11,416 matches
-
Aici s-au adăpostit în 1683, în timpul domniei lui Gheorghe Duca, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino și marele logofăt Nicolae Racoviță, împreună cu alți boieri. Aceștia au refuzat să răspundă la chemarea domnitorului și au trecut în Transilvania. Acest eveniment a fost relatat de Ion Neculce în cronica sa: "„De la Domnești, Duca-vodă scriè la camaicani, la Neculai Răcoviță vel-logofătǔ și la Toderașco vel-visternic și la altă boierime, să iasă din Hangu din bejenie, să margă la dânsu la Domnești, să nu să teamă
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849) și s-au refugiat la Hangu "„cu speranța să ridice plăieșii și să pornească cu toate satele asupra Iașului”". Planul lor nu a reușit, iar revoluționarii au fugit în Transilvania și în Bucovina. Evenimentele acelea sunt relatate și de Vasile Alecsandri în "„Un episod din anul 1848”", fragment apărut în 1869 ce reprezentă partea a doua a romanului neterminat "Dridri". Revoluționarul căruia autorul îi dă numele de Vali ajunge la Hangu unde speră să-i ridice pe
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e cercetată decât din nelegiuită curiozitate”". Aceasta se află "„într-o întunecată adâncătură”". Locuitorii din satul Hangu"„mărginit de doi munți
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
lui Budu de pe Ceahlău se lasă deasupra Palatului Cnejilor cel care este surprins între zidurile palatului este transformat în strigoi. Alexandre Dumas a scris romanul "Strigoiul Carpaților", a cărui acțiune se desfășoară în jurul turnului pătrat de la Hangu. Preotul Constantin Mătasă relata la începutul secolului al XX-lea că localnicii afirmau că văzuseră noaptea focuri albastre pâlpâind deasupra unor pretinse comori ascunse sau umbre care intrau în hrubele adânci, scoțând sunete sinistre. Acele flăcări albastre ar arde la fiecare șapte ani deasupra
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Începuturile acestui așezământ nu sunt cunoscute. Călugărul Silvestru a întemeiat în apropiere o mică sihăstrie, numită în documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Preotul Constantin Mătasă relatează o legendă legată de întemeierea acestui schit. Câțiva sihaștri au poposit într-o seară pe malul Bistriței, la Lețești. Uitându-se către miazăzi, ei au văzut pe valea dinspre Durău un foc care licărea ca lumina unei candele și au
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Aici s-au adăpostit în 1683, în timpul domniei lui Gheorghe Duca, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino și marele logofăt Nicolae Racoviță, împreună cu alți boieri. Aceștia au refuzat să răspundă la chemarea domnitorului și au trecut în Transilvania. Acest eveniment a fost relatat de Ion Neculce în cronica sa: "„De la Domnești, Duca-vodă scriè la camaicani, la Neculai Răcoviță vel-logofătǔ și la Toderașco vel-visternic și la altă boierime, să iasă din Hangu din bejenie, să margă la dânsu la Domnești, să nu să teamă
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În povestirea "„O primblare la munți”" (1844), scriitorul relatează o călătorie prin munți la Mănăstirea Pângărați, ocazie cu care a ajuns la schitul Hangu și la schitul Durău. Deși erau flămânzi, ei au plecat de la Hangu la Durău, unde, după ce s-au rătăcit pe drum și au fost călăuziți
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
pe drum și au fost călăuziți de un cioban, au aflat că nu se găsește nimic de mâncare. Ei au făcut drumul înapoi la Hangu, unde au mâncar „ca lupii din Valahia”. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e cercetată decât din nelegiuită curiozitate”". Aceasta se află "„într-o întunecată adâncătură”". Locuitorii din satul Hangu"„mărginit de doi munți
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
frații Vasile și Iancu Alecsandri, Leon Cantacuzino, Alexandru Cantacuzino, Alecu Russo. Ei sperau "„să ridice plăieșii și să pornească cu toate satele asupra Iașului”". Planul lor a eșuat, iar revoluționarii au fugit în Transilvania și în Bucovina. Evenimentele acelea sunt relatate și de Vasile Alecsandri în "„Un episod din anul 1848”", fragment apărut în 1869 ce reprezentă partea a doua a romanului neterminat "Dridri". Revoluționarul căruia autorul îi dă numele de Vali ajunge la Hangu unde speră să-i ridice pe
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
dar știrea că vin soldații s-a dovedit a fi falsă. În jurul schitului și a palatului s-au țesut legende. Alexandre Dumas a scris romanul "Strigoiul Carpaților", a cărui acțiune se desfășoară în jurul turnului pătrat de la Hangu. Preotul Constantin Mătasă relata la începutul secolului al XX-lea că localnicii afirmau că văzuseră noaptea focuri albastre pâlpâind deasupra unor pretinse comori ascunse sau umbre care intrau în hrubele adânci, scoțând sunete sinistre.
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
1997, regizat de Mircea Veroiu. Rolurile principale sunt interpretate de Elena Albu, Dragoș Pâslaru, Radu Amzulescu, George Petcu și Răzvan Popa. Acesta a fost ultimul film realizat de Mircea Veroiu; regizorul a decedat la două luni după premiera filmului. Filmul relatează câteva aspecte din viața Anei Cumpănaș (1889-1947), cunoscută ca „Femeia în roșu”, care a ajutat FBI-ul la prinderea gangsterului american John Dillinger (1903-1934) în perioada prohibiției. Filmul începe cu examinarea cadavrului Anei Persida Cumpănaș (Elena Albu) la 21 aprilie
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
(în ) este o baladă care relatează împușcarea la Gdynia la 17 decembrie 1970 a tânărului Zbyszek Godlewski, în cadrul protestelor din decembrie 1970 din Polonia. Autorul textului (considerat de multe ori ca fiind anonim) este Krzysztof Dowgiałło, muzica a fost compusă în anul 1980 de Mieczysław Cholewa
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
Regele Ludovic al II-lea se refugia în această colibă de lemn, ascunsă în adâncul unei văi de munte, la sud-vest de Linderhof, așa cum pe vremuri, Siegmund se refugiase în coliba lui Hunding, ce aparținea soțului Sieglindei. Luise von Kobell relata că "„Maiestatea sa stătea uneori ore în șir în colibă, singur, adâncit în vreo lectură, al cărei subiect contrasta puternic cu aspectul primitiv al blănurilor de urs care îl înconjurau. Sau se desfăta cu imaginile vii puse în scenă la
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
Lumea nouă (engleză: The New World) este un film dramă istoric și romantic scris și regizat de Terrence Malick. Filmul este o aventură istorică ce relatează fondarea coloniei Jamestown, Virginia și are ca protagoniști personajele istorice Căpitanul John Smith și Pocahontas. Este al patrulea film scris și regizat de Malick. Distribuția include pe Colin Farrell, Q'orianka Kilcher, Christopher Plummer, Christian Bale, August Schellenberg, Wes Studi
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
colonia Jamestown, căsătoria cu John Rolfe, călătoria în Anglia până la moartea ei prematură. Dar Malick mai adaugă elemente din tradiția literară conform căreia Pocahontas s-ar fi îndrăgostit de John Smith. Mai sunt și alte modificări ale istoriei scrise. Filmul relatează că Smith părăsește colonia Jamestown la ordinele regelui și că îi pune pe coloniști să-i spună lui Pocahontas că s-a înecat. În realitate Smith a părăsit Jamestown în 1609 din cauza unei leziuni după ce cornul său cu praf de
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
Protrivit cornicarului Gallus Anonymus, Polanii erau conduși de dinastia Piast. În sursele existente, Conducătorul Mieszko I Piast a fost menționat pentru prima dată de către Widukind de Corvey în Res, o cronică a secolului al X-lea din Germania. Widukind a relatat că forțele lui Mieszko au fost învinse de două ori în 963 de către triburile Veleti care acționau în colaborare cu saxonul aflat în exil, Wichmann cel Tânăr. Sub conducerea lui Mieszko (960 - 922) tribul a acceptat creștinismul și a devenit
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
deoarece se consideră că gnosticismul a apărut în al doilea secol al erei noastre. Anumite concluzii pot fi derivate din analiza lingvistică a evangheliilor. Dacă un dialog are sens numai în greacă (limba sursei scrise), este foarte probabil că autorul relatează fapte diferite de evenimentele istorice, cum ar fi dialogul între Isus și Nicodim din Evanghelia după Ioan capitolul al III-lea, care are sens doar în greacă dar nu și în aramaică. Conform lui Bart Ehrman, acest criteriu este inclus
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
istoric Isus și Nicodim ar fi discutat în aramaică. Acest criteriu este reversul criteriului deosebirii. Atunci când textul servește scopurile autorului său sau ale redactorului său, el este suspect. Spre exemplu, mai multe fragmente din evanghelii, cum ar fi Masacrul pruncilor, relatează viața lui Isus ca împlinire a profețiilor, aceasta în viziunea multor cercetători reflectând mai degrabă dorințele autorului decât realitatea istorică. De la începutul anilor '80, cercetători asociați cu „A treia căutare a lui Isus cel istoric” — incluzându-i pe Géza Vermes
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
să plece de lângă ea arătându-i că ea se află ascunsă sub orice formă feminină. ' menționează cele 10 mahavidya ca forme și companioane de război ale zeiței . "Pranotasani Tantra" conține două povestiri despre apariția Chinamastei. O legendă, atribuită textelor "Narada-pancharatra" relatează că odată, în timp ce se îmbăia în râul , Parvati devine excitată sexual și schimbându-și culoarea în negru. În același timp cele două însoțitoare Dakini și Varnini(numite și Jaya și Vijaya) devin extrem de înfometate și o roagă pe Parvati să
Chinnamasta () [Corola-website/Science/327969_a_329298]
-
să primească hrană. Deși inițial Parvati le promisese că le va oferi hrană când vor ajunge acasă, zeița se autodecapitează pentru a le dărui propriul sânge ca hrană. Apoi se întorc acasă. Cealaltă variantă din "Pranotasani Tantra", atribuită "Svatantra-tantrei", este relatată de către Shiva. Acesta povestește că , consoarta sa(identificată cu Parvati) s-a angajat într-o fuziune amoroasă cu el în , dar a devenit furioasă când acesta și-a pierdut sămânța. Însoțitoarele ei, Dakini și Varnini au apărut din trupul ei
Chinnamasta () [Corola-website/Science/327969_a_329298]
-
pierdut sămânța. Însoțitoarele ei, Dakini și Varnini au apărut din trupul ei. Restul povestirii este similar celorlalte variante, râul fiind numit Pushpabhadra iar ziua de naștere a Chinamastei, "Viraratri". Această versiune este repovestită în "Shaktisamgama-tantra". O altă legendă transmisă oral relatează apariția zeiței Prachanda-Chandika pentru a-i ajuta pe ceilalți zei în războiul cu demonii, când zeii au cerut ajutorul Marii Zeițe . După ce i-a invins pe toți demonii, zeița mânioasă și-a tăiat și propriul cap și și-a băut
Chinnamasta () [Corola-website/Science/327969_a_329298]
-
era omorât după plecarea din casa profesorului, dar responsabilii cu cinematografia au dorit transformarea personajului într-un comunist deghizat și au solicitat efectuarea de filmări suplimentare în 1971. În finalul filmului, Cristea pleacă într-o destinație necunoscută, iar un comentator relatează că personajul era de fapt un comunist deghizat. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 5.224.000 lei. Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
sunt enumerați în Noul Testament în evangheliile sinoptice ale lui Marcu și Matei. Evanghelia lui Marcu numește patru frați ai lui Isus din Nazaret (Iacob, Iosif, Iuda și Simon) și menționează existența unor surori, fără să le numească. Episodul relatat de evanghelia după Marcu (Marcu 6,3) este introducerea la constatarea făcută de personal de Isus, că „nicăieri un profet nu are mai puțină autoritate ca în țara sa, la rudele sale și în familia sa” (Marcu 6,4). Cel
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
au devenit "martori" la presupusa întâlnire a lui Adamski cu Orthon, un bărbat frumos și blond de pe planetă Venus, întâlnire în apropiere de Deșert Center, California la 18 noiembrie 1952. De fapt, "martori" nu au experimentat decât ceea ce le-a relatat Adamski care le-a spus să-l aștepte și să rămână pe loc în timp ce acesta s-a plimbat pe un deal, apoi s-a întors o oră mai tarziu, cu o poveste preliminară a experiențelor sale --- o poveste care ulterior
George Hunt Williamson () [Corola-website/Science/327027_a_328356]
-
sosiți pe ”Aurel Vlaicu” după mulți ani îi mai găsesc doar pe Cemis și Into, în memoria cărora este stocată povestea vieții lui Dan. A apărut în numărul dublu 259-260 din 1965 al Colecției de povestiri științifico-fantastice. În povestire se relatează despre legenda lui Olm, care locuia pe Planeta de Sticlă din nordul galaxiei împreună cu soția sa, Gla. Confruntat cu apariția unui întuneric de mărimea unei superstele care începe să înghită universul, Olm construiește o astronavă din lumină cu ajutorul căreia pătrunde
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]