19,447 matches
-
de ea. Aceasta depinde de voința și participarea fiecăruia, căci numai ele pot să fructifice harul, pregătind astfel firea pentru arătarea Domnului Hristos. Pe măsură ce ne apropiem prin trăire de Dumnezeu, în același timp devenim receptivi pentru primirea luminii Sale, purificând simțurile și conștiința. Omul se poate împărtăși de ea datorită noii relații de iubire între Dumnezeu și om făcută posibilă prin Întruparea Domnului Hristos. Spiritualizarea omului presupune o existență continuă în prezența harului, iar această spiritualizare înseamnă și sensibilizarea puterilor sufletești
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
sărută furunculele lui Gavrilcea!" "Fi donc!1 se scandaliză madam Ioanide de limbajul soțului ei. Ai o fantezie!..." "La urma urmelor, e o chestie de igienă a familiei, nu permit înjosirea sângelui meu. Facă ce poftește... Cu gust! N-are simț estetic, asta este, cum îndrăznești să-mi spui că-mi seamănă mie?" Phy! £Ce rușine¤ (fr.). "Bine! S-admitem că pe mine m-ai luat din motive artistice, glumi galant madam Ioanide. Spune și tu ce să fac, nu e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Alberti, care voia străzi drepte, edificii regulate de egală înălțime, arhitectul român Ioanide concepe orașul ca un singur monument, cu toate dimensiunile numărate asemeni acelora ale unui templu doric. Dacă guvernele române vor înțelege valoarea acestui mare arhitect, cu un simț excepțional al raportului între ideea arhitecturală transcendentă și sol, România va avea în viitor, dată fiind putința de a dispune de spațiu vacant, o surprinzătoare reânviere a viziunii eline, eliberîndu-se astfel de influențele bizantine, de Renaștere și de barocul italian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pusă în serviciul egoismului vital, și detașarea de orice legături geografice. Sultana avea aerul să spună că poate trăi în Australia sau printre afrikanerii din țara foștilor buri tot așa de bine ca în Olanda sau în Portugalia. N-avea simțul relațiilor invizibile. "Ce te leagă pe tine de Romînia?" Propoziția asta uimi pe Ioanide. Mai târziu arhitectul primi o altă scrisoare, din Cairo, înlăuntrul căreia găsi o adresă bătută la mașină, în englezește, din partea unei G. Călinescu societăți. Sultana îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acasă câteva esențiale piese de lenjerie și vesela strictă, iar servitoarea ei servea masa adusă din apropiere în mari sufertașe și încălzită pe réchaud-uri electrice. Madam Valsamaky-Farfara avu tactul de a nu înregistra schimbarea, ca una ce poseda un mare simț al libertății și se adapta, cu condiția unei decențe exterioare, celor mai extravagante situații. Aventura Ioanei nu atingea nici pe departe dimensiunile aventurilor ei juvenile. Existența lui Ioanide luă câtva timp forma unei căsnicii renovate în plină tensiune pasională. Arhitectul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
O atracție instinctivă unise pe aceste două specimene umane șarjate de natură fizicește și moralmente, în așa chip că formula lor li se părea absolut normală și, lucru remarcabil, chiar și ceilalți, stând mai mult în atmosfera soților Suflețel, pierdeau simțul critic, înțelegeau seriozitatea modului lor de existență. - Virgil, răspundea Suflețel la întrebarea Aurorei, cel mai mare poet. Minunat! Ascultă: O fortunatos nimium, sua si bona novint Agricolas! "O, agricultori, mai fericiți decât oricare, dacă și-ar cu-noaște norocul!" Quibus ipsa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
demenți sunteți voi, demenți fără ospiciu!") £Clarificarea juridică aduce și o tonificare sufletească. Iată cazul lui Raskolnikoff, din romanul așa de demoralizant al lui Dostoievski, care a infectat generații întregi. (Ioanide: "Foarte bine, asta e părerea multor oameni de bun simț, să vedem ce încheiere tragi!") Toată cartea se învîrtește în jurul fenomenului paralizant al remușcării de a fi comis o crimă. E adevărat că Raskolnikoff a comis o crimă. Fac discriminație între crimă și omor! Ucidem un urs, dar asta nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fost pus în caricatură. Inacceptabilul, absurdul, cum am spus, e pe placul maselor, care au o tendință voluptuoasă de a merge spre pieire, asemeni oilor care cad în prăpastie luîndu-se după una. ("Elucubrații, domnule Doru! comentă Ioanide. Poporul are bun simț!") În călătoria pe mare, probabil că mi-ar place naufragiul. Faceți o conspirație pentru desființarea Franței și unirea ei cu Germania, spre a rezolva astfel un conflict secular, și veți vedea că se vor găsi aderenți. Noile stări de lucruri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rechizitoriul onoratului G. Călinescu domn procuror, reprimîndu-mi exclamările de uimire ce țâșneau în cugetul meu la tot pasul. Din fericire, ne aflăm în fața unui juriu, adică în fata unor cetățeni feriți de ticurile juridice, știind să judece cu bunul lor simț, cu sentimentul de părinți și soți, cu umanitatea lor în sfârșit. Câte erori judiciare strigătoare la cer nu s-au comis din cauza formalismului justiției, care consulta numai textele, nu și inimile! Domnul procuror a compus acuzatului, acestui tânăr în veșmânt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
după instrucțiile nevestei: - Este un lucru rar, foarte frumos. Și spunând aceasta, stinse și reaprinse lumina, fără nici un rost, cu gândul de a dovedi că la toate nuanțele de reverberație tabloul revelă noi miracole. Madam Pomponescu, femeie cu un anume simț de convenabil în decorație, fără cunoștințe artistice, era impresionată de efectul de tapiserie pe care tabloul îl producea în noua ramă lată, făcută dintr-o împletitură de crengi de aur stilizate, pe care i-o aplicase Sultana. ÎI vedea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
memoriu, care principial semăna mult cu Biografia familiei Pomponescu întocmită de unchiul său, cu deosebirea că nu era umoristică și nu se oprea la mărunțișuri. Era de fapt mai mult o autobiografie a fostului ministru. Ea începea astfel (dovadă că simțul critic nu lipsea autorului): " Se pare că o forță atavică ne împinge să facem ceea ce au făcut și înaintașii noștri, oricât de discutabilă ne-ar apărea opera lor. Am înaintea mea o broșură scrisă de unchiul meu, colonelul Remus Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să alterneze savant voluptatea cerebrală a creatorului cu aceea, mai puțin abstractă, a cuceritorului inspirat de Eros. Capabil de grave reculegeri, de sublimări ale pasiunilor legate de pământeasca alcătuire, eroul posedă, de fapt, un temperament focos, sanguin, o efervescență a simțurilor teribilă, putând duce la acte dure, precum pălmuirea lui Tudorel, fiul pornit pe căi funeste. Una și aceeași ființă, insul pieritor și înțeleptul din Ioanide ajung uneori la dezbinări frapante și, cu toate că se orientează categoric într-o direcție precisă, conduita
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
al nației sale" ("Doru este o personalitate, distingîndu-se violent de turmă, a cărei ideologie din cauza asta o trădează fără să vrea"). Butoiescu însuși, constructorul lui Ioanide, are profunditățile lui, "e un Sancho Panza serios, pe lângă un Quijote al arhitecturii, bunul simț asociat cu imaginația". În scopul de a da cursivitate analizei psihologice, romancierul recurge la formula senzațională, utilizată de cei mai severi analiști, ca de exemplu Dostoievski, sau la epicul de fasciculă (gen Eugène Sue, dar și Stendhal). Cele mai variate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dobăndiseră de la Prometeu “diferite priceperi tehnice”, aceștia “nu izbuteau să și organizeze viața comună și să întemeieze cetăți, fiind lipsiți de priceperea politică, cerută de o asemenea întreprindere”; însă prin intermediul lui Hermes, Zeus “le distribuie tuturor și în egală măsură simțul dreptății (dike) și bună cuviință (aidos), virtuți fără de care cetatea oamenilor nu ar fi putut fi niciodată organizată”.<footnote id=”34”> <PLATON, Protagoras, 320 d-323 a, în Opere, vol I, traducere de Șerban Mironescu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
felul în care ne privim noi, căt și cel în care ne tratează alții. Deși există diverși factori care ne pot influența sentimentele cu privire la noi înșine, felul în care ne privesc sau ne tratează alții are un rol important în ce privește simțul propriei valori. Peste tot exista oameni săraci, lipsiți de apărare sau vulnerabili. Cu toate acestea cineva aflat într-o asemenea situație n-ar trebui să se simtă mai puțin demn. ’’Trăiește într-o sărăcie plină de demnitate.” Demnitatea este condiția
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
(Info)energetic boala definește o manifestare majoră de deficit/exces, dar se manifestă primar și/sau secundar prin durere. Aceasta este insoțită de o componentă materială și/sau una spirituală integrate parametrial prin SNC. Spre deosebire de celelalte simțuri cu o arie proprie corticală de identificare, când excitația senzorială se transformă în senzație conștientă, atunci durerea (excitația algică) se transferă în senzație conștientă doar subcortical, ceea ce explică deficitul de cuantificare, atât calitativ și/sau cantitativ, cât și componenta afectivă
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
redusă cu 25 %; 3 ... redusă cu 50 %; 4 ... cu 75 %; 5 100 % (moarte socială). D După cum se poate remarca pentru a clasifica durerea s-a realizat de medicii alopați un model gradual de 5 pentru a o evalua senzorial (5 simțuri) și a o descrie extrasenzorial într-un concept, ce se dorește inteligibil, dar se constată, că de fapt este desuet și penibil, iar singura modalitate de înțelegere este cea propusă [Botez-Donțu, 2004] de teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale (analizatorul tactil este
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
-te de puterea ta economică spre a mă plăti. Îmi poți limita preferințele stabilind o agendă în așa fel încât dorințele mele ceva mai extravagante să pară de nerealizat. Sau poți apela la atractivitate, la sentimentul de iubire sau la simțul datoriei în relația noastră, poți invoca valorile noastre comune și justețea contribuției la acele valori comune și idealuri.13 Dacă sunt convins să-ți împărtășesc idealurile fără amenințări explicite și fără să primesc ceva în schimb pe scurt, dacă purtarea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
dacă purtarea mea este determinată de o atracție vizibilă dar imaterială atunci puterea blândă este cea care acționează. Ea se folosește de o altă monedă (nu de forță și nici de bani) pentru a determina cooperarea atracția față de valorile comune, simțul datoriei și justețea contribuției la împlinirea acelor valori. Așa cum Adam Smith remarcase faptul că oamenii sunt călăuziți de o mână nevăzută atunci când iau decizii pe piața liberă, tot astfel decizile noastre în sfera competiției de idei sunt deseori modelate de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
devenit tot mai bine organizată și mai populară." Campanii similare de blamare au afectat practicile de angajare și investiții ale firmelor Mattel, Nike și ale multor altor companii. ONG-urile variază puternic în ceea ce privește organizarea, bugetele, răspunderea față de membrii lor și simțul responsabilității în privința revendicărilor lor. În funcție de toate acestea variază și puterea lor blândă. Unele ONG-uri dovedesc mai multă credibilitate și se bucură de mai multă încredere decât guvernele, altele, însă, nu. Un sondaj efectuat de curând în Europa arăta că
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Platon, care îl provoacă pe Socrate să facă o apărare adecvată a dreptății, să argumenteze că dreptatea este mai folositoare decăt nedreptatea. Dacă nu s-ar fi încercat o recreditare a conceptului de dreptate, ar fi fost dramatic. La nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
simptomelor se face cu ajutorul teoriei cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale (Botez Donțu, 2004). Examenul general pe aparate și sisteme reprezintă, atât pentru medicina alternativă, cât și pentru cea alopatică indiferent, cum l-am numi, o etapă de evaluare senzorială (evaluarea diagnostică prin simțuri) a stării de sănătate individuală. Completarea datelor de evaluare clinică se face separat pentru medicina alopatică (cea contemporană, occidentală), doar prin metode în general extrasenzoriale (ecografii, electrocardiograme etc.) și altfel pentru medicina alternativă (orientală, tradițională), unde pulsurile chinezești, metodele promovate
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
vină cu sens. Era vitezei, era informației, era conștiinței să fie conexate de un rost fără idealizări haotice, fără exagerări, fără abstractizări. Să nu derapăm într-o cultură a agresivității asimilată deliberat, comunicarea să nu fie prin strigăt, acuitățile diluate, simțurile atrofiate... Trecănd peste glume stupide precum „m-am născut geniu, școala m-a tămpit”, s-ar putea conchide că e multă agitație pentru nimic... Să identificăm totuși și să ne debarasăm de acest nimic. Și, dacă mai are vreo importanță
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
s-a dezvoltat și perfecționat pe parcursul mai multor etape: * managementul empiric; * începuturile managementului științific; * managementul științific. Managementul empiric a fost etapă în care, de regulă, funcția de manager era îndeplinită de proprietar și se baza pe intuiție și pe bun simț. Începuturile managementului științific au fost marcate de activitatea inginerului american Frederic W. Taylor, care și-a canalizat eforturile spre raționalizarea muncii și conducerea eficientă a întreprinderii în condițiile modului de productie capitalist. Conceptul de management științific a fost caracterizat, în
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
sunt complet dezinteresați de o eventuală evoluție personală conștientă) un plan de învățare personalizat, cănd el vine săptămănal în interacțiune cu cinci-șase sute de elevi dacă predă o disciplină cu o oră pe săptămănă în planul cadru?! Este de bun simț lucrul cu tipare, cu tipologii, căci fiecare dintre noi ne dorim să avem acces la universal, nu să ne închidem în particularitățile noastre insolubile, și în cazul acesta oare nu ne vedem siliți a abandona individualul pentru a-l revărsa
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]