11,805 matches
-
a venit la New York? Ca să te impresioneze, de-aia! E obsedat de tine de ani de zile! Nici nu-i de mirare că a clacat așa cum a clacat. Sinceră să fiu, având în vedere ce copilărie a avut, mă și mir că a rezistat atât! În clipa în care mă opresc să-mi trag respirația, îmi trece prin cap că poate Luke nu e de acord ca eu să-i discut problemele cu mama lui. Ei, asta e, acum e prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
grăsime, cu mutre leneșe, obosite”. Eleganța lor este percepută ca un lux ostentativ : „Nu sunt neveste cu haine mai scumpe pe ele, cu mai multe inele la toate degetele, cu blănuri mai scumpe de astrahan veritabil iarna, decât evreicele. Te miri de unde scoate atâția bani pentru luxul balabustei [...] evreul sărăcăcios și trist” <endnote id="(843, pp. 118 și 122)"/>. Despre frumusețea și eleganța fără seamăn a evreicelor scrie la superlativ și călătorul englez Thomas Coryat, În memoriile vizitei sale din 1607
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi recunoscuți după portul lor, căci nici unora dintre ei nu le este Îngăduit să poarte turban, prin care turcii caută să se deosebească de toți ceilalți” <endnote id=" (43, p. 17, sau 376, p. 268)"/>. Informația nu trebuie să ne mire. Purtarea sau nu a turbanului, forma și culoarea acestuia erau - chiar Între turci - semne care marcau diferența. Aceste semne distinctive nu erau stabilite prin tradiție populară, ci prin dispoziție statală - așa cum ne asigură, tot la Începutul secolului al XVIII-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă ca fiind provocat și pus În practică de „mai-marele cetăței, carele era turc, iubitoriu foarte și socotitoriu credinței turcești” <endnote id="(96, p. 452)"/>. În această privință, nu trebuie să ne mire nimic ; astfel de actualizări frizau câteodată absurdul : Într-un text celebru de la Începutul secolului al XVI-lea, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, Însuși Împăratul roman Constantin cel Mare este pus, la Începutul secolului al III-lea, să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și din săcară și hrișcă, pentru că aceste produse nu se cer la Constantinopol” <endnote id="(479, pp. 173-174)"/>. Acest complex fenomen socio-economic a fost descris de publicistul Eminescu, Într-un articol publicat la Iași, În Convorbiri literare, În 1876 : „Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor În țara noastră - de mulțimea jidanilor -, causa e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine ? Supt domnia turcească au esistat [...] o dispoziție de esport. Esportul grânelor era oprit. Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la mine, blestemaților, În focul cel veșnic care este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a consuma carne de vită, și mai ales „carne de la evrei”, este atestat Într-un act redactat la Fălticeni În 1837 : „[românii] cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne de la evrei” <endnote id="(276, p. 82)"/>. Nu trebuie să ne mirăm prea tare. Secole de tradiție religioasă au produs, din ambele părți, această „distanță culinară” dintre „noi” și „ei”. De exemplu, În Pravila bisericească (tipărită la Mănăstirea Govora În 1640) se spune că „un creștin nu trebuie să guste” mâncăruri sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
emoție ostilă evreilor În sânul comunității-gazdă, care În cele mai multe dintre cazuri se manifestă cu agresivitate maximă. Nu este de mirare că, de-a lungul secolelor, majoritatea acuzațiilor de infanticid au fost urmate de sângeroase pogromuri antievreiești. Ceea ce poate să ne mire Însă este faptul că acest pervers mecanism social a funcționat anacronic, la jumătatea secolului XX, imediat după imensa tragedie a Holocaustului, În țări din centrul Europei În care se constituiau regimuri politice de stânga. După ce fuseseră uciși 6 milioane de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ținută de un evreu Într-un sat din Moldova : „Crâșma lui domnu’ Iosub era o șandrama neagră și urâtă, cu niște ferestre chioare și zoioase, și sta pe o coastă, sprijinită În proptele mari de stejar. De-abia sta ; te mirai cum n-o dă vântul jos” (377, p. 99). 362. Străinii au ocupat, de regulă, zona de mijloc a societății românești, cea compusă mai ales din negustori și meseriași. „Jupăn Ițic - se spune Într-o anecdotă populară, publicată În 1880
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dragă domnule Călin, Întâi, calde mulțumiri pentru urările pascale - și aceleași sentimente din partea mea. Cât despre susținerea tezei - nici o reticență, de nici un fel! Tipărirea lucrării poate constitui un impediment, dar sper ca totul să se termine cu bine. M-am mirat de ce nu dai nici un semn în privința datei de susținere; trebuia să vii la Iași sau să telefonezi, informândumă dacă toți membrii comisiei , inclusiv decanul, acceptă data propusă. Această formalitate trebuie îndeplinită de acum înainte, începând cu o cerere adresată decanului
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
l-ai văzut?) i-am pus un cui . Prezența mea în paginile S[cînteii] i-a deconcertat pe dușmani și niciodată nu va fi prea tîrziu să-i tăvălesc puțin. Așteptarea este, în critică, o tactică bună. Nu m-am mirat că nota n-a mers. Cînd oamenii n-au personalitate și mai sînt și conducători de revistă, e greu. Dar dl Cîrneci mă prețuiește, dovadă că ieri am primit de la el o scrisoare ca s-o ajut pe dna Cristescu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ar rămîne măcar așa, fără imixtiuni, fără sfaturi de la cei care pot critica bine doar un vînzător de la aprozar... Deci Interviul a avut ecou mare. Prin reacțiile directe, s-a văzut în ce sferă spirituală se învîrt. Nu mă mai miră și agitațiile consumatorului de ciuperci... Multe lucruri trebuie să le discutăm pe îndelete, poate cînd vei veni la Iași sau poate mai repede, cînd voi trece eu spre casă (aștept să se liniștească puțin... măsurile). Multă sănătate la copii, și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
trebuie unele vorbe (pe care le presupun doar) ce ți le-a strecurat cu perfidie cel mai abject individ pe care l-am cunoscut în viața mea. Ți-aș fi scris o lungă epistolă, dar știu că - și asta mă miră! - nu răspunzi (la lunga scrisoare din ianuarie 1981 n-am primit nici pînă acum răspuns, deși la un scurt telefon, în februarie 1981, miai spus că îmi vei răspunde). De aceea m-am gîndit să ne vedem, cînd voi trece
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
estetic și nici lesne lizibil. Paginile seamănă cu porțiuni dintr-un lan de păioase după o furtună: un scris învîrtejit - ici drept, colo răsucit spre stînga, colo aplecat spre dreapta, într un paragraf sau pe un singur rînd. Acest lucru miră la un fost absolvent de școală Normală. El denotă un mod impulsiv și, în același timp, ferm de a redacta, dar are și o explicație fizică: în timpul războiului, Ion Rotaru a suferit un accident în urma căruia i-a fost retezată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
critici la adresa participanților de către conducerea partidului și statului nostru, cu toate acestea se strigă lozinci și se manifestă entuziasm și bucurie”. „Cum vine oare treaba aceasta, eu te Înjur și dumneata mă feliciți și Îmi ridic osanale?!”, se Întreba foarte mirat preotul. Păi, iată cum venea treaba asta, părinte, Îi răspundem noi după trecerea a șapte ani de la decesul său: securiștii erau cei care hăiau În fața tuturor atunci când piticu’ și pelticu’ mai ardea câte o cuvântare prin țară. Sofianu remarcase și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iașul amintirilor din ziarul „Evenimentul” de Iași, purtând semnătura lui Constantin Radinschi și-a purtat cititorii în cele mai pitorești cotloane ale Iașului. Criticul de artă Valentin Ciucă i-a remarcat opera, caracterul și sentimentele întrezărite în lucrările sale. „Nu miră pe nimeni când se vorbește de Constantin Radinschi ca despre un virtuoz al tehnicii culorilor de apă. Reflexiv până în pragul melancoliei, spontan ca urmare a unei prealabile regii comportamentale, artistul nu respinge introspecțiile, dar nici nu le cultivă obsesiv”. Scriitorul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să-și închipuie că pierd timpul. Și mai ales pentru aceia care vor avea tăria să reia, după un timp, lectura. Nu trebuie căutată valoarea științifică, mistică ori religioasă a cărții, ci dimensiunea umană a mărturisirii unui suflet care se miră de ceea ce este în stare. Reamintesc și componenta literară, estetică a oricărui jurnal. Bacău, 26 august 2013Profesor universitar doctor, Ștefan MUNTEANU Cititorule, Ceea ce am povestit în această carte reprezintă un fragment dintr-o călătorie. Un fragment dintr-o călătorie spirituală
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
luat deja zborul către Costa Rica și trebuie să mă clintesc către următoarea destinație. Acum înțeleg prin ce va fi trecut Ulise când a trebuit să părăsească insula lui Calypso pentru a-și continua călătoria. De fapt, nici nu m-aș mira dacă respectiva insulă ar arăta întocmai precum Caye Caulker. În Costa Rica am sentimentul că „mă apropii” de America Latină, așa cum mi-am imaginat-o. Limba vorbită este spaniola, din care nu înțeleg mare lucru, și îmi organizez un curs intensiv de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lui, pe care le avusese cu el pentru ceremonia din râu. Rămân cu gura căscată și îi spun că am simțit lipsa pietrelor, la care el aprobă firesc, spunând că spiritele din piatră sunt foarte puternice și s-ar fi mirat dacă nu le-aș fi simțit lipsa. Ziua trece repede cu discuții și plimbări și ne pregătim cu toții pentru ceremonia de a doua zi. La culcare Alfonso îmi curăță, ca de obicei, camera, aprinde o lumânare, o studiază atent și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ceva, și dacă nu, încep deja să mă gândesc la alternative mă voi întoarce către Puerto Gregorio și voi merge la Remolino Grande, unde, am aflat din descusutul amicilor de camionetă, că ar fi câțiva șamani bine cunoscuți. Repet șoferului mirat că am decis să merg la Guillermo acasă, mă instalez și pornim pe râu în jos. Lângă mine stă o femeie bătrână cu un păr lung și cred proaspăt vopsit într-un negru lucios, însoțită de câțiva puradei. O complimentez
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și am să plec??!!). Aud un mârâit, aștept în continuare, și după o grămadă de vreme apare coborând scările în același ritm sacadat. Tine niște hârtii mototolite în mână, multe de un dolar, apoi de cinci și de zece. Mă mir în sinea mea, eu i am dat bancnote noi de douăzeci și de zece, înseamnă că are o rezervă „de zile negre” ascunsă undeva la ciorap, nu zic nimic și primesc cei 30 de dolari mototoliți. Îmi spune printre dinți
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
fost pozitivă mai ales pentru că a refuzat să fie victima unei nebunii fără sens. Îi povestesc și eu că din nefericire nu am fost la fel de înțeleaptă și m-am cam chinuit să rămân pe linia de plutire. Nici nu se miră, eu am fost ținta exactă al atacului unei minți nebune, sufocată de invidie și gelozie din cauza atenției pe care Jorge mi-a arătat-o. Din fericire (pentru mine) Scott a fost poziționat între noi două, ca un fel de barieră
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să discutăm la micul dejun. Râde poate la masa de seară, este deja ora trei după amiază. Urcăm în restaurant și comandăm ceva de mâncare, timp în care îi povestesc evenimentele din seara anterioară și din timpul nopții. Nu se miră apropos de ego-ul lui Jorge și adăuga că plantele dintotdeauna au avut grijă de noi și ne-au protejat; sunt aliații noștri neștiuți și fideli. Un gând pasager îmi trece rapid prin minte și mă amuză: conversăm normal despre ceva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pentru mai târziu este următorul: la ora opt eu, Udita, Cindy, Sebastian (tatăl lui Cindy) și Eric vom merge la casa lui Cindy care este situată un pic în afara orașului și Eric va face o ceremonie șamanică. Mă uit aproape mirată la Udita nu simt nimic deosebit față de eveniment, de regulă am un fel de tensiune premergătoare. Foarte probabil, este pentru că am făcut o altă ceremonie noaptea trecută și sunt încă în proces „de revenire”. Pe Eric nu l-am cunoscut
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
film independent și, în orice caz, e binevenit. E ceea ce-a fost Sideways acum doi ani filmul micuț și ușor hacana care, surpriză, are trecere și la Hollywood, și la marele public și succesul lui n-are de ce să mire : a fost făcut ca să meargă la inima oricărui spectator care a simțit vreodată pe pielea lui tirania obligației de a reuși. Trebuie să mărturisesc că inima mea s-a chircit ca un melc în cochilie cînd am aflat ce gen
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]