12,131 matches
-
ce să mai înțeleg?! Bine, cel puțin, că sînt mai înțelept. T., deși nu pot sta des și mult cu ea, este balsamul care schimbă... traiectoria nemulțumirilor mele. Îi voi rămîne îndatorat de-acum, chiar dacă într-o zi se va supăra din nou pe cai verzi! Culmea e că, deseori, îmi trece prin cap că n-am cunoscut vreodată ceva mai neserios decît carnea! Ulici, în trecere spre V. Dornei, a adăstat mai multe ore la Borca. I-am ținut hangul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
celor care nu știu nici să scrie corect și eu nu mă pot abține să nu le-o spun. Nu admit să pun limba română pe planul al doilea! Și nu suport să se exagereze ceva pe seama mea. Nu mă supăr, dar mă enervez! Și așa-mi pierd liniștea. Sînt zile în care nici n-am putut să învăț. Mă "plîng" ție pentru că cel puțin știu că nu mă iei în rîs. Sînt prea aiurea, prea "sensibil", prea pe punctul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am bucurat pe măsura... puterilor! Gabriela (Negreanu n. red.) era plecată în Ungaria. Mi-am luat cele 30 de exemplare! Imediat ce procur mai multe, am să trimit un mic pachet cu exemplarele pentru ceilalți dragi de acolo. Să nu se supere! Și spune-mi dacă e cineva dintre literații-criticii ieșeni căruia crezi că eu nu m-am gîndit să-i trimit cartea și ar trebui să i-o trimit! Se pare că, într-adevăr, este important să se scrie despre prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Ionescu. Admirabilă libertatea expunerii. Dacă ești plecat, ți-o aduc după 15 septembrie, cînd voi reveni la Iași. Aș vrea ca Dana să meargă la mare! Ar fi un semn că înțelege problemele mele de acum și că nu se supără pe ceea ce nu e-n ordine în viața mea. E o fată tot mai plăcută sufletului meu. Citesc și discuțiile lui Rodin cu Paul Gsell. Mai am puțin și din excelenta urmuziană a lui Gellu Naum, "Zenobia". Cînd iese cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
părăsit portul Constanța aproape de amiază, plecând cu automobilul la Mamaia. Septembrie. Principesa Elena și fiul ei, Mihai, au revenit la București. La 2 septembrie, presa anunța că regele Carol însoțit de Mihai va vizita Iașul cu prilejul unui concurs hipic. Supărat de atitudinea dârză a Principesei, în privința declarației de respingere a anulării divorțului, Carol a decis să recurgă la presiuni financiare, pentru a-i schimba decizia. El „a luat bugetul palatului și a redus trebuințele lui Mihai la minimum: un dascăl
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se spunea că Voievodul ,,e lipsit de personalitate, fiindcă era lent și potolit în exprimare. Dar colegii lui de joacă îl prețuiau. ,,Voievodul era plin de bunătate cu colegii lui de joc și foarte sperios când, întâmplător, i-ar fi supărat cu ceva”. Prima casă particulară pe care copilul a vizitat-o a fost a lui Manoilescu. Pasionat de automobile, Mihai exersa pe cele două automobile ale familiei. Regimul de viață al Voievodului Mihai, descris de M. Manoilescu, se potrivește perioadelor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Gardă al Palatului Regal. Duminică, 25 august. Mihai și prietenii lui - Irina Malaxa, Lucica Samsonovici, Sanda Nenișor, Pastia, cpt. Plesnilă - se aflau la Scroviștea. Se mai găseau acolo Carol al II-lea și Duduia. Au petrecut frumos, dar i-au supărat țânțarii. Vineri, 30 august. Consiliul de Coroană, desfășurat în noaptea de 29/30 august, a hotărât acceptarea arbitrajului Germaniei și Italiei asupra neînțelegerilor teritoriale româno-maghiare, care nu putuseră fi rezolvate prin Tratativele de la Turnu Severin. În cursul zilei de 30
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să facem mănunchiuri după mănunchiuri și spre prânz când soarele a început să dogorească, mirosul cânepii ne-a doborât. Pe mine m-a luat amețeala și n-aveam curajul să mă retrag. Nu vroiam nici în ruptul capului s-o supăr pe mama, care era și așa destul de necăjită. Cel de Sus a ținut totuși cu noi. Când tata a venit la masă, a întrebat de fete și repede ne-a strigat în casă. Văzându-mă palidă și amețită, m a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
simțea legat sufletește de sora sa, Maria, rămasă prea devreme fără părinți. Pe lângă gospodărie, uncheșul Ion se mândrea c-o mare livadă de pomi. Numai la el se putea vedea meri văratici, care rodeau niște mere galbene, foarte dulci. Se supăra grozav când ne chema la cules și nu veneam. Știu, că într-o duminică, ne-am trezit cu el, cu căruța-n curte. A așezat un jiț frumos, acoperit cu țol de lână chiuat și ne-a poftit numaidecât să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-n toată odaia se răspândi un miros, ce te lua de nas. Aurel m-a tras lângă covățică și mi-a zis: Hai, ia și mănâncă! Noi bine luăm de la tine toată ziua, câte toate! Nu face mofturi, că mă supăr! În gândul meu, însă nu vroiam să renunț în ruptul capului. Doar așa chiroști nu mai văzusem, nu încă să le mănânc. Am luat una în mână, așa fierbinte cum era și-am început să mușc cu poftă din ea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lor: Sunt pui de pitpalac! îmi explică ea fericită, că-mi poate face și mie o bucurie. Ce prepeliță minunată! exclamă, apoi mama. Se vedea bine că-i trecuse supărarea. Nu știam ce să fac. N-am vrut să-i supăr și-am rugat-o pe Pachița să-i lase mai departe la culcușul lor. Silvestru Clemenciuc a înhămat din nou caii și mi-a făcut invitația în căruță. M-a așezat lângă el în jiț și-am ajuns acasă cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns, până a doua zi, când părinții băietanului au venit la ea, Ca buni gospodari și oameni de omenie, au stat de vorbă cu ea și-au întrebat-o, de ce e atât de supărată pe ei. Binecrescută, fata le-a spus deschis că nu-l vrea de soț, pe feciorul lor, deoarece îl iubește pe Luca. Lui îi aparține inima ei, de când s-a ridicat fată în sat. Gospodarii i-au explicat băietanului că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băieții în cimitir la pomeni și chiar a plâns că nu i se dădea și ei ulciorul cu colac și lumânare. Cum a intrat pe ușă, mama a zărit pe credență (bufet) o căniță cu colăcel pe ea. S-a supărat așa de tare pe mine, că i-au dat lacrimile pe obraz. M-a întrebat cui i-am cerut voie să merg la cimitir. N-am înțeles, nici atunci, nici multă vreme după aceea, cu ce-am greșit. Știam doar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să te mai Întreb, suspină Rishawa, de ce e atât de primejdios? De ce atâta taină? Doar ducele Bertold e stăpânul nostru și ce face el e bun făcut! De ce se teme și de cine? — Nu se teme, dar nu vrea să supere obrazuri subțiri de la Curte. Nu uita că doamna Sophie n-are copii. Familia Welfilor e puternică și influentă. Ducele are nevoie de ajutor, sau cel puțin n-are nevoie să-i mai cadă și alții În spate, chiar acum când
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
apoi începeam demersurile. Știam sigur la cine se duceau musafirii, mă prezentam la ușa respectivă, sunam și invariabil întrebam " Ne dați un pic bicicleta?”. Răspunsul era mereu același: "Da, sigur ". Evident, nimeni nu mă refuza, probabil pentru a nu-i supăra pe părinți (așa îmi închipiam eu). De- ar fi știut ei care era părerea mamei despre bicicletă... Nu eram singurul care procedam așa. Îi imitam pe cei mai mari: fratele meu, și pe ceilalți vecini, Nicu, Dan, sau Titi, deveniți
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
zahărul? Să nu mai faci așa, Titi. Nu-i frumos. De ce nu mi-ai cerut? Ți-aș fi dat cu plăcere. Auzi? Când a venit Silvia de la școală, m-a găsit bosumflat. Mama îi relatase totul. Lasă, Titi, nu fi supărat. Mama este bună și-ți va da cubulețe să-i duci lui Lili. Numai că nu-i frumos să procedezi așa. Ai înțeles, dragul meu? Da? Uite, cere-i mamei și vei primi tot ce dorești... Stătea lângă mine pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vrei să te faci doctor? Păi, e grozav! Mă bucur tare mult. Numai că trebuie să mai crești, să mergi la școală și să înveți mult, mult. Voi fi lângă tine și te voi ajuta. Da? Hai, nu mai fi supărat, bine? Acum înțelegeți cât de mult am iubit-o și cât de mult am căutat-o în momentele mele de cumpănă pe zâna mea cea bună, Silvia? 15. VINE AMARADIA MARE! De la casa noastră până la marginea satului Romanești era ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
față de specia umană? Față de Homo Sapiens? Nu-mi pot da seama. Ceea ce știu cu siguranță e faptul că dezlănțuirea de urlete înfiorătoare îi deranjau și pe vecini, care se întrebau dacă nu cumva câinele a turbat dar mai ales o supărau pe stăpâna lui. Cu excepția bucății de mămăligă unsă cu ulei, Haiduc nu mai primea nimic. Absolut nimic. Seara îi dădeam porția de mămăligă drastic raționalizată! O mânca în prezența mea cu o repeziciune de prestidigitator, apoi căuta cu limba eventualele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ștacheta longevității "oilor" Tale? Au dat dovadă de "obrăznicie"? Au ieșit din "turmă" și s-au dus să "pască" pe alte "imașuri", adică Te-au nesocotit pe Tine și s-au închinat altor zei și altor idoli??? Și Te-ai supărat, Doamne? Te-ai supărat, Doamne, întrucât nu suporți "concurența"??? Nu?? Te-ai supărat grozav... Te-ai supărat fără discernământ, fără alegere, așa, ca văcarul pe sat, și i-ai omorât pe toți, pe toți, pe toți, exceptând o singură familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Au dat dovadă de "obrăznicie"? Au ieșit din "turmă" și s-au dus să "pască" pe alte "imașuri", adică Te-au nesocotit pe Tine și s-au închinat altor zei și altor idoli??? Și Te-ai supărat, Doamne? Te-ai supărat, Doamne, întrucât nu suporți "concurența"??? Nu?? Te-ai supărat grozav... Te-ai supărat fără discernământ, fără alegere, așa, ca văcarul pe sat, și i-ai omorât pe toți, pe toți, pe toți, exceptând o singură familie a lui NOE -, formată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și s-au dus să "pască" pe alte "imașuri", adică Te-au nesocotit pe Tine și s-au închinat altor zei și altor idoli??? Și Te-ai supărat, Doamne? Te-ai supărat, Doamne, întrucât nu suporți "concurența"??? Nu?? Te-ai supărat grozav... Te-ai supărat fără discernământ, fără alegere, așa, ca văcarul pe sat, și i-ai omorât pe toți, pe toți, pe toți, exceptând o singură familie a lui NOE -, formată din vreo șase persoane. Atât. I-ai înecat, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să "pască" pe alte "imașuri", adică Te-au nesocotit pe Tine și s-au închinat altor zei și altor idoli??? Și Te-ai supărat, Doamne? Te-ai supărat, Doamne, întrucât nu suporți "concurența"??? Nu?? Te-ai supărat grozav... Te-ai supărat fără discernământ, fără alegere, așa, ca văcarul pe sat, și i-ai omorât pe toți, pe toți, pe toți, exceptând o singură familie a lui NOE -, formată din vreo șase persoane. Atât. I-ai înecat, așa, ca pe niște șobolani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și emoționant a fost curmat brusc de fluieratul brutal și strident al locomotivei. La acest semnal de plecare, Neamțul s-a apropiat de ușa vagonului și i-a spus mamei, vizibil fâstâcit și rușinat: Doamnă, vă rog frumos, nu vă supărați, dar la al doilea semnal, avem ordin să închidem ușile. Vă rog... Vai, Rozinka, ce uitucă sunt! Sandule, pune mâna și saltă pachetele astea în vagon. Repede, repede! Cât ai zice "pește", domnul Sandu a înșfăcat pachetul cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
apostoli: În dar ați luat, în dar să dați. (Matei 10:8). Fie numele Domnului binecuvântat. Amin. La replica mamei, formulată strict în temeiul canoanelor biblice, moș Butu, care nu știa prea bine românește, dar nici nu voia s-o supere pe mama, care stătea cu Mircea în fața lui, a stat o clipă meditând, apoi, mânat de cine știe ce resorturi interne sau pârghii raționale, a capitulat acceptând oferta mamei. Bini, bini, măi fimeaie, pune-le aoați. Mulțumesc. Să fiți sănătoși, moș Butu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
parte din materia aflată în recipient se prelingea încet, de pe vergele, pe peretele de scândură al vagonului spre dușumea. Un miros acrișor-dulceag s-a făcut simțit în imediata noastră apropiere. Nu-i nimic, Mircea, nu-i nimic. Lasă, nu fi supărat. Nu e vina ta, nu se putea altfel. A scotocit în sacoșă, unde a mai găsit niște resturi de ziare, pe care le-a folosit pentru a îndepărta urmele reziduale inoportune. Acuma, te rog, Mircea, toarnă-mi puțină apă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]