15,723 matches
-
care care îl atrage să fie pe scenă, să fie artist. A.V. În ce țară ați simțit cel mai mult acest tip de public, simplu și sincer? N.M. E o combinație de public... A.V. ...mai ales în țările latine? N.M. Nu! Nu. Sunt duri. A.V. Lăsând la o parte "Scala"... N.M. Oh, "Scala"!... Nu discutăm de "Scala", are un regim special! A.V. Probabil că magazinele unde se vând ouă sunt foarte aproape de teatru... (râsete) N. M. ...dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
eu beau la fereastră laptele dulce-nspumat al serii de vară târzie, și lumea îmi pare o femeie înarmată până-n dinți cu armele frumuseții sale. Am citit! A. V. Mai citești una? M. C. Mai citesc una. poveste din cartierul latin a treia zi după revoluție, tatăl a zis: "să ducem la Casa de copii puiii ăștia de nomenclaturiști." mama și-a pus palma la gură dar inima nu i-a țâșnit afară. noaptea, în veceu, ea și-a băgat adânc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
întreprins măsuri urgente pentru înființarea primei școli seminar la Chișinău și anume Seminarul Teologic Chișinău. Acest seminar a fost organizat după modelul celor rusești, însă limba de predare era româna, în paralel cu obiectele predate în limba rusă, greacă și latină. La propunerea mitropolitului Gavriil Bodoni, a fost înființată “Arhiepiscopia Chișinăului și a Hotinului”, dar și noi eparhii în provincie. Un mare merit al mitropolitului era faptul că în aceste școli seminar obiectele de bază erau predate în limba maternă alături de
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
de schimburi culturale dincolo de latină și mai presus de limbile naționale; au oferit un nou grad de stabilitate limbii și au dus la nașterea ideii de permanență a națiunii; au creat limbaje ale puterii diferite de limbajul anterior al limbii latine 81. Acestea ar fi rădăcinile culturale ale națiunii într-o prezentare foarte succintă a concepției lui Benedict Anderson. Demersul lui Anderson se înscrie în școala "istoristă" sau "modernistă" a naționalismului, împreună cu Ernest Gellner (a cărui carte Națiuni și naționalism a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
relatează Mark Taplin, din biroul meu de la Ambasada Statelor Unite era la fel: punea mai multe întrebări decât oferea răspunsuri. Arăta vechea Uniune Sovietică, întinzându-se de la Marea Baltică și până la Pacific, de la Arctica și până în Afganistan. Toponimele erau scrise cu litere latine, respectând cu precizie transliterația rusă. Marile orașe, printre care Moscova, Leningrad și capitalele celorlalte republici sovietice, erau marcate cu verde. Acestea erau locurile unde străinii aveau voie să călătorească, cel puțin teoretic. Ici și colo harta conținea șosele verzi și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și o supraviețuire coruptă a stalinismului. În ultimii ani se spune că rușii le-au atras atenția românilor să se relaxeze. Am auzit că acest lucru s-a și întâmplat... Pentru că nu există tristețe în viața României; este doar comoditate latină și voie bună"251. Să nu fi fost oare tristețe în viața României sub dominația sovietică? Inconștiența să fi mers atât de departe? Unde este acum comoditatea latină și voia bună a românilor? E vorba aici de sentimente ale masei
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și întâmplat... Pentru că nu există tristețe în viața României; este doar comoditate latină și voie bună"251. Să nu fi fost oare tristețe în viața României sub dominația sovietică? Inconștiența să fi mers atât de departe? Unde este acum comoditatea latină și voia bună a românilor? E vorba aici de sentimente ale masei mari de români, nu ale conducătorilor care, cu mare "cinste și onoare" îi reprezintă. Iată pericolele generalizărilor și reprezentărilor superficiale de care ne-am bucurat și ne bucurăm
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
scriitori occidentali și scriitori ai diasporei române încercau să răstoarne aceste reprezentări utopice conjuncturale , oferind în schimb variante distopice, dramatice sau satirice, ale acestora. Capitolul 6 Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar Ce este distopia? Distopia (dys-/dusrădăcină latină/greacă: "rău" sau "anormal" + -topos rădăcină greacă: "loc", înseamnă deci "loc rău, anormal") este un loc imaginar respingător, malefic, demn de dispreț, spre deosebire de utopie (ou topos: în greacă, loc inexistent) care descrie un loc imaginar de o perfecțiune ideală. Distopia
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Ulterior s-a realizat o sinteză complexă între lumea greacă, lumea romană și orient care au dat ceea ce noi numim azi Imperiul Bizantin. Este vorba despre ,,o sinteză a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice în declin: tradiție latină, elenism, creștinism, cultură orientală"150. Ovidiu Drîmba argumentează că timp de unsprezece secole, perioadă în care occidentul medieval se afla în decădere și dezagregare, ,,(...) Imperiul Bizantin și-a creat o monarhie absolută și o administrație puternic centralizată, a conservat tradițiile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Chiar capitala sa, Constantinopol 159, a fost construit de către romani, care i-au pus piatra de temelie la 8 noiembrie 324 și a cărui inaugurare solemnă a avut loc la 11 mai 330160. Ovidiu Drîmba consideră că acest caracter prevalent latin al culturii Bizanțului 161 va fi prevalent până în anul 610. ,,Este o perioadă tipic de tranziție; în primele sale secole, istoria Bizanțului este de fapt istoria jumătății răsăritene a Imperiului Roman"162. Abia a doua perioadă (610-1081) este ,,epoca clasică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care dă un nou sens omului și lumii sale materiale. Mircea Malița pune în evidență că începând cu secolul al VIII-lea a existat o sinteză unică dată de existența unor naționalități diferite, dar apropiate de fenomenul religios creștin, limba latină, regimul dual al prinților și Bisericii, sistemul economic bazat pe agricultura intensivă 263. Aceasta este o bază solidă de civilizație, pe care națiunile Asiei nu au deținut-o. Forța de coeziune a creștinismului are ceva special. Prin distanța pe care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar la rândul său și ea rezultă ca urmare a unei colaborări, a unui ,,parteneriat" involuntar între civilizații și culturi diferite. Strauss exemplifică cele afirmate cu Europa finalului de Ev Mediu care era un amestec de influențe și tradiții: greacă, latină, germanică, anglo-saxonă, arabă și chineză. Izolarea este marele dușman al evoluției și marea șansă pentru sărăcie și stagnare. Nu există deci nicio societate care să fie cumulativă în sine și prin sine. Istoria cumulativă nu este proprietatea anumitor rase sau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
azi multe universități din Europa încă nu l-au atins. Dinamica vieții intelectuale occidentale devine alta după înființarea universităților 209. Prin cunoaștere, occidentul devine dintr-o lume a întunericului, o lume a luminilor. Prin legătura directă cu limba și cultura latină, universitățile au realizat trecerea științei dinspre trecut înspre prezent. Limba latină 210 a funcționat secole de-a rândul ca limbă a recuperării unei tradiții raționale, științifice, dar și a recuperării simbolice a măreției lumii occidentale. Pretenția spre universalitate este dată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vieții intelectuale occidentale devine alta după înființarea universităților 209. Prin cunoaștere, occidentul devine dintr-o lume a întunericului, o lume a luminilor. Prin legătura directă cu limba și cultura latină, universitățile au realizat trecerea științei dinspre trecut înspre prezent. Limba latină 210 a funcționat secole de-a rândul ca limbă a recuperării unei tradiții raționale, științifice, dar și a recuperării simbolice a măreției lumii occidentale. Pretenția spre universalitate este dată de independența gândirii, dar și de către deschiderea maximă spre lumea de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sale moneda din hârtie are și un mare dezavantaj. Nu are o valoare în sine, fiind doar un semn al valorii, o convenție. Tocmai de aceea moneda din hârtie mai poartă și denumirea de monedă fiduciară (fiducia = încredere, în limba latină),care circulă pe bază de încredere. Moneda din hârtie a permis expansiunea economică de azi, de cele mai multe ori banii mergând înaintea lumii mărfurilor. Expansiunea monetară a determinat, în anumite condiții, expansiunea economiei reale. Care sunt aceste condiții? Le enumerăm: competitivitatea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar la rândul său și ea rezultă ca urmare a unei colaborări, a unui ,,parteneriat" involuntar între civilizații și culturi diferite. Strauss exemplifică cele afirmate cu Europa finalului de Ev Mediu care era un amestec de influențe și tradiții: greacă, latină, germanică, anglo-saxonă, arabă și chineză. Izolarea este marele dușman al evoluției și marea șansă pentru sărăcie și stagnare. Istoria cumulativă se deosebește de istoria staționară, prima fiind caracteristica societăților deschise, capabile ,,de a fi împreună", iar cea de-a doua
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Român, București, 1951, secțiunea a II-a, ,,Transformarea banilor în capital", p. 161. 113 Ibidem, p. 161. 114 Ibidem, p. 161. 115 Ibidem, p. 162. 116 În legătură cu etimologia cuvântului capital, Victor Jinga crede că vine de la capitalis, caput în limba latină, care înseamnă ,,de căpetenie, de frunte, cap, animale ca echivalent de schimb", și pecus, pecunia, adică vite, capete de vite, avere în vite. ,,Cirezile și turmele aparțineau unor indivizi bogați, ,,capitaliști" ai acelor vremuri, de unde mai târziu s-a și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
parte din natură, intercondiționându-se cu aceasta. Prin conceptul de "natural" în comportamentul uman înțelegem firescul, comportamentul în acord cu legile și normele exterioare în care omul își duce destinul. Cuvântul natură provine din nascor, natus, (participiul trecut al verbului latin) și se referă la ideea de naștere și chiar de viață, prin opoziție cu ceea ce este doar fabricat sau ceea ce putem dobândi pur și simplu". (Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 965) Comportament
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
58. 68 Indro Montanelli, Roma - o istorie inedită, Editura Artemis, București, 1995, p. 280. 69 Apărută în patru volume la Editura Științifică și Enciclopedică, București. 70 Mommsen pune în evidență, pentru a sublinia importanța agriculturii la romani, că ,,însăși literatura latină debutează cu un tratat teoretic de agricultură", Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. I, București, 1987, p. 119. 71 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. I, București, 1987, p. 117. 72 ,,Nici un alt popor nu a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1996, vol. I, p. 162), afirmă: ,,O civilizație poate să iradieze dintr-un loc foarte îndepărtat, precum civilizația Indiei care se propagă dinspre este spre lumea arabă, sau să arunce asupra unei culturi tinere o duhoare de îmbătrânire precum civilizația latină asupra Occidentului". Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 50. 153 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare , Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 154 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a pământului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
felul pe care-l numim civilizație, depinde de numărul și diversitatea culturilor împreună cu care elaborează - cel mai adesea involuntar - o strategie comună.(...). Europa de la începutul Renașterii era locul de întâlnire și de contopire al celor mai diverse influențe: tradiția greacă, latină, germanică, anglo-saxonă, arabă, chineză". Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura, Fides, Iași, 2001, p. 70. 195 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului,Editura Publica, București, 2012, p. 92. 196 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Metoda scolasticii (care consta în afirmație, negare, contra-afirmație și un efect final de armonizare a dezbaterii) își are precedentul în metoda folosită în educația superioară islamică. Este o ironie fericită că una din marile expresii ale unității culturale ale occidentului latin, evoluată în perioada cruciadelor, își are rădăcinile în cultura pe care occidentul încerca să o distrugă". Diarmaid Mac Culloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 367. 203 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Conceptele moderne de fericire, utilitate, satisfacție și alte asemenea includ toate scopurile omenești, indiferent dacă motivele acțiunii sunt morale sau imorale, nobile sau josnice, altruiste sau egoiste". Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 72. 39 Principiul latin al vieții prin măsură: honeste vivere, nemino ledere, suum cuique atribuere (trăiește onest, nu strica nimănui și dă fiecăruia ceea ce i se cuvine). 40 ,, Prin virtute și putere înțeleg unul și același lucru, cu alte cuvinte virtutea raportată la om
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nemijlocit al unor cercuri de afaceri interesate din state din imediata vecinătate. Este nevoie de un demers internațional concertat, constant, direcționat și eficient pentru lichidarea definitivă a acestui focar de instabilitate și insecuritate. Ca urmare a crizei școlilor cu grafie latină, din vara anului trecut, negocierile pentagonale au fost întrerupte, iar relația dintre Chișinău și Tiraspol trece printr-o fază de tensionare și degradare accentuată, fără o perspectivă clară a reluării dialogului și a inversării trendului, cel puțin până după alegerile
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Externe, de la bugetul de stat 1. Fundația Culturală Română 2. Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale 3. Asociația Internațională de Studii Sud-Est Europene 4. Centrul Euro-Atlantic 5. Institutul Român de Studii Internaționale 6. Internatul de elevi 7. Casă Americii Latine 8. Centrul de Presă. -----
HOTĂRÂRE nr. 814 din 28 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108958_a_110287]