale (Leca, 1983). Aceste trei trăsături implică o pluralitate disciplinară: drept, sociologie, filosofie politică și morală. Acestei prime surse de complexitate trebuie să-i adăugăm diversitatea geografică a tradițiilor de analiză: În Marea Britanie, se insistă pe problema drepturilor sociale, acestea fiind cele mai recent dobândite, conform perspectivei canonice a lui Thomas Marshall (la care vom reveni ceva mai jos); În Statele Unite, dată fiind importanța problemei integrării grupurilor etnice, chestiunile referitoare la etnicitate sunt cele care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor În raport cu criteriile socioculturale obișnuite. Sophie Duchesne a reușit În felul acesta să descrie ceea ce ea numește „cetățenia obișnuită”, definită printr-o formulă simplă: a fi cetățean Înseamnă a-ți asuma legăturile cu concetățenii. Această formulă are meritul de a insista asupra unui aspect fundamental, subliniat de Marie Gaille, pornind de la analizele lui Emile Benveniste (Gaille, 1998, p. 27): „Sensul autentic al lui civis nu este acela de «cetățean», așa cum spune tradiția, ci de «concetățean»”. Conform anchetei, legăturile dintre concetățeni se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
franceztc "Creuzet francez" Φ INTEGRARE, Melting pot Culturalismtc "Culturalism" Conceptul de culturalism, apărut la mijlocul secolului XX În Statele Unite, s-a născut cu ocazia publicării unor lucrări novatoare, considerate uneori aproape revoluționare, ale antropologiei americane reprezentate de Ruth Benedict. Această autoare insistă asupra faptului că o formă anume de cultură impune diferiților săi membri sisteme de valori diferite. ν Această nouă școală respingea concepția evoluționistă, de inspirație darwinistă, și se afla În relație directă cu mișcarea psihanalitică. Aceasta din urmă a cuprins
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se dezvoltă trăsăturile de caracter. Cercetătorii s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de interpretare reținută, dimensiunea contextuală este esențială. Senzațiile de plăcere, de mânie sau de frică Îi pot lăsa impasibili pe cei care n-au fost crescuți Într-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 472). Mulți specialiști În relațiile dintre grupuri s-au raliat acestui punct de vedere (Doise, coordonator, 1979). Ceea ce nu Înseamnă nicidecum că se neagă importanța factorilor psihologici sau că cercetările din acest domeniu ar fi inutile. Însă trebuie să insistăm mai curând asupra luării În calcul a variabilelor politice, economice, culturale sau instituționale În anchetele și În experimentele având ca subiect prejudecățile (Borillo, coordonator, 2003). Instituții, reglementări și internaționalizarea luptei Împotriva acestui tip de practici Să nu pierdem din vedere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei examinări Îndeaproape. Diversitatea biologică sau „biodiversitatea”, ca să preluăm un termen popularizat de mass-media după Summitul de la Rio de Janeiro (1992), a devenit la scară mondială o miză politică esențială, fără a Înceta Însă să fie ambiguă. Este inutil să insistăm asupra urgenței conservării unui patrimoniu natural care constituie În același timp o rezervație turistică mondială foarte promițătoare pentru viitor și un gigantic rezervor genetic a cărui studiere și exploatare judicioasă este fundamentală pentru progresul din mai multe domenii (farmacologie, alimentație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bucurăm de libertate individuală, trebuie să servim și să susținem o constituție liberă. În ciuda a ceea ce afirmă o mare parte dintre teoreticienii liberali, este Într-adevăr de dorit să participăm activ la viața statului. Skinner rezumă astfel paradoxul pe care insistă republicanii (ibidem, p. 223): „Nu putem spera să ne bucurăm la maximum de propria noastră libertate individuală decât dacă nu punem această valoare mai presus de urmărirea binelui comun. Iar dacă insistăm să o facem, devenim cetățeni corupți, și nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
viața statului. Skinner rezumă astfel paradoxul pe care insistă republicanii (ibidem, p. 223): „Nu putem spera să ne bucurăm la maximum de propria noastră libertate individuală decât dacă nu punem această valoare mai presus de urmărirea binelui comun. Iar dacă insistăm să o facem, devenim cetățeni corupți, și nu cetățeni virtuoși. Iar prețul corupției este Întotdeauna sclavia. Singura cale către libertate este calea serviciului public”. Din această perspectivă, legea trebuie folosită ca „un mijloc de a garanta o libertate pe care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Vitoria (admirator al lui Erasmus), Bartoloméo de las Casas și, mai ales, Francisco Suarez. Acesta din urmă, În De Legibus ac Deo legislatore, este cel care „Înscrie dreptul În lege, o lege a moralității” (Barret-Kriegel, 1989, p. 47). Trebuie să insistăm asupra importanței acestei cotituri, puternic legată de descoperirea Americii, un spațiu unde, așa cum explică Vitoria În De Indis (1539), există supuși fără suverani cu care se pot Încheia contracte În mod direct, care au așadar drepturi În ei Înșiși. Suntem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se poate aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate diviza. Afirmând inalienabilitatea suveranității, Rousseau se opune lui Pufendorf și contractului său de supunere, iar insistând asupra indivizibilității ei, se opune teoriei lui Hobbes cu privire la reprezentare; pentru acesta din urmă, unitatea reprezentantului, care este exterior pactului social, este cea care dă unitatea poporului. Nu avem deci temeiuri nici să renunțăm voluntar la libertate, nici să distingem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o etapă decisivă, În momentul În care voința generală, bază a contractului social, devine produsul naturii raționale a omului. Rousseau propune o ordine socială care nu este nici opresivă, nici arbitrară, deoarece constituie expresia voinței libere și raționale. Trebuie să insistăm asupra diferenței, destul de complexe de altfel, pe care o stabilește el Între voința generală și voința tuturor. Pentru Rousseau, voința generală „privește numai interesul comun”, În vreme ce voința tuturor „privește interesul particular și este doar o sumă de voințe particulare”. Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mediu. Fiecare dintre ei este o individualitate, iar totalitatea experiențelor și cunoștințelor fiecăruia este unică. Totuși, mecanismele de dobândire a cunoștințelor și cunoștințele Înseși reflectă niște practici specifice. Școala austriacă susține praxeologia ca „știință a tuturor genurilor de acțiune umană”, insistând asupra „acțiunilor reale ale oamenilor reali”. Apărător al subiectivismului, Ludwig von Mises (1949) face totuși distincția Între praxeologie și istorie: prima se referă la cunoașterea unor universalii și a unor categorii catalactice, structura logică a minții umane fiind universală (raționalism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
economiei În cadrul regulilor sociale, dar și al celor culturale, este fundamentală, la fel ca și abordarea În termeni de „piețe multiple”, care combină o serie de factori pentru a demonstra că există diferite moduri de schimb posibile. Această nouă sociologie insistă pe ideea de rețele, comunitatea astfel formată (care generează Încrederea interpersonală și altruismul) dând naștere unei raționalități În egală măsură instrumentală și non-instrumentală. Mai recent, Rețeaua Sud-Nord Culturi și Dezvoltare propune o critică rațională a concepției obișnuite asupra promovării economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ține tocmai de faptul că permite punerea În legătură a unor fenomene considerate până acum categoric diferite” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 27). Mai mult, s-a văzut În etnicitate o nouă paradigmă pentru științele sociale, care permite să se insiste pe supraviețuirea fidelităților comunitare În cadrul societăților moderne și, În același timp, pe eterogenitatea societăților tradiționale. Această dublă constatare a permis reconsiderarea noțiunii de cultură În termeni mai puțin esențialiști și, prin urmare, „substituirea viziunilor tradiționale asupra omogenității culturale cu o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
credință devine importantă ș...ț, indiferent dacă există sau nu În mod obiectiv o comunitate de sânge” (Weber, 1971, p. 416). Vom prezenta ceva mai jos factorii care acționează În formarea grupurilor etnice. Aici, ni se pare deocamdată necesar să insistăm doar asupra credinței subiective a oamenilor că formează o comunitate. Prin urmare, aceasta este o construcție a cărei existență nu ține decât de voința de a ne diferenția de „străini” (În privința etnicității ca raport social, recomandăm cu căldură Juteau, 1999
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]