11,633 matches
-
barbaricum" erau mai mult sau mai putin pașnice. În regiunea renana, germanicii își ofereau serviciile economice și militare pe o perioadă de timp determinată, fie practicau schimbul. Pentru a asigura stabilitatea la frontiera, românii interveneau în problemele politice ale etniilor vecine, asigurându-și aliații oferind daruri. Cursurile Rinului și Dunării reprezentau principalele rute comerciale din jumătatea de nord a continentului, iar pentru a ajunge la ele, germanicii s-au folosit de văile râurilor Elba și Vistula ce legau Marea Baltica de interior
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
păstreze status-quo-ul teritorial, Bulgaria se străduia să facă exact invers. Obiectivul tratativelor nu era doar transferul suveranității Cadrilaterului și stabilirea unei frontiere "definitive si perpetue" între România și Bulgaria. Mult mai complex era schimbul de populații între cele două țări vecine. Diplomația română a insistat asupra principiului unui asemenea schimb. România avea probleme în Ardeal, unde existența unei importante minorități maghiare era unul din motivele pentru care Ungaria cerea revizuirea frontierelor fixate prin tratatul de la Trianon. Autorităților române le era teamă
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
deviza „Virtus romana rediviva” este înlocuită prin „Virtus Moldaviae rediviva” iar imnul a devenit "Limba noastră". O controversă identitară traduce în interiorul țării lupta influențelor „româno-europeană” pe de-o parte, și „ruso-comunistă” pe de alta: această confruntare există și în țările vecine, România și Ucraina, dar sub forme care nu implică identitatea națională (deși atât la București cât și la Kiev, pro-comuniștii afirmă a fi singurii adevărați patrioți, și îi acuză pe pro-europeni de trădare a intereselor țării și poporului). Încercarea din
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
și murit. După destrămarea coloniei proprietarii Fiodor Oleinikov cu 1.150 desetine de pămînt arabil și Paulina Haralamb cu 581 desetine fac tot posibilul pentru a-i atrage pe moșiile lor pe alți coloniști. N-au apelat la țărani statelor vecine - aveau nevoie de agricultori veniți de pe meleaguri străine, fără drepturi, fără privilegii, fără pretenții de stăpîni. Și într-o anumită măsură acest lucru le-a reușit. În 1897 în Romanovca trăiau 293 de bărbați și 304 femei, fără biserică, fără
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
iar iernile reci și blânde. Aici sunt diferite instituții administrative că școlii: școală rusă nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici"; școală pentru tineret de Arte, grădiniță nr.33; primărie, casa de cultură, farmacie, spital, alimentare, minereuri, combinate(3), etc. Localitățile vecine sunt Porumbeni, Ciorescu, Măgdăcești, Hrușova. 1947-Primele experiențe în hrubele de piatră făcute de către academicianul Ungureanu Petru. Depunerea spre maturare a primului lot de vinuri spumante clasice. 1952-Fondarea Combinatului de Vinuri ”Cricova” Ș.A. 1954-Crearea colecției de vinuri Cricova în baza vinurilordin
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
Vinogradari în anii 1937-1948, în calitate de agronom, reiese că suprafața viilor era -70 ha, a livezilor -56 ha, a legumelor - 10 ha, era construit un cămin, o casă pentru opt familii. Apă nu era în sat și se aducea din satul vecin Lunga Nouă cu carele trase de boi. În sat mai era o fermă de cai, șopron pentru inventar agricol și un atelier. În anul 1939 au fost expediate 200 tone de struguri la Leningrad. În 1941 chiar din primele zile
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
anul 1939 au fost expediate 200 tone de struguri la Leningrad. În 1941 chiar din primele zile ale celui de al II-a Război Mondial satul a fost ocupat de armata germană. Din sat populația negermană fiind izgonită în satele vecine: Alexsandrovca Nouă, Lunga Nouă, Bosca. După razboi o parte din nemți au plecat în Germania, o parte au rămas în sat (Schot, Bent Vladimir, Unkert Fedor). În perioada de după război (1944-1955) s-a reconstruit și a reînceput cultivarea viței-de-vie (205
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
Sovietică, prin intermediul revoluției din 1917 și a războiului civil. După succesul insurecției din Wielkopolska din 1918, Polonia și-a restabilit statalitatea pentru prima oară după împărțirea din 1795, punând capăt la 123 de ani de stăpânire a celor trei imperii vecine: Imperiul Rus, Imperiul German și Imperiul Austro-Ungar. Țara renăscută ca A doua Republică Poloneză a fost obligată să-și croiască noile fontiere prin teritoriile foștilor săi ocupanți. Puterile occidentale, în momentul în care au început să traseze frontierele europene postbelice
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
67% - 2 persoane, 19.85% - 3 persoane, 26.83% - 4 persoane, 10.68% - 5 persoane, 6.56% - 6 și mai multe persoane. Economia în sat o alcătuiesc agenții economici, exportul mărfurilor agricole și industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
mai avea (bijuterii, casă) pentru a fi realizat iconostasul din biserică. După care a murit. Biserica din Colonița a fost construită într-un termen destul de scurt, în aproximativ 4 ani, finalizându-se construcția cam în același timp ca în satul vecin, Budești, unde construcția bisericii începuse înainte. Acest lucru s-a datorat acelui cuplu de evlavioși, dar și sătenilor și a ambiției și voinței lor. Cei mai în vârstă povestesc că oamenii (în special cei mai înstăriți) adunau mână de la mână
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
componentă a naturii care formează baza primară sau fundamentul dezvoltării celorlalte componente ale acesteia: ape, vegetație, soluri, lumea animală sau modificarea climei. Dealurile sunt o formă de relief foarte întâlnită în comună. Ele se caracterizează printr-o masivitate pronunțată. Sate vecine: Alunecările de teren sunt cauzate în primul rând de structura geologică, prezența orizonturilor acvifere subterane și de unghiul de înclinare al reliefului. Omul prin activitatea sa (aratul versanților înclinați, defrișarea pădurilor) de asemenea contribuie la dezvoltarea alunecărilor de teren. Ele
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
au încadrat în programul olandez de creștere a legumelor după tehnologii avansate. În perioada de după independență se dezvoltă intens sectorul transporturilor. Au fost fondate companiile „Nord-Trans-Iacuboi” și „Nord-Trans-Zosim” - care asigură transportul internațional al mărfurilor, „Corjeuți-Trans-Petrol” - livrează combustibil, inclusiv în satele vecine. La începutul anilor 2000 la Corjeuți activau peste 20 de magazine, restaurante și cafenele. Primarul comunei este Victor Andronic care a câștigat alegerile locale din 2011, ca reprezentat al Partidului Democrat din Moldova, acumulând 91,92% din numărul total al
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Era un sat de oameni harnici și buni la inimă, cu flăcăi și fete frumoase. Într-o bună zi bieții oameni s-au pomenit în pragul unei nenorociri. Un băiat din sat s-a căsătorit cu o fată din satul vecin. Se fixase ziua nunții. Trecînd prin pădure cu tot alaiul de nuntă de la un sat la altul, au fost sfâșiați de jivinele sălbatice ce trăiau în pădure. Aceste jivine în popor se numeau javre. După această nenorocire locul din pădure
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
școlii primară, generală și nu în ultimul rînd liceul, care și-a căpătat statutul în anul 1998. Liceul teoretic „Vasile Alecsandri” are un număr de 450 elevi, aici făcîndu-și studiile nu doar copiii din sat, ci și cei din satele vecine Brînza, Vadul-lui-Isac. Unii profesori au înființat diferite cercuri de artă, așa ca: școala muzicală, unde elevii pot învăța pianul, vioara, acordeonul etc.; școala de pictură; școala de dans „Doina Prutului”; școala de limbi străine (engleza și franceza). Satul dispune și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
făcut mai multe donații de carte pentru biblioteca școlii. Biblioteca satului dispune de volume de cărți mai mult în grafia chirilică și limba rusă. În Colibași funcționează și un spital, care deservește atît populația băștinașă, cît și cea din satele vecine. Aici are loc diagnosticarea, cît și internarea pacienților. Spitalul are aproximativ 150 de locuri. Tot Colibașul este cel care asigură asistență medicală de urgență colibășenilor, vădașilor și brînzenilor. În sat funcționează și un cabinet stomatologic particular, care oferă diverse servicii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
colhozului, la care colibășenii pot face făină de grîu, de porumb, diferite amestecuri. În prezent moara nu poate să funcționeze la capacitatea maximă, deoarece se află în criză tehnică, însă cîndva aceasta deservea nu numai populația autohtonă, ci și populația vecină. Pe cînd cele două oloinițe, care asigură sătenii cu ulei, în special de floarea-soarelui, funcționează la capacitățile lor maxime, asigurînd populația 100%. O importanță deosebită pentru satul Colibași o are fabrica de vinuri din sat, care prelucrează strugurii și îmbuteliază
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
asigurînd populația 100%. O importanță deosebită pentru satul Colibași o are fabrica de vinuri din sat, care prelucrează strugurii și îmbuteliază vinul. Baza materială a fabricii este asigurată atît de livrările de struguguri ai locuitorilor satului, cît și a satelor vecine. Dacă în timpul colhozului Colibașul dispunea de 100 tractoare, 80 mașini agricole, 23 combaine, mii de alte mecanisme, astăzi toate acestea țin de domeniul trecutului. Au mai rămas cîteva tractoare, 1-2 combaine, restul fiind toate distruse, furate. Vechiul atelier de reparație
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
unele sate din Republica Moldova. El este situat la intersecția unor șosele naționale. Cei 10 km de șosea îi coferă un aspect urban. Șoseaua care trece prin sat este una națională, făcînd legătura între centrul raional orașul Cahul și cu satele vecine (Brînza, Vadul-lui-Isac). Tot această șosea este cea care leagă satul cu orașul Galați (România). Datorită finisării in luna august 2008, a lucrărilor de construcției căii ferate Cahul - Giurgiulești, satul Colibași in prezent dispune de cale ferată. La moment are loc
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
bărbați, 961 femei și 276 de case, în 1886 - 295 de curți și 1440 locuitori, volostea Copăceanca, ținutul Bălți. Pentru construcția bisericii, în 1973, prin dispoziția conducerii eparhiale din Basarabia, preotul Teofil Mahu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul vecin Ghizdita (acum Fântânița) a fost transferat în satul Baraboi. În doi ani biserica a fost finisată. La 1 septembrie 1897, în satul Baraboi a fost deschisă o instituție deosebită din sistemul învățământului public rusesc, și anume o școala normală de
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
sau de 39,8 km pe șoseaua Balcani, ajungând în sectorul Buiucani al orașului. Satul are și unele nume de familie, specifice numai acestei zone. Locuitorii satului au un temperament al caracterului mai liniștit în comparare cu locuitorii din satele vecine. Tradițiile naționale sunt respectate cu sfințenie aici, populația satului alcătuind-o exclusiv moldovenii vorbitori de limbă română. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004: După independența națională, câștigată în 1991, satul cunoscuse o perioadă de dezvoltare mai lentă
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
Satul Cojușna este situat în partea de sud a raionului Strășeni, la o distanță de 10 km de centrul raional cu același nume și ocupă o suprafață de 801 ha. Aria totală a pământurilor subordonate satului constituie 2995 ha. Localitățile vecine a satului sunt satele Trușeni, Căpriana, Scoreni și orașele Strășeni și Vatra.Conform istoriei s.Cojusna era populat de țărani răzeși (liberi). Un sat plin de tradiții. Hramul satului Cojușna este la data de 6 mai. Satul se extinde de la
Cojușna, Strășeni () [Corola-website/Science/305209_a_306538]
-
se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele de inserție ale frunzelor se poate duce o linie în spirală, în ordinea apariției mugurilor foliari pe tulpina (spirală generatoare). Segmentul de spirală care unește două frunze vecine situate una sub altă pe aceeași linie verticală și paralelă cu axa tulpinii se numește ciclu. Un ciclu poate cuprinde o singură rotație în jurul tulpinii, care să unească cele două frunze, sau mai multe rotații. La capetele porțiunii de spirală
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
În prezent, principala îndeletnicire a locuitorilor este agricultura, fiecare familie având în medie 0,5-2 ha de teren arabil, livadă sau vie pe care le lucrează. În 2014, a fost dat în exploatare un drum care leagă satul de localitatea vecină Malcoci. Traseul reprezintă o alternativă mai rapidă de a ajunge la Chișinău, față de drumul de ocolire prin Strășeni, care este neasfaltat și are o lungime mai mare. În 2017, datorită unui grant oferit de guvernul Elveției, a demarat un proiect
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
al II-a război mondial, a fost înălțat un monument. La memorialul gloriei militare, străjuit de brazi aidoma unor lumânări, stau aliniate pe plăci de granit, numele a 132 ostași, 111 fiind băștinași din Bilicenii Vechi și 21 - din satul vecin Coada Iazului. Eu au rămas pentru vecie împreună, stând la straja păcii pentru locuitorii acestui sat. Câțiva veterani au făcut serviciul militar în armata română - Ion Tofan, Vasile Volentiru, Dumitru Gh. Și Dumitru V. Stroescu. În 1992, când separatiștii din
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Mihalcovți, Mihăiești, Mihaileanî, Mihăileni... Cum numai nu s-a manipulat cu denumirea acestui sat! La fel cum a fost aruncat, pe parcursul anilor, dintr-o primărie în alta, mai mult, pare-se, menținîndu-se, totuși, în primăria Bălcăuți. Cele mai apropiate sate vecine îi sunt Groznița, care se află în subordinea sa, Rotunda, Hlinaia, Halahora de Jos și Halahora de Sus. Un pîrîiaș mic, fără nume, trece pe aici prin cîteva iazuri și iezulețe, ocolind niște înălțimi, cea mai mare atingînd 256 m
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]