13,255 matches
-
al proiectului, document standard (Anexa 5 la Contractul de finanțare); raportul privind durabilitatea investiției (Anexa 8 la Contractul de finanțare) - documentul standard pentru operațiuni de infrastructura care atesta faptul că investiția făcută prin proiect a suferit/nu a suferit modificări substanțiale în perioada ultimilor 5 ani de la finalizare, în conformitate cu Art. 57 alin. (1) din Regulamentul Comisiei Europene (EC) Nr. 1083/2006 ); rapoartele vor fi anuale pe o perioada de 5 ani (3 ani) de la finalizarea proiectului. Rapoartele lunare vor fi transmise
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261055_a_262384]
-
fiecărui an în care se monitorizează durabilitatea investiției. Dacă data de 31 cade într-o zi nelucrătoare, termenul de transmitere va fi anterior acestei date, respectiv în ultima zi lucrătoare din luna ianuarie). În cazul în care beneficiarul comunica modificarea substanțială conform art. 57, raportul va fi transmis în 15 zile calendaristice de la data apariției modificării. Verificările documentelor vor asigura că rapoartele elaborate de către beneficiar sunt complete și corecte, că respecta documentele standard convenite în Contractul de finanțare (dacă este cazul
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261055_a_262384]
-
prevăzut de art. 155 alin. (4) din Codul penal. În consecință, împărtășind punctul de vedere exprimat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , în sensul că prescripția răspunderii penale reprezintă o instituție de drept penal substanțial și orice prorogare a termenelor de prescripție a răspunderii penale sau a momentului împlinirii acestor termene trebuie analizată prin prisma principiului aplicării legii penale mai favorabile, Curtea a considerat că prescripția răspunderii penale reprezintă o instituție autonomă, care trebuie analizată
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
exclude însăși posibilitatea aplicării unei pedepse. Curtea de Apel Bacău a precizat că instanțele din circumscripție au opinat, în majoritate, pentru caracterul autonom al instituției prescripției răspunderii penale. S-a considerat astfel că prescripția răspunderii penale, instituție de drept penal substanțial, trebuie analizată distinct în raport cu celelalte instituții de drept penal, inclusiv cu instituția pedepsei, iar în situația existentă în speță (infracțiune săvârșită sub imperiul Codului penal anterior, judecată potrivit normelor cuprinse în Codul penal actual), legea penală mai favorabilă este aceea
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
punctul de vedere exprimat de către magistrații din cadrul Judecătoriei Onești care, achiesând la punctul de vedere exprimat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , în sensul că prescripția răspunderii penale reprezintă o instituție de drept penal substanțial, astfel încât orice derogare a termenelor de prescripție a răspunderii penale sau a prorogării momentului împlinirii acestor termene trebuie analizată din prisma principiului aplicării legii penale mai favorabile, au considerat că legile referitoare la prescripție trebuie să se supună regulilor generale
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
legii penale în timp, astfel că nu se poate vorbi de o aplicare imediată a legii noi în cazul lor, întrucât dispozițiile privitoare la prescripție, având ca posibil efect exonerarea de răspundere a inculpatului, au fost considerate reglementări de drept substanțial. S-a menționat că prin prelungirea termenului de prescripție în cazul unor infracțiuni comise anterior adoptării legii care instituie această prelungire are loc o amplificare temporală a dreptului statului de a pedepsi, aspect care încalcă prevederile art. 15 alin. (2
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
concluziilor depuse la dosarul cauzei (întemeiate pe jurisprudența și doctrina conturată în materie, astfel cum s-a indicat în notele de subsol) că, potrivit dreptului intern (inclusiv doctrinei și jurisprudenței majoritare), prescripția răspunderii penale este o instituție de drept penal substanțial, caracter reafirmat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013, în motivarea căreia se arată că "(...) prescripția aparține dreptului penal material, și
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
în raport cu pedeapsa, iar consecința acestei autonomii este aceea că legea penală mai favorabilă poate fi stabilită distinct pentru fiecare dintre cele două instituții în parte". Se mai arată că: "normele privind prescripția specială a răspunderii penale sunt norme de drept substanțial, nu norme de drept procesual, ceea ce presupune că este obligatorie aplicarea legii penale mai favorabile în această materie, la fel cum este obligatorie și în cazul instituției pedepsei. Prin urmare, în măsura în care o lege penală succesivă este mai favorabilă doar în
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
de procedură (...) Prin urmare, este necesar să se stabilească dacă textul care a făcut, în cazul de față, obiectul unor modificări legislative controversate, și anume articolul 442 parag. 2 al Codului de procedură penală, conținea prevederi referitoare la dreptul penal substanțial și, în special, dispoziții care afectează severitatea sentinței." Raportul a mai făcut referire, între alte cauze relevante, la constatarea Curții Europene din Cauza Mihai Toma împotriva României, în sensul că fost încălcat art. 7 din Convenție: Paragraful 26: "Curtea face referire
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege. Considerând deci prescripția ca fiind o instituție de drept penal material, raportul evidențiază că termenele de prescripție nu sunt termene procedurale, ci substanțiale și, astfel, nu se socotesc pe zile libere, ci pe durata lor, întrucât termenele de prescripție a răspunderii penale constituie, așa cum este și firesc într-o instituție întemeiată pe trecerea timpului, un element esențial în reglementarea acesteia. Împrejurarea că durata
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
prioritate este cea a prescripției răspunderii penale, întrucât de la caracterul acesteia, de instituție de drept procedural sau, dimpotrivă, substanțial, se trage incidența dispozițiilor art. 5 din noul Cod penal, știut fiind că regula mitior lex privește numai normele dreptului penal substanțial, iar nu și normele procesual penale. Din considerentele Deciziei nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , pronunțată de Curtea Constituțională*4), a rezultat că "prescripția aparține dreptului penal material, și nu dreptului procesual penal", reprezentând o cauză de înlăturare a
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
al prescripției răspunderii penale prin dispozițiile art. 153-156 din noul Cod penal nu diferă de cel stabilit de vechiul Cod penal în art. 121-129, se poate afirma cu certitudine că prescripția răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanțial, fiind susceptibilă de a beneficia de efectele aplicării mitior lex. 3. Noțiunea de lege penală. Legea penală mai favorabilă. Criterii de apreciere Astfel cum a precizat raportul întocmit în cauză, vechiul Cod penal "folosește noțiunea de lege penală într-un
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
care stabilește conduite, fapte, acțiuni ale subiecților într-un raport juridic, în timp ce prin expresia referitoare la dreptul procesual ori procedural se exprimă categoria normelor juridice care cuprind în conținutul lor proceduri, modalități sau mijloace prin care se aplică normele dreptului substanțial..." Interpretarea doctrinară unanim îmbrățișată este aceea că noțiunea de lege penală este atribuită nu doar unei legi sau altui act normativ, în ansamblul său, ci și unei simple norme juridice, sub dubla condiție ca aceasta să aibă caracter penal și
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
autonome reiese și din formularea art. 9 și 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Odată stabilită incidența dispozițiilor art. 5 din noul Cod penal în privința instituției de drept substanțial a prescripției răspunderii penale, în continuare, este necesar a se identifica aceea dintre legile penale succesive cu incidență în situația tranzitorie care reprezintă legea penală mai favorabilă, în funcție de o serie de criterii cum ar fi condițiile de incriminare, cerințele privind
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
II. Profesorul Vintilă Dongoroz arată că, potrivit acestui text, "când prescripțiunea acțiunei penale sau a pedepselor este diferit reglementată prin legi succesive, se aplică legea care prevede prescripția cea mai scurtă", apreciind, totodată, că prescripția este o instituție de drept substanțial, căreia îi este aplicabil principiul legii penale mai favorabile*10). ----- *10) G.C. Răescu, H. Asnavorian, Traian Pop, V. Dongoroz ș.a., Codul penal "Regele Carol II", adnotat, vol. I Partea generală, Editura Socec amp; Co S.A.R., București, 1937, p. 12. Aceeași
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
G. Antoniu, Comentariu nr. 16, în G. Antoniu, C. Bulai, Practică judiciară penală, vol. I, Editura Academiei, București, 1988, p. 37. În lumina celor menționate anterior se apreciază că, pe de o parte, normele legale privind prescripția - dispoziții cu caracter substanțial - nu sunt de imediată aplicare, iar, pe de altă parte, prelungirea termenelor de prescripție în cazul unor infracțiuni comise anterior intrării în vigoare a noului Cod penal ar determina o "amplificare temporală a dreptului statului de a pedepsi" (punct de
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
pronunță în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerată adoptată și se trimite Camerei Deputaților. Articolul 112 În cazul proiectelor de lege și al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaților, dacă au fost operate modificări substanțiale față de proiectul inițial, președintele comisiei permanente sesizate în fond poate cere Biroului permanent solicitarea unui nou aviz al Consiliului Legislativ. Secțiunea a 5-a Termene procedurale Articolul 113 În perioadele de vacanță parlamentară a Senatului proiectele de lege și propunerile
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 5 noiembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266198_a_267527]
-
sau serviciilor cu ciclu lung de fabricație, cu respectarea prevederilor pct. 51 alin. (1) din prezentele reglementări. ... (3) În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricație se înțelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanțială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare. ... (4) Activele financiare și stocurile care sunt fabricate pe o bază repetitivă de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 29 decembrie 2014 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265539_a_266868]
-
exemplu, prin filiale), mai puțin de 20% din drepturile de vot ale entității în care a investit, se presupune că acesta nu exercită o influență semnificativă, cu excepția cazului în care o astfel de influență poate fi clar demonstrată. O participație substanțială sau majoritară a unui alt investitor nu exclude neapărat posibilitatea ca o entitate să exercite o influență semnificativă. 529. - Existența influenței semnificative exercitate de o entitate este de obicei reflectată prin unul sau mai multe dintre următoarele moduri: a) reprezentarea
REGLEMENTĂRI CONTABILE din 29 decembrie 2014 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265539_a_266868]
-
și completări efectuate pe parcursul procedurii de evaluare, selecție, contractare, devine obligatorie pentru beneficiar, fiind anexă la contractul de finanțare, deci parte integrantă a acestuia. 11.2. Modificarea contractului de finanțare Modificarea Contractului de finanțare nu poate să vizeze o modificare substanțială a proiectului. Modificarea Contractului de finanțare se poate face în următoarele condiții: (1) Orice modificare și completare a Contractului sau a anexelor sale se va face cu acordul ambelor părți printr-un act adițional. ... (2) Actul adițional nu poate să
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2015 axa III "Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public", domeniul Major de Intervenţie 2 - "Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice", Operaţiunea 4 "Susţinerea implementării de soluţii de e-sănătate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar" (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265490_a_266819]
-
Contractului de finanțare se poate face în următoarele condiții: (1) Orice modificare și completare a Contractului sau a anexelor sale se va face cu acordul ambelor părți printr-un act adițional. ... (2) Actul adițional nu poate să vizeze o modificare substanțială a proiectului așa cum este definită aceasta în prezentul Contract. ... (3) Beneficiarul poate solicita în scris, modificarea contractului, în baza unei notificări, pentru motive întemeiate și probate prin documente justificative anexate. ... (4) Prin excepție de la punctul (1), modificarea contractului se face
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2015 axa III "Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public", domeniul Major de Intervenţie 2 - "Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice", Operaţiunea 4 "Susţinerea implementării de soluţii de e-sănătate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar" (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265490_a_266819]
-
Ordinului MFP nr. 1752/2005 . Raportul de progres - documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului. Raportul privind durabilitatea investiției - documentul standard pentru operațiuni de infrastructură care atestă faptul că investiția făcută prin proiect nu a suferit modificări substanțiale în perioada ultimilor 3 ani de la finalizare, în conformitate cu art. 57 alin. (1) din Regulamentul Comisiei Europene (EC) nr. 1083/2006 ). Scalabilitate - este proprietatea unui sistem, a unei rețele sau unui proces care indică abilitatea acestuia de a crește în mod
GHIDUL SOLICITANTULUI din 13 martie 2015 axa III "Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public", domeniul Major de Intervenţie 2 - "Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice", Operaţiunea 4 "Susţinerea implementării de soluţii de e-sănătate şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar" (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265490_a_266819]
-
indirect, prin filiale, mai puțin de 20% din drepturile de vot ale entității în care a investit, se presupune că acesta nu exercită o influență semnificativă, cu excepția cazului în care o astfel de influență poate fi demonstrată. ... (3) O participație substanțială sau majoritară a unui alt investitor nu exclude neapărat posibilitatea ca o entitate să exercite o influență semnificativă. ... Articolul 467 Existența influenței semnificative exercitate de o entitate este, de obicei, reflectată prin unul sau mai multe dintre următoarele moduri: a
NORMĂ nr. 14 din 5 august 2015 (*actualizată*) privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264844_a_266173]
-
dar magnitudinea diferenței urban-rural diferă semnificativ între regiuni (+0,8 în regiunea Vest și +3 ani în București-Ilfov) [INS, 2013]. După speranța de viață România este plasată pe penultimul loc în UE27, iar discrepanță față de populația europeană generală este mai substanțială la bărbați (-6,5 ani) decât la femei (-4,9 ani) [Eurostat]. Rata natalității, stabilizată în perioada 2006-2010 la valori de peste 10 născuți vii %0 locuitori, reintră pe o tendință descendentă din 2010 și atinge 9,4 născuți vii %0
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267078_a_268407]
-
virală B și C. Sub rezerva neomogenității raportărilor naționale, după incidența infecției cu virusurile hepatitice B (HVB) și C (HVC), România deținea locul doi în Europa în 2011 și respectiv 2010, chiar dacă în intervalul 2000-2010 incidența hepatitei infecțioase a scăzut substanțial*53), ajungând la 1/5 din incidența din anul 2000 pentru HVB și la 1/4 din valoarea inițială pentru HVC.* 54) Însă, povara infecției hepatitice trece dincolo de cazurile incidente de boală clinic manifestă care ajung în atenția serviciilor de
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 18 noiembrie 2014 de sănătate 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267078_a_268407]