11,188 matches
-
de la ideea că Înainte de comunism În spațiul rural nu exista un conflict major de interese Între țărani deoarece aceștia aveau deziderate economice comune: să plătească impozite mici și să aibă acces la credite ieftine și garantate de stat. După 1945-1946 propaganda comunistă a susținut ideea existenței a trei tipuri de țărani: chiaburi, mijlocași și țărani săraci. Ideologia oficială Încuraja ultimele două categorii să fie Împotriva celei dintîi. Îndemnul nu prea și-a găsit corespondent În realitate, chiaburii fiind oameni respectați și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În perioada de relativă libertate, dar precizează că Scrinul negru nu este altceva decît „un portret Înrămat În aur și pietre prețiose pe care G. Călinescu și-l face” (p. 16). Deși romanul este, prin esență, „un roman al ambiguității. Propaganda există de data aceasta, dar pare a fi introdusă În așa fel Încît, dacă ar fi scoasă cu foarfecele, romanul să reziste totuși În liniile lui mari” (p. 17). Față de alți scriitori precum Tudor Arghezi, Monica Lovinescu are o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
avea să reformeze cu adevărat partidul, mai ales că afirmase cu tărie valorile societății socialiste („socialismul este singura alternativă umanistă față de capitalism”). Totuși, pentru ambasadorul român la Berlin, Krenz era un reformator radical: fapt semnificativ, Începuse prin a renunța la propaganda de partid, permițînd „discuții libere, neorganizate tematic”, transmise În direct la televiziune, telefoane În direct de la telespectatori etc. (p. 245). Interesant e că și această libertate de expresie este comandată: „De la ziariști [...] am aflat că există indicația ca la radio
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
constituie instaurarea pluralismului politic, ca modalitate de depășire a polarizării sociale și restabilirii echilibrului În societate” (p. 337). Dacă schimbările din Cehoslovacia au fost, Într-adevăr, deosebit de rapide, conducerea comunistă de la Praga accepta mai greu decît cea de la Berlin abandonarea propagandei: În plină Revoluție de Catifea, cînd conducerea politică s-a schimbat deja și au Început negocierile cu mișcările de opoziție, „situația actuală din societate este mult complicată de televiziune”, arată În 27 noiembrie șeful secției de politică internațională din CC
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Perturbări ale serbărilor populare», În care se arată că, la 7 octombrie seara, «huliganii, În cîrdășie cu mijloacele de informare occidentale, au Încercat să perturbe serbările populare ocazionate de aniversarea RDG»”. La Praga, un șef de sector de la secția de propagandă a CC al PCC afirmă, la 27 octombrie, că grupările de opoziție din Cehoslovacia „Își desfășoară activitatea cu sprijinul mijloacelor de informare din Occident și cu ajutorul material al diverselor grupări reacționare capitaliste”. În replică, „pentru combaterea oricăror manifestări ostile socialismului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
perioada de tranziție. Intenția a fost de a Încuraja cercetările În două domenii cărora un grup de lucru de la Facultatea de Istorie a Universității din București le acordă o atenție deosebită: istoria urbană și imaginile mentale, inclusiv cele create de propagandă. Între cauzele care au determinat dezvoltarea preocupărilor În anumite direcții, Murgescu și CÎlția uită să rețină și distribuția bursierilor Între diverse centre occidentale, care a avut drept rezultat, grație francofoniei, imitarea masivă, aproape exclusivă, a modelului hexagonal. Chiar din acest
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către strămoșul tutelar Traian - merită un studiu mai larg, de felul celor Întreprinse de curînd de Laurențiu Vlad și Alin Ciupală. Atunci s-ar cuveni amintite și reacțiile de iritare provocate de o propagandă atît de ostentativă, ca articolul lui N. Iorga, Ascundeți țeranii!, adevărată profeție a răscoalei din 1907, sau izbucnirea aceluiași, la 27 august 1906: „CÎntați turcește, că nemțește s-a cîntat!”, ca un ecou al manifestației care avusese loc cu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și din studii de istoria religiilor și a artelor, economie politică și psihanaliza, la care se adaugă culegeri de folclor, precum și cronici, note, comentarii, informații literare și culturale. Eclectica sub raportul domeniilor de interes, pusă în primul rând în serviciul propagandei culturale, revista beneficiază totuși de un stil unitar al redactării, caracterizat în general prin echilibru și coerentă. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289231_a_290560]
-
de conștiință, al preoților medievali "atotstăpânitori" pe idei, pe cunoașteri, pe "politici culturale" etc. Acești intelectuali-predicatori nu ne arată decât religiozitatea din miezul gândirii lor una ritualizată și simbolizată social-politic! Ei sunt simboluri ale cuvintelor și ale vocilor, instrumente de propagandă politicianistă, dar și de interes personal. Intelectualii moderni în religiozitatea Ideilor și a Spuselor lor devin Funcții Dogmatice pentru un sistem dogmatiza(n)t social-politic. Astfel vom înțelege simboluri politice precum Stalin (cei care nu sunt cu mine nu există
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectualiste și problema "dumnezeului", simțit ca o necesitate de Heidegger, nu ne conduc decât spre aceeași problemă de fond: principiul reprezentării (în politică) și (în cunoaștere). Nevoia de ocrotire și nevoia de securitate sunt profund exploatate de politicianul modern în propagandele sale. Evident că intelectualii ar trebui să se țină departe de aceste moduri propagandistice de a fi în social și în politic. În munca lor persuasivă, politicienii moderni luptă pentru reprezentare. Ei sunt păstorii turmelor lor, autoritățile amenințătoare și ocrotitoare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
azi își pierd privilegiul cuvântului, dreptul sporit și hegemonizat mediatic de a le spune oamenilor cum e cu istoria și cu trecutul de pe pozițiile "înalte" ale unor de interese partinice, printr-o instrumentalizare a evidențelor de către un abil aparat de propagandă, cu efecte de îndoctrinare prin intermediul Cuvântului. În zilele noastre se ucide (intelectual!) prin... cuvinte 20. O serie de atacuri infame și cu un profund efect denigrator tipice unor medii intelectuale "de dreapta"! au ceva din acel killer instinct (Foucault) al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cele mai abjecte și anti-civice sau doar atunci când alte cunoașteri i-ar "periclita" statutul și aparatul intelectual de manipulare civică. În acest mod cunoașterea din societate este utilizată ca instrument de sporire a puterii, prin combaterea adversarilor de către mecanismele de propagandă politicianistă. Oamenii moderni din sfera cunoașterii și a științelor moderne au făcut politică prin activitatea lor de cercetare, poate mai dur și mai aplicat decât politicienii. Dacă politicienii se află într-un regim al vizibilului filosofic, al avangardelor gândirii filosofice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai sinistre efecte ale ideii de elită din secolul XX sunt Holocaustul și crimele regimurilor comuniste postbelice. De exemplu, Heidegger, pe lângă filosoful existențialist de reputație mondială, reprezintă și un simbol al elitei ticăloase, fiind un membru marcant al aparatului de propagandă nazist, pe care l-a susținut prin discursuri și scrieri. Nu întâmplător K.R. Popper spunea: "Eu sunt un adversar al tuturor elitelor și al mitului elitelor"141. De fapt, Popper a fost un adversar al nazismului și al fascismului din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
practica lor, regimul social-politic dezvoltat nu e altceva decât an open dictatorship. O dictatură deschisă, evident cu libertăți restricționate de exprimare și cu granițele deschise, unde societatea e controlată instituțional și mediatic de către slugile regimului politic. Un subtil aparat de propagandă, compus din grupuri media, intelectuali corupți, edituri vestite etc., face jocurile apariției și dispariției în spațiul public, atacă și exercită presiune asupra "potențialilor inamici". Printre victimele acestei "spălări de creiere" în "condiții de libertate" sunt tinerii și criticii sistemelor. Cât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe discursul public; 4) imposibilitatea elaborării unor teorii social-politice într-o societate atomizată, izolată, unde "ideologia" nu a avut o pondere decât în România interbelică. Despre ce "stângă" vorbim? Cum poți să devii dintr-un intelectual umanist un agent de propagandă politicianistă? Este legată transformarea de un simplu interes material sau sunt mobiluri psihologice mai profunde, legate de autoîndoctrinare prin dogme și simboluri culturale? Această pseudo-Românie, care nu și-a putut întemeia existența pe minciuna politică din 1989, își găsește astăzi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reușește prin "marii" ei filosofi și literați să instituie o cultură umanistă matură și o societate civilă funcțională, autonomă în raport cu factorii politici, dar reușește, tot prin acei "mari" filosofi și oameni de litere, instituirea unui subtil și pervers aparat de propagandă pentru diverse "cauze" de grup, interesate material. România se autodistruge prin vocile "elitelor". România de azi e rezultatul concret a 20 ani de politicianism intelectual și, totodată, e imaginea autentică a unor intelectuali-politicianiști. "Liberalismul" românesc (1990-prezent) e doar o suprafață
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Pe scurt, istoria e invincibilă în raport cu structurile politice, unică în raport cu structurile discursive, indestructibilă în relație cu așa-numitele "științe sociale", dar, mai degrabă, antisociale atât timp cât sunt transformate prin universități și centre de cercetare în portavocea diverselor obiective și programe de propagandă și de legitimitate politică. Politica pe istrumentalizări istoriografice e sortită eșecului. Ceea ce apune în secolul XXI, este chiar o (dez)ordine creată de istoricii, de filosofii și de politicienii moderni. Dacă privim în trecut, la parteneriatul istorie-politică, vom înțelege că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
bine este surprinsă structurarea noilor organizații, mai puternice fiind cele din Vechiul Regat. În privința statutelor noului partid, acestea au fost analizate cu atenție, evidențiindu-se asemănările și diferențele față de cele ale vechiului PNL. Noul partid acorda cea mai mare atenție propagandei, realizată prin intermediul presei, fapt remarcabil și explicabil, deoarece intelectualii erau numeroși în partid, atât la centru, cât și în teritoriu. Evoluția organizatorică a presupus și o acțiune la nivelul conducerii organizațiilor, obligate la abonarea ziarului "Mișcarea". Autoarea surprinde în eforturile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puncte ale programului susținut de partidul său: restaurarea unei administrații cinstite, o politică chibzuită a comunicațiilor care să permită dezvoltarea energiilor regionale, încurajarea comerțului internațional, un program de stabilizare monetară, sau intensificarea exportului. O circulară publicată în buletinul săptămânal de propagandă și informare, intitulat "Mișcarea Liberală", anunța, sub semnătura președintelui, măsurile care se impuneau pentru buna organizare a partidului: * Intensificarea propagandei în orașe și județe. * Împărțirea județelor în sectoare și stabilirea unui conducător activ pentru fiecare sector. * Întemeierea organizațiilor comunale, fiecare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
energiilor regionale, încurajarea comerțului internațional, un program de stabilizare monetară, sau intensificarea exportului. O circulară publicată în buletinul săptămânal de propagandă și informare, intitulat "Mișcarea Liberală", anunța, sub semnătura președintelui, măsurile care se impuneau pentru buna organizare a partidului: * Intensificarea propagandei în orașe și județe. * Împărțirea județelor în sectoare și stabilirea unui conducător activ pentru fiecare sector. * Întemeierea organizațiilor comunale, fiecare având un comitet propriu. * Organizarea și desfășurarea, până la 1 octombrie 1930, a congreselor județene, la care să participe membrii comitetelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
desfășurată până în acel moment pentru organizarea partidului. Astfel, sunt menționate întrunirile de la Constanța, Ploiești și Cluj, desfășurate în paralel cu acțiunea unor comitete provizorii, pentru formarea organizațiilor județene în tot cuprinsul țării. La acestea se adaugă întruniri publice, congrese săptămânale, propaganda prin presă, atragerea, în unele cazuri, a unor organizații întregi din vechiul Partid Liberal și activitatea cercurilor de studii (cercul central și cercurile provinciale). Autorul articolului precizează că, până în luna octombrie, se formaseră 30 de organizații județene, iar în cursul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu erau foarte numeroase. Elementele organizatorice admise de statutele vechilor liberali (organizația sătească și organizația de sector), deveneau regulă la noul partid. Organizația sătească devenea "prima celulă a organismului [...] politic", în timp ce organizația de sector devenea "organ de control și de propagandă electorală" precum și "agent de legătură între organizația județeană și cea comunală"157. Spre deosebire de situația din vechiul PNL, din comitetele județene georgiste făceau parte, ca membri de drept, toți preoții și învățătorii din județul respectiv înscriși în partid, indiferent dacă erau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
C. Ionescu-Olt, V. Pană-Buescu, Gh. Slama etc. Organizarea Capitalei era diferită, prin faptul că avea un președinte central și patru președinți de sector, fiecare sector fiind asimilat unei organizații județene. Delegația permanentă centrală alegea din sânul său un Birou "al propagandei", alcătuit din cinci membri. Acesta edita materiale propagandistice, organiza birouri de asistență judiciară și medicală. O gazetă centrală și câte o gazetă locală pentru fiecare organizație județeană veneau să completeze tabloul organizatoric al noii formațiuni politice. Analiza componenței sociale a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
activă a georgiștilor, reprezentanți ai intereselor țărănimii, la acțiunile politice ale partidului este, însă, mai puțin dovedită. Ei formau cercul simpatizanților sau cel al membrilor de rând ai partidului 164. Pe toată durata existenței sale, PNL georgist a desfășurat o propagandă activă, prin intermediul organelor sale de presă. În primele luni de existență, noul partid a dispus de un buletin săptămânal de propagandă și informare, intitulat "Mișcarea Liberală"165. În noiembrie 1930, a început publicarea unui ziar central al partidului condus de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sau cel al membrilor de rând ai partidului 164. Pe toată durata existenței sale, PNL georgist a desfășurat o propagandă activă, prin intermediul organelor sale de presă. În primele luni de existență, noul partid a dispus de un buletin săptămânal de propagandă și informare, intitulat "Mișcarea Liberală"165. În noiembrie 1930, a început publicarea unui ziar central al partidului condus de Gheorghe Brătianu, care a preluat denumirea "Mișcarea", sub care apăruse până atunci publicația vechilor liberali din județul Iași. În numărul din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]