11,033 matches
-
și să gândesc, pe atât de onorat sunt de delicata prietenie ce mi-o arătați. Cu cele mai bune gânduri, Radu Petrescu Dacă aveți cumva nr. 12 (1977) al Vieții Românești, iată o erată la cele două articole ale mele: Retrospectiva Mimi Podeanu (p. 64) rândul 22 de sus: nu supunerea, ci spunerea; rândul 10 de jos: nu atmosfera porumbeilor, ci metafora porumbeilor; (p. 65, coloana 1) rândul 21 de sus: nu artistice, ci artistei. Expoziția Marin Gherasim (p. 66, coloana
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ei, ca și persistenta interogație morală care Îi structuraseră viața și creația, porneau din și se adresau realității În care domicilia, care o fascina și tortura, deopotrivă. * În aprilie 2004, la Berlin, mă aflam În pragul unei călătorii de „recuperare” retrospectivă, Împreună cu o echipă de filmare germană, spre malul Nistrului unde Începuse, În 1941, odiseea Transnistria. Când am revenit la New York era Pesahul pe care, de obicei, cam uit să-l onorez. Am redeschis volumul Zestrea de aur. Fotografia de pe contracopertă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
schițează ceea ce, În perspectiva anului 2000, ar putea să Însemne „pacea pentru om”. Impulsuri și ideal argumentează inseparabilitatea dintre cultură și o condiție umană autentică. Acesta e „cadrul” În care se Înscriu contribuțiile principale, cu dominante de obicei aplicative: o retrospectivă a prozei deceniului 1970-1979 ( Vitrina), analize de cărți recente, mai ales românești (Colegiale I și II, apoi Nume noi), dar și străine, traduse sau comentate la noi (Interferențe), precum și opinii despre idei culturale sau fapte din sfera altor arte (La
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru că a intrat prima În secolul XX. Poate și din acest motiv, America permite o estimare mai destinsă a modernității, asupra căreia și-a pus o amprentă decisivă. Mobilitatea, energia histrionică, pionieratul și prospețimea anistorică nu prea Îngăduie aici răgazul retrospectivelor interogative. Supremația autoritară a prezentului „face”, reface și redefinește continuu, firesc, civilizația. În democrația populară, multirasială a imigranților lumii, idealul nazist al supremației rasei este o contradicție În termeni, chiar dacă tensiunile rasiale rămân atât de pregnante și primejdioase. Cât privește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dedicată ei. În ciuda pretextului livresc-detectivistic (căutarea romanului rămas după sinuciderea lui B.) și a inserției „teatrale”, strategia narativă se susține, mai curând, pe o intensă problematizare, nu prin evocarea strict epică. Ceea ce vrea să transmită, cu deosebire, autorul nu este retrospectiva catastrofei, ci spiritul ei, suflul ei tragic și persistent, Într-o abordare postși meta-Holocaust, centrată pe realitatea și simbolul Auschwitz. Confesiunea traumatică a supraviețuitorului care refuză altă supraviețuire decât cea situată În chiar craterul negru al genocidului din care, Întâmplător
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
admiră până la monomanie). Faptul că unele date biografice și replici din Kaddish par contrazise În Liquidation devine mai puțin important decât complementaritatea celor două cărți, variante ale unui portret (sau autoportret) fictiv, articulat În epicentrul dezastrului moral al secolului XX. Retrospectiva existenței lui B. este, aici, adesea indirectă, dar și una post-mortem: după sinuciderea sa, adică, și după decesul lent putrezitului sistem comunist În Europa de Est, pe care autorul l-a trăit ca pe o a doua șansă de a Însufleți coșmarul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
învățământ etc.), rubricile „Tribuna gândirii științifice”, „Opinii” și „Cronică” găzduind articole de substanță, cu un conținut tematic foarte variat - istorie, filosofie, psihologie, pedagogie, lingvistică etc. Alte rubrici se numesc „Interviul nostru”, „File de istorie”, „Critică și bibliografie”, „Vitrina”, „Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
Micu-Klein (11/1973). Cu prilejul centenarului Pierre Larousse, este inclus un articol al lui André Rétif. Într-un medalion, prinde contur personalitatea lui Șerban Cioculescu. La fel procedează V. Vetișanu cu Spiru Haret și Mariana Filimon cu D.D. Roșca. Rubrica „Retrospective” cuprinde în 1976 trei articole despre filosoful N. Bagdasar; Ecaterina Ganea Neagu se oprește asupra lui Tache Papahagi, revista consemnând și un interviu cu Alexandru Piru. E rândul lui Alexandru Surdu să propună un „inedit” Ștefan Odobleja (3/1982), în
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
fost director la Audi și primul outsider adus să conducă Fiat Auto. La Ferrari, Montezemolo a reușit să dea strălucire mărcii În parte prin metode ingenioase de marketing, cum ar fi convingerea Muzeului de Artă din New York să organizeze o retrospectivă spectaculoasă a designului Ferrari de-a lungul deceniilor - o expoziție de lux care a fost reeditată de muzee importante din Berlin și Tokyo. Un plan de redresare lansat la Fiat În urmă cu un an a redus pierderile, În timp ce vânzarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și în istoria contemporană), fiind focalizate asupra câte unui destin sau, mai des, asupra unui grup de destine împletite sau intersectate. În cartea de debut, conflictul e organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Ion Popescu-Gopo (pe marginea festivalului cinematografic din Leipzig), Ana Maria Narti (o evocare a începuturilor cinematografului), Marius Teodorescu (50 de ani de la realizarea primului film românesc), Valerian Sava (un reportaj la Buftea), Atanasie Toma (un portret Silvia Popovici), Al. Racoviceanu (retrospectivă filmului Tudor), Dorian Costin (un argument pentru comedia cinematografică). Acumulând an de an experiență, profitând și de consolidarea producției cinematografice românești, C. a atins recorduri de popularitate spre sfârșitul deceniului al șaptelea (când tirajul a ajuns la 200 000 de
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
cel al gesticulației histrionice. SCRIERI: Amintiri din provincie, Iași, 1983; Firesc, București, 1985; Erou fără voie, Bacău, 1994; Un regat pentru o muscă, Botoșani, 1995; Povestea Marelui Brigand, Cluj-Napoca, 2000; Simion liftnicul, București, 2001. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, O primă retrospectivă, SLAST, 1982, 66; Laurențiu Ulici, Întâmplări în provincie, RL, 1984, 16; Constantin Călin, Generația ’80, ATN, 1984, 5; Alexandru Condeescu, Viața în provincie, LCF, 1984, 21; Val Condurache, „Firesc”, CL, 1985, 6; Constantin Călin, „Firesc”, ATN, 1985, 7; Ion Simuț
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
civilizației române moderne și Istoria literaturii române contemporane, cărțile „rodnicului îndrumător și cercetător” E. Lovinescu, la toate acestea adăugându-se alte titluri din literatura universală, publicate de Editura Ancora. După o scurtă cronică a evenimentelor anului 1927 și după o retrospectivă a vieții și operei principelui Ferdinand I, reprodusă după „Le Matin”, A.l.u. inserează în cadrul unicei rubrici existente, „Citiți-mă”, versuri semnate de Ion Minulescu (Nocturnă), proze de Gala Galaction (Moșneagul cu ochi albaștri), Al. Cazaban, V. Demetrius, N.
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
oricărei măsuri. Prea multă ospitalitate strică. Exemplele sunt multe, dar fiecare dintre ele demonstrează că excesul de ospitalitate, un zel excesiv sunt prejudiciabile. Nu e inocent faptul că poetul își începe povestirea în mijlocul aventurilor lui Ulise, ceea ce permite nu numai retrospectiva cronologică și o construcție narativă abilă, dar și evocarea șederii nefericite a eroului la nimfa Calipso. În timp ce ceilalți eroi ai Iliadei erau deja întorși la casele lor, "el singur se topea de dorul casei și al nevestei, căci îl oprise
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acord unanim privind repartizarea a cei peste 120.000 de imigranți, acord dezbătut în cadrul sesiunilor Consiliului UE pentru JAI, desfășurate la 9 septembrie 2015, la 8 octombrie 2015, dar și la Consiliul European, desfășurat între 15-16 octombrie 2015. Revenind asupra retrospectivei celor mai importante evenimente ale anului 2015 care au marcat regiunea Orientului Mijlociu și Apropiat, la 20 februarie militanții jihadiști din gruparea Statul Islamic au executat 150 de civili în vestul Irakului, unde au avut loc confruntări pentru controlul asupra
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
palestinieni, propus inițial de Ariel Sharon, devenind o realitate care situează conflictul israeliano-palestinian în noi parametri politici, diplomatici și strategici. 3.3.2. Implicarea unor structuri globale și regionale de securitate în gestionarea crizei israeliano-palestiniene: ONU și NATO O succinta retrospectivă a cronologiei conflictului israeliano-palestinian relevă în mod evident implicarea susținută a unor actori internaționali (cu vocație mai mult sau mai putin globală) în încercarea de rezolvare a crizei și instaurarea unei păci cuprinzătoare în regiunea Orientului Mijlociu. Încă de la debutul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fi importante deoarece fixează cronologic evoluția raportului israeliano-palestinian, precum și reacția statelor arabe și nearabe implicate direct sau indirect în pacificarea zonei. Uniunea Europeană și criza israeliano-palestiniană, capitolul al III-lea, face tranziția către esență cercetării de față. Se realizează astfel o retrospectivă istorică prin care autoarea evidențiază modul în care Uniunea Europeană se prezintă în față crizei din regiune în comparație cu alte crize din lume. Sunt analizate punctual implicațiile europene în conflictul din Orientul Apropiat cu o raportare strictă la intervalul de timp 1950-2002
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
expoziții de azi pe mâine. În general, cel puțin în plan profesional, totdeauna mi-am calculat, mi-am organizat timpii de ieșire în public pentru că e o mare responsabilitate. Sigur că, la vârsta asta, ar fi sunat foarte bine o retrospectivă. Am făcut-o când am împlinit 60 de ani. A.V. Lăsați-o pe mult mai târziu! L.S. Nu mi-am pus problema, chiar nici n-am avut, tangențial, acest gând. Repet, pur și simplu lucrările s-au adunat. Ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
TVR Iași, ???????) Dan Hăulică Dan Hăulică este un boier al gândului și al faptei închinate actului artistic. Discursul său despre imaginea plastică, ce se constituie ca o eflorescență de idei și metafore, harul, știința, diplomația cu care a organizat colocvii, retrospective, simpozioane și, mai ales revista "Secolul XX", rămasă o instituție păstrătoare a valorilor spirituale din veacul trecut, sunt calitățile cu care Dan Hăulică s-a înscris în istoria culturii europene. Dacă pasiunea, eforturile unor Petru Comarnescu sau Ionel Jianu, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
scurte, clare, au "în spate" înțelesuri și metafore la care se cuvine să fii atent. Talentul este multiplu, la sfârșit calitatea artistică, nu în sens elitar, trebuie să primeze A.V. Aș vrea ca în doar 25' să încercăm o retrospectivă a celor 50 de ani de film din viața dumneavoastră, care a însemnat film românesc, și nu numai românesc. Radu Gabrea E imens. Avem o temă foarte complexă. A.V. Măcar încercăm. Cum era lumea filmului românesc în momentul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cinematografia românească începe timid să se dezvăluie lumii după mult timp și mult întuneric. La inițiativa Institutului Cultural Român din New York și a Film Society of Lincoln Center, generațiile de cineaști români s-au strâns laolaltă la New York pentru o retrospectivă. Adela (Mircea Veroiu, 1985), Saltimbancii (Elisabeta Bostan, 1981), Concurs (Dan Pița, 1982), Moartea domnului Lăzărescu (Cristi Puiu, 2005), E pericoloso sporgersi (Nae Caranfil, 1994), Pădurea spânzuraților (Liviu Ciulei, 1964), O lacrimă de fată (Iosif Demian, 1980), Legături bolnăvicioase (Tudor Giurgiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Șerban, critic de film Cred că trebuie spus fără înconjur un lucru (pe care, de altfel, l-am spus și la panel-ul de la ICRNY moderat de Richard Peña): fără succesul filmelor românești din ultimii trei ani - semnate Puiu, Porumboiu & Mungiu -, retrospectiva organizată la Lincoln Center nu ar fi avut loc! „Cinema-ul românesc“ ar fi fost un capitol încheiat de dicționar, care s-ar fi oprit la „P“ # Pintilie, câteva din filmele acestuia de după ’89 fiind prezentate la Cannes sau Veneția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
indiscutabil al lui Cristi Puiu că a relansat cu brio acest cinema - urmat de Porumboiu și de Mungiu. Nu cred că se poate face o comparație echitabilă între festivalul din decembrie (co-organizat de ICRNY, Festivalul Transilvania și Tribeca Cinemas) și retrospectiva de la Lincoln Center: un festival este ceva care presupune continuitate și titluri recente, în timp ce o retrospectivă este un eveniment excepțional dedicat unei evoluții, cu titluri „patrimoniale“. Poți face un festival în fiecare an, e chiar recomandabil (dacă ai cu ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
de Mungiu. Nu cred că se poate face o comparație echitabilă între festivalul din decembrie (co-organizat de ICRNY, Festivalul Transilvania și Tribeca Cinemas) și retrospectiva de la Lincoln Center: un festival este ceva care presupune continuitate și titluri recente, în timp ce o retrospectivă este un eveniment excepțional dedicat unei evoluții, cu titluri „patrimoniale“. Poți face un festival în fiecare an, e chiar recomandabil (dacă ai cu ce!), dar nu poți face o retrospectivă decât la cel puțin zece ani o dată... Sălile de la Tribeca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
este ceva care presupune continuitate și titluri recente, în timp ce o retrospectivă este un eveniment excepțional dedicat unei evoluții, cu titluri „patrimoniale“. Poți face un festival în fiecare an, e chiar recomandabil (dacă ai cu ce!), dar nu poți face o retrospectivă decât la cel puțin zece ani o dată... Sălile de la Tribeca sunt mai mici, stilul „arthouse cinema“; sala de la Lincoln Center - Walter Reade Theater - este mare, cred că are cel puțin 400 de locuri. Ce este important este că a existat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]