12,372 matches
-
Gianibek asupra puterilor maritime ale Veneției și Genovei, în centrele de comerț de pe țărmul nordic al Mării Negre, în timp ce tătarii erau reținuți la ei acasă. Principele tătar, prins și decapitat de către Andrei Lacky, cu numele Altamos sau Alhlamos, era, după izvoarele narative ungurești, cumnatul de soră al hanului și în muntele Altamul, la 10 km mai sus de Bâtca Doamnei de lângă Ceahlău, există și astăzi ruinele unei cetăți cu o mare poartă de fier, având emblema o șopârlă, descoperită în anul 1881
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
părintelui său, provocată de intrigile lui Sigismund al Ungariei. Gândindu-se cum ar putea fi mai mult pe placul suzeranului său și a lui Vitold, prima grijă a lui Ștefan a fost întreprinderea unei incursiuni de pradă în Ungaria. Izvoarele narative moldovenești nu au reținut-o, în notările lor, deoarece ea nu a fost organizată în țară, ci în Polonia. Cu trupele, pe care le avea la dispoziție din garnizoanele cetăților recucerite de lituani, Ștefan s-a îndreptat prin Colomeea spre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Coster, iar Congresul a considerat-o acceptabilă. Referitor la scopul și rolul social al științei în postmodernism, menționabil este și punctul de vedere al lui Jean-François Lyotard. Evolutiv, spune Lyotard (1979)71, societatea a experimentat două tipuri de cunoaștere: cunoașterea narativă și cunoașterea științifică. Ceea ce devine problematic în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului. Autorizată discreționar, cunoașterea științifică devine, mai mult decât oricând în epoca digitalizată, instrument
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare a evenimentelor câte are și cunoașterea științifică. Deosebirea constă în faptul că știința se focalizează pe măsurători cantitative făcând
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare a evenimentelor câte are și cunoașterea științifică. Deosebirea constă în faptul că știința se focalizează pe măsurători cantitative făcând astfel abstracție
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
precum și pentru previziunile sale cu privire la viitorul societății. Perspectiva sa asupra vieții sociale și a moralei umane o găsim detaliată în: * Eseuri sau sfaturi morale și civile * Noua Atlantidă neterminată, considerată de unii critici mai mult o operă literară, de ficțiune narativă, decât una filosofică sau științifică Învățăturile * Este preocupat să ofere publicului structura și funcționalitatea unei societăți încă inexistente. * Viziunea lui este de regulă concretă, practică și utilitară (în acest sens este deschizătorul drumului de întoarcere a gândirii la realitate din
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
scop; la fel, un text original științific se transpune tot într-un text științific etc. Pe de altă parte, trebuie specificat că un text demonstrativ se va traduce tot printr-un text demonstrativ, unul descriptiv prin unul la fel, unul narativ prin unul narativ, unul liric tot prin unul liric, unul dialogat prin altul dialogat etc. În plus, trebuie manifestată atenție ca unui mijloc stilistic sau unei figuri de stil din original să-i corespundă un mijloc sau o figură echivalentă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un text original științific se transpune tot într-un text științific etc. Pe de altă parte, trebuie specificat că un text demonstrativ se va traduce tot printr-un text demonstrativ, unul descriptiv prin unul la fel, unul narativ prin unul narativ, unul liric tot prin unul liric, unul dialogat prin altul dialogat etc. În plus, trebuie manifestată atenție ca unui mijloc stilistic sau unei figuri de stil din original să-i corespundă un mijloc sau o figură echivalentă în traducere. De
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
procedeu folosit încă din Antichitate de scriitorii latini care adaptau un model elin - contaminarea, adică îmbogățirea intrigii principale prin întrebuințarea unor elemente preluate dintr-o sursă secundară. Combinând un număr mare de opere dramatice eline, Victor Eftimiu complică excesiv firele narative. În Thebaida, el întrebuințează trei surse principale și două secundare pentru a oferi o variantă condensată a celor mai însemnate momente din istoria Labdacizilor. În primele două acte, el prezintă, în conformitate cu scenariul propus de Sofocle în Oedip la Colonos, sfârșitul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mitice intră în dialog cu operele tragicilor greci, modelele consacrate ale genului. Nesa tisfăcut de simplitatea monocordă a intrigii originale, Victor Eftimiu o îmbogățește prin contaminare, procedeu folosit și de scriitorii latini când împrumutau de la precursorii greci. Prin împletirea firelor narative provenite din surse multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune. Când reface istoria Casandrei, Nicolae Iorga pornește de la o tragedie a lui Eschil (Agamemnon) și alta a lui Euripide (Troienele) păstrând în parte simbolistica originalului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acestor întâlniri de lucru la București, două veri consecutiv, în 1996 și 1997, se deschide eseul amplu din 2002, dedicat componentelor specifice, inconfundabile, ale universului ficțional creat de Bănulescu (Dicomesia). Până să purceadă la radiografierea compartiment cu compartiment a edificiului narativ, alcătuiește un memorabil portret al personalității prozatorului (Dicomesianul), surprinsă, putem spune, într-o sumbră metamorfoză, întrucât semnele perfide, abia perceptibile, ale epuizării resurselor energetice își disputau chipul lui de sfinx taciturn ("figura înecată de noapte"). Cu ce antene intercepta Georgeta
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pondere și își subsumează tot materialul lexical. Verbul este în acest caz creator de timpi. Din seria semantică ilustrativă a timpurilor de prigoană pentru credința ortodoxă din Ucraina apuseană, se desprinde seria ritmică, generatoare de timpi ai povestirii și dinamicii narative. Timpurilor istorice de restriște, li se suprapun așadar timpii narativi ai textului, timpii fugii, care desfășurându-se în mod iterativ construiesc un adevărat tipic al curgerii textului și acțiunii, după modelul: deplasare - liman - apariția elementului disruptiv - fuga ca soluție - continuarea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
acest caz creator de timpi. Din seria semantică ilustrativă a timpurilor de prigoană pentru credința ortodoxă din Ucraina apuseană, se desprinde seria ritmică, generatoare de timpi ai povestirii și dinamicii narative. Timpurilor istorice de restriște, li se suprapun așadar timpii narativi ai textului, timpii fugii, care desfășurându-se în mod iterativ construiesc un adevărat tipic al curgerii textului și acțiunii, după modelul: deplasare - liman - apariția elementului disruptiv - fuga ca soluție - continuarea deplasării. Aceștia ar fi timpii fugii, care dispuși pe sintaxa
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rusesc, ca sudate iremediabil de anii de ocupație mongolă. Există apoi un „înainte” și un „după” reconstruirea Moscovei de către cneazul Iurii Dolgoriki, în 1156. Înainte, o existență pierdută în negura lipsei de izvoare istorice și totuși menționată într-un izvor narativ din 1147, după, începând cu secolul al XIII-lea, centru al cnezatului moscovit pe cale de constituire și mai apoi, al teritoriilor ruse (secolul al XIV-lea, al XV-lea) cu un rol important în lupta pentru crearea statului centralizat rus
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este extraordinară, de la anemie la bucuria caldă și adâncă. O lecție a naturii pentru psihologia omului, mereu fragil. Cum se știe, cele mai multe scrieri despre natură, din imensa literatură a lumii, au avut în vedere percepția ei în totalitate, prin vocație narativă, de la natura concretă la legile firești. Unii s-au postat de partea naturiștilor fervenți, alții de partea comportamentului omului modern, care nu are nimic de a face cu ființa naturală. Se pare că la cei mai mulți, totuși, au funcționat motivații de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și elementele formal estetice, toate personifică anumite poziții politice și ideologice cu efecte de natură politică. Interpretarea politică a culturii implică, de asemenea, înțelegerea felului în care artefactele culturii media reproduc conflictele sociale existente în propriile imagini, spectacole sau texte narative. În Camera Politica: The Politics and Idelogy of Contemporary Hollywood Film (1988), Michael Ryan și eu arătăm cum conflictele din viața cotidiană și din sfera mai largă a lumii sociale și politice sînt exprimate în filmul popular care, la rîndul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care preamăresc în Rambo puterea bărbatului alb, în detrimentul feminității și a altor rase. Așadar, pentru a explica pe de-a-ntregul ideologia cinematografică și modul în care filmul promovează anumite poziții politice, trebuie luate în considerare și forma cinematografică și structura narativă, în sensul în care aparatul cinematografic transcodifică discursul social și reproduce efectele ideologice. Ideologia filmului este transmisă prin imagini, figuri, scene, coduri și cuvinte în ansamblul lor. Plasarea aparatului de filmat și a luminilor contribuie la transformarea în Rambo a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al lui Reagan au fost numiți Rambo atunci cînd s-au angajat în operațiunile lor ilegale și de mușamalizare a unor acte criminale. Așa se face că filmul hollywoodian din epoca Reagan a încadrat ritualuri de salvare mitice în structuri narative care încercau să țină sub control anxietățile sociale, să modereze și să calmeze sentimentul de rușine legat de înfrîngerea din Vietnam și să îmblînzească asperitățile istoriei (mai precis, imaginea atrocităților săvîrșite de Statele Unite în Vietnam, așa cum au fost ele prezentate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instructor, spectatorii o văd pe Charlie aruncîndu-i lui Maverick ocheade pline de adorație; privirile li se întîlnesc și de data aceasta, Maverick este cel care spune: "O să fie foarte complicat", impunîndu-se astfel ca inițiator și stăpîn în această relație. Construcția narativă nu numai că face uz de tema comună hollywoodiană a "sfîrșitului fericit" în scopul de a stimula plăcerea spectatorilor la triumful total al lui Maverick, dar investește cu un puternic sentiment de satisfacție dominarea de către erou a unei femei atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
echipei, el apare ca un simbol al armatei integrate care oferă șanse egale atît albilor, cît și negrilor și care dă celor de culoare posibilitatea de a promova. Este singura scenă în care acestora li se acordă importanță în firul narativ și aici ei capătă o încărcătură negativă. Nu există nici un motiv pentru care Maverick să se afle în opoziție cu un partener negru, unul alb ar fi putut face aceeași scenă, dar mașinăria ideologică a filmului Top Gun își propune
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în principal o elită albă, lipsită de identitate etnică, caracteristică filmelor de război clasice de la Hollywood și multor filme de război contemporane (de exemplu, Băieții din Compania C, Platoon, Heartbreak Ridge). Se poate spune, deci, că prin imagine și construcție narativă doctrina Reagan din anii '80 este ideologic infuzată de zîmbetul cuceritor al lui Tom Cruise și eroismul militar este prezentat ca modul de a obține prestigiu și acceptare socială. Aventurile militare ale regimurilor Bush și Reagan au nevoie de complici
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
potrivite pentru cele două sexe. În mod deloc surprinzător, Charlie apare iarăși la școala piloților de elită, unde Maverick a cerut să fie încorporat după faptele sale de vitejie. Cei doi sînt la final în mod evident cuplați, așa că mecanismul narativ al filmului satisface toate dorințele în privința finalului: eroul cucerește gloria și femeia dorită atingîndu-și toate țelurile. Finalul fericit tipic hollywoodian servește pentru validarea valorilor socio-politice dominante așa cum a procedat totdeauna. Forma conservatoare a filmului și valorile politice conservatoare merg mînă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
limitează sfera de impunere a identității la adolescenți și, poate, la negrii suficient de naivi ca să se identifice cu Cappy. Nici un adult care se respectă nu s-ar putea identifica cu această fantezie și nu i-ar putea accepta termenii narativi ca plauzibili. Iron Eagle se prezintă, așadar, ca o fantezie adolescentină limitată și de utilitate ideologică restrînsă. Alte filme anti-arabe își anihilează propriile opoziții dintre Orientul Mijlociu "barbar" și Occidentul "civilizat". În vreme ce Occidentul prețuiește, se pare, viața, iar Orientul Mijlociu o disprețuiește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
the Right Thing sau Zelig necesită o lectură multivalentă pentru a le aprecia complexitatea la justa lor valoare. Un film ca Top Gun este, dimpotrivă, un mecanism ideologic care face ca anumite poziții ideologice să devină dezirabile și utilizează firul narativ pentru a plasa într-o poziție privilegiată anumite elemente (succesul, cîștigul, povestea de dragoste), prezentînd în mod negativ alte elemente (abandonul, eșecul, incapacitatea de a "juca" în echipă etc.). Povestirea încearcă să determine publicul să se identifice cu anumite personaje
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mod fundamental ideologia în termeni proprii limbajului și teoriei discursului. Nefiind de acord cu această poziție, aș dori să includ imaginea, simbolul, mitul și narațiunea în repertoriul de instrumente ideologice, continuînd astfel teoria discursului cu critica mitică simbolică și teoria narativă, cu scopul de a vedea modul în care imaginile, scenele și narațiunile încearcă să redea această ideologie. O mișcare mai recentă în studiile culturale, influențată de anumite remarci neoficiale ale lui Foucault și argumente ale lui Deleuze și Guattari, ar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]