10,795 matches
-
fi fost pe atunci o preocupare importantă la Torcești și Umbrărești, căci constatăm interesul pentru a avea cele de trebuință creșterii animalelor din documentul dat de Vasile Lupu, în 1635, cartea domnească prin care împuternicea pe Cristian vătavul să cerceteze pricina dintre nepoții lui Bilăiu din Torcești și vecinii lor, deoarece aceștia „merg de le cosesc fânul și le împresoară moșia cu tăria lor”, moșie situată, scrie în act, între Bârloviță și Bârlad, de fapt Cătunașii și partea sudică a satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne putem convinge din mărturiile date în pricini de hotărnicie, când sunt luate și date ca semne de hotar locuri unde „au fost” mori; astfel, în hrisovul prin care Vasile Lupu întărește stăpâniri de sate și locuri, lui Ștefan căpitanul de Tecuci și alor săi, hotarul trebuie „să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale vieții multimilenare pe plaiurile românești. Iar restricțiile puse de pravila țării ca să nu existe stupi „mai mult decât îngăduie pământul fiecăruia”, semnalate de Dimitrie Cantemir, le găsim confirmate într-un document din 27 mai 1767, când se judecă o pricină în speța dată dintre vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au dat, totuși, o mare importanță stupăritului. E cazul lui Gavril Costache amintit deja. În diata întocmită de el, în 1685, între numeroasele valori materiale consemnate, aflăm că dispunea încă de un mare număr de stupi, din moment ce lăsa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
contul sumei cu care a fost scos dator, „în lipsa mea de acasă, aflându-mă la Eși pentru alte obijduiri, am și împlinit de la casa mea un bou, neprețăluit, pentru care, îndatorat fiind cu sare domnească a duce la Galați, din pricină” că i s-a sechestrat boul, „îmi șede caru înaintea casei încărcat”. Solicită judecătoriei să intervină pentru despăgubirea sa și respectarea „tocmelii”, respectiv a clauzelor contractuale. Cu timpul, legislația în domeniul comerțului sătesc se schimbă și se impune tot mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de reconstituire a substanței din care era alcătuită o gospodărie sătească fruntașă câteva date rezultate dintr-o pricină juridică din 1837, părți în proces fiind Tudosia Tiron alături de fiul ei, Vasile, împotriva ginerelui, respectiv cumnat, Gheorghiță Sobieschi. Acesta, luând cu forța unele bunuri materiale din gospodăria Tironeștilor, a fost chemat în justiție și acuzat în reclamația dată judecătoriei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Isprăvniciei ținutului Tecuci imputându-i că, venind de la Galați, „trecând pe la podul Drumului Mare ci esti pi apa Bârladului pe moșia Drăgănești”, vede că acesta este necorespunzător traficului și, „în stare a primejdui caii și trăsura”, poruncind „pentru acest predmet (pricină) dregerea acelui pod”. În legătură cu activitatea de modernizare a șoselei naționale din zona noastră, există la filiala Arhivelor Statului din Galați o bogată corespondență, ce conține interesante informații. Mai semnificative pentru noi ni se par a fi știrile despre înființarea cantoanelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o rog ca să binevoiască a regularisî, prin prefacere, lărgirea acestui pod di la pocită și altor două ci trebuiesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii dintr-înșii nici slujba cea orânduită pe an la stăpânii moșiilor a face, alții din stăpâni, iarăși, sălindu-i mai mult și peste putința lor”, motiv de numeroase „pricini și judecăți; și așa din an în an mergând această rânduială tot spre cădere”; invocând ei, boierii, că nu se îndeplinește pe „deplin adetul ce s-au zis /de la/ cei ce se hrănesc pe moșii către stăpânii moșiilor” și rămânând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act juridic. Deci timpul și volumul de muncă impus țăranilor prin nart = normă, rămân la voia stăpânilor de moșii, ei singuri fiind în măsură și în drept să fixeze cât și când țăranii clăcași trebuie să lucreze, generând numeroasele abuzuri, pricini și judecăți, semnalate în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775, din care am reprodus pe larg mai înainte. E probabil ca evenimentele din 1768-1774 să fi fost percepute de către lucrătorii pământului ca posibilitate și mijloc de emancipare, ceea ce nu s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce să atinge de prigonirea dintre Bârlădeni (Podelenii actuali I.S.) și între partea de sus a Umbrăreștilor pentru înpresurare, în privirea învechitei hotarnice a lui Zbere, care pururea au fost neprihănită și lucrătoare asupra moșiei Umbrăreștii”, dacă există și alte pricini neaduse „încă la cunoștința Domniei noastre”, să se facă acest lucru în viitor, dar, deocamdată, „luând în de iznoavă tratație pricina prin citirea tuturor documentelor înfățoșate, atât de dumneaei postelniceasa Elenco Manu, cât și de către răzăși, [...] să să urmeze și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învechitei hotarnice a lui Zbere, care pururea au fost neprihănită și lucrătoare asupra moșiei Umbrăreștii”, dacă există și alte pricini neaduse „încă la cunoștința Domniei noastre”, să se facă acest lucru în viitor, dar, deocamdată, „luând în de iznoavă tratație pricina prin citirea tuturor documentelor înfățoșate, atât de dumneaei postelniceasa Elenco Manu, cât și de către răzăși, [...] să să urmeze și de acum înainte precum de în vechime, întocmai după osăbirea făcută de către răposatul aga Petrache Negre, pe temeiul hotărnicei Zberei, priimită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la care ne-am referit. Cu timpul, mulți dintre răzeșii înstrăinați își vor vinde localnicilor, cu precădere rudelor, părțile lor de răzeșie, numeroase acte de vânzare-cumpărare de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor stând mărturie acestei situații. Pricinile dintre răzeșii statornici și cei plecați își pot afla ușor explicația, la o privire mai superficială ar părea greu de înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul obștii răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și mai bine că a existat o transferare a numelor de bătrâni de la cel originar la un urmaș al său, cum au fost Rahilia, Bobocea, Murgoci, probabil și alte asemenea situații, despre care am mai vorbit. Prezentăm mai jos câteva pricini între răzeșii umbrăreșteni, interesante prin unele date cu valoare istorică locală și nu numai. În 1832 februarie 4, Ion Trușan reclamă pe Diaconu Darie pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836, când se constată că „iarăși părțile în pricină nu s-au înfățoșat”, motiv ca dosarul să fie clasat. Cu data
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836, când se constată că „iarăși părțile în pricină nu s-au înfățoșat”, motiv ca dosarul să fie clasat. Cu data de 3 august 1836 este înregistrat dosarul ce cuprinde documente ale unui proces purtat între „Eftinca, soția răposatului Ion, ficior lui Sion Trușan din satul Umbrărești” și verii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a scris cu mâna sa acel zapis” (este vorba de zapisul de vânzare făcut anterior cărții domneaști prin care se întărește transmiterea proprietății). În anul 1667 decembrie 15, Florea, căpitanul de Tecuci, face scrisoare, prin care stabilește o înțelegere în pricina dintre „Gligorie de Torcești și fiu-său, Vasile”, pe de-o parte, cu „Iordachi, așijdere de Torcești”, acesta umblând și mai înainte „fără ispravă”, acum îi împacă. Actul „s-au scris la casa popei lui Todor de Torcești”, de către Florea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]