108,566 matches
-
fetelor/ în joc/ gleznele, gleznele”. Menuț Maximinian - Ritmuri de nea în Mișcarea literară nr.1/ 2014| ,Lirica sa este dominată de nostalgii și candori, în pofida trendului literar excedat de mizerabilism, de experimentul zgomotos ce eșuează adeseori în platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta traducătoare a lui Sartre, Berdiaev, a poeziei de expresie franceză, mizează în volumul de față pe poemul scurt, de mare intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
dominată de nostalgii și candori, în pofida trendului literar excedat de mizerabilism, de experimentul zgomotos ce eșuează adeseori în platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta traducătoare a lui Sartre, Berdiaev, a poeziei de expresie franceză, mizează în volumul de față pe poemul scurt, de mare intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau a ideii din poezia haiku, din care de altfel a și tradus. În poemul pagodă, poeta surprinde cu finețe și exactitate un univers exotic, dominat de pagode și flori de cireș: cochetăria pagodei/ scăldată-n spumă de cireș/ vraja ikebanei/ unicitatea sacră a ceștii
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
flori de cireș: cochetăria pagodei/ scăldată-n spumă de cireș/ vraja ikebanei/ unicitatea sacră a ceștii de ceai/ pașii micuți/ rupți din inocența copilului/ discreția efluviilor de parfum/ alunecoase încât/ nu le poți pune un nume. Candori turnate în matricea poeziei reliefează profilul unei autoare ale cărei virtuți constau în simplitatea notației, însoțită de reflexii și reflecții surprinzătoare. Un sentiment tragic, precum o boare răcoroasă, străbate poemele: cuiele-mi sfârtecă din carne/ cum vulturii au plăcere la ficat./ nu ne mai
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Ca și la Bacovia, anotimpurile produc depresii, zdruncină echilibrul fragil: furnici neobosite/ invadează ochii/ aripile atârnă sângerânde/ depresia/ muscă sâcâitoare/ durere surdă de cap/ stă după colț la pândă (depresia). Miniaturi remarcabile transpun cititorul în starea de grație a marii poezii. Nostalgii și tristeți în surdină izbutesc să tulbure prin delicatețe mai abitir decât etalarea agresivă a suferinței: degetele lui/ răscolesc lin frunzișul/ cum ar cânta din liră// pasărea ghem de cremene/ se întoarce cu vântul/ aprinde/ rugul frunzelor/ coboară soarele
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
cânta din liră// pasărea ghem de cremene/ se întoarce cu vântul/ aprinde/ rugul frunzelor/ coboară soarele/ și cuprinde poalele veșmântului/ și mistuie încet (soare de toamnă). Imagini de finețea stampelor pe mătase se nasc din culoarea cuvintelor, cum bunăoară în poezia „dangăt”: dangătul clopotului/ pietricică/ aruncată în apele cerului/ norii/ crestele valurilor/ pe care saltă vaporașe de hârtie. Veronica Știr scrie o poezie la fel de valoroasă ca apreciatele sale traduceri.” David Dorian, Delicatețe, intensitate și candoare în Mesagerul de Bistrița-Năsăud din 03
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
încet (soare de toamnă). Imagini de finețea stampelor pe mătase se nasc din culoarea cuvintelor, cum bunăoară în poezia „dangăt”: dangătul clopotului/ pietricică/ aruncată în apele cerului/ norii/ crestele valurilor/ pe care saltă vaporașe de hârtie. Veronica Știr scrie o poezie la fel de valoroasă ca apreciatele sale traduceri.” David Dorian, Delicatețe, intensitate și candoare în Mesagerul de Bistrița-Năsăud din 03/03/2015
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
din 1943, colaborând la presa scrisă și la radio. A lucrat ca redactor la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură universală și comparată" (1971), "Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română contemporană. I. Poezia" (1980), "Mihai Eminescu. Centenar" (1984), "Atitudini și polemici în presa literară interbelică" (1984). A debutat publicistic în 1959 cu un articol publicat în "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Studiile sale de istorie literară au apărut în revistele
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
ale unor noi opere, articole, reviste și alte colaborări literare. Stancu Ilin a publicat două cărți despre viața și opera lui Liviu Rebreanu: "Liviu Rebreanu în atelierul de creație" (1985) și "Liviu Rebreanu în agora" (1988), precum și antologia de folclor "Poezia obiceiurilor de iarnă" (1985). Contribuțiile sale cele mai valoroase sunt reprezentate de publicarea, în colaborare, a ediților critice din B.P. Hasdeu ("Opere", I-XVI, 1986-2013, cu Ionel Oprișan) și I. L. Caragiale ("Opere", I-V, 2000-2015, cu Nicolae Bârna și Constantin
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
Atol". A desfășurat o activitate bogată de traducător al literaturii române în limba portugheză, publicând volumele "Contos romenos" (1943) și "Novos contos romenos" (1946) și traducând, singur sau în colaborare cu diverși scriitori lusitani, opere literare românești de referință precum poeziile lui Mihai Eminescu, "Amintiri din copilărie" de "Ion Creangă", "Viața la țară" de Duiliu Zamfirescu, "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu, precum și scrieri ale lui Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Ionel Teodoreanu ș.a. Cea mai mare
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
la "Tratatul de dialectologie" (1984), a îngrijit peste douăzeci de antologii și ediții critice ale operelor lui Al. Vasiliu, M. Eliade, M. Sadoveanu, N. Crainic, Al. Dima și M. Eminescu și a publicat, în colab. cu Magda Ursache, antologia de poezie religioasă "Duh și slovă" (2000). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iași. A fost recompensat cu Premiul Profesor Emeritus al Universității „Al.I. Cuza” (2001), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor - Filiala Iași (2001, 2006), Premiul opera
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005), pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea a fost decorat în anul 2009 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și alte poeme" (1996). În afară de poezie, a mai realizat și publicat traduceri din scrierile religioase ale lui Rudolf Otto, Giuseppe Tucci, Blaise Pascal, Julius Evola, Tomáš Špidlík, Marko Ivan Rupnik ș.a. Criticul Ion Pop consideră versurile lui Ioan Milea ca fiind „o poezie de calitate, a
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
poeme" (1996). În afară de poezie, a mai realizat și publicat traduceri din scrierile religioase ale lui Rudolf Otto, Giuseppe Tucci, Blaise Pascal, Julius Evola, Tomáš Špidlík, Marko Ivan Rupnik ș.a. Criticul Ion Pop consideră versurile lui Ioan Milea ca fiind „o poezie de calitate, a cărei substanță livresca e benefic concurata de o fină sensibilitate „impresionista”, foarte adecvată sentimentului dominant al fragilității ființei prinse în brutalul zgomot al lumii și în furia ei. Un discurs ce se ferește programatic de retorism, alegând
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
al fragilității ființei prinse în brutalul zgomot al lumii și în furia ei. Un discurs ce se ferește programatic de retorism, alegând mai degrabă calea unui soi de minimalism exersat la scoala stanțelor bacoviene”, apropiindu-le de rafinamentul haiku-ului. Poeziile sale sunt dominate de melancolie, încercând să surprindă momentele momentele de grație create de transgresarea întâmplătorului către esențial și regasirea drumului către divinitate. Criticul Alexandru Cistelecan plasează viziunile lirice ale autorului între miraj și angoasa, într-o confruntare permanentă cu
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
să surprindă momentele momentele de grație create de transgresarea întâmplătorului către esențial și regasirea drumului către divinitate. Criticul Alexandru Cistelecan plasează viziunile lirice ale autorului între miraj și angoasa, într-o confruntare permanentă cu desfigurarea realității și cu coșmarul existenței. Poezia lui Ioan Milea glisează, potrivit criticului Iulian Boldea, „în spațiul nuanței și al imaginarului cu irizații livrești”. Poeziile sale sunt închise de multe ori în formă fixă a haiku-ului, dezvăluind un univers liric minimalist. Haiku-ul este, in concepția
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Alexandru Cistelecan plasează viziunile lirice ale autorului între miraj și angoasa, într-o confruntare permanentă cu desfigurarea realității și cu coșmarul existenței. Poezia lui Ioan Milea glisează, potrivit criticului Iulian Boldea, „în spațiul nuanței și al imaginarului cu irizații livrești”. Poeziile sale sunt închise de multe ori în formă fixă a haiku-ului, dezvăluind un univers liric minimalist. Haiku-ul este, in concepția lui Ioan Milea, „promisiunea de a putea regăsi, prin sclipătul unei intuiții minimal exprimate, acel profund și tainic
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
formă fixă a haiku-ului, dezvăluind un univers liric minimalist. Haiku-ul este, in concepția lui Ioan Milea, „promisiunea de a putea regăsi, prin sclipătul unei intuiții minimal exprimate, acel profund și tainic echilibru între tăcere și cuvânt, pe care poezia vremii noastre pare a-l fi pierdut”.
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
studiu , cu profesorii: Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vladimir Streinu, Alexandru Piru, Nicolae Balotă, Marian Popa, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Emanuel Vasiliu, Matilda Caragiu Marioțanu. În anul III de facultate, Nicolae Manolescu îl cooptează colaborator la „România Literară” pentru rubrica de „Poezie”. Publică în revistele România literară, Amfiteatru, Scînteia tineretului, Luceafărul, Ramuri, Curtea de la Argeș, Confesiuni și altele. Căsătorit cu traducătoarea și scriitoarea Gabriela Banu; doi fii - Costin Aurelian Banu și Andrei Alexandru Goci. Al. Piru: Fostul nostru student, Aureliu Goci, scrie
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
Cluj-Napoca pentru cartea " Tectonica genurilor literare" (1980), Premiul Ministerului Culturii pentru exegeza vie și operei lui Lucian Blaga (1994), Premiul Salonului de Carte de la Timișoara (1996), Premiul Salonului de carte orădean (1996) pentru "Convergențe europene", Premiul Special Festivalului Național de Poezie „Orfeu”(1998), Premiul pentru eseu al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor pentru "Figuri universitare clujene" (2002), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Dicționarul cronologic al romanului românesc" (2004), Premiul Fundației „Romulus Cojocaru” din Turnu Severin (2006), premiul „Mircea Zaciu” al Asociației
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
a fost căsătorit cu Cilla Serena, născută Witmann, care a predat și ea la scoala israelita. Perechea a avut trei copii:Baruch Tovyahu, Ezra Fleischer, care a devenit cunoscut că filolog, ulterior profesor la Universitatea Ebraica din Ierusalim, cercetător al poeziei medievale ebraice din Spania, poet și în vremea regimului comunist, deținut sionist, de asemenea Myriam căsătorită Schönberger. Fleischer a editat mai multe scrieri ale lui Avraham Ibn Ezra din domeniul astrologiei și al exegezei Bibliei,între altele după manuscrise aflate
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
eminentul critic și istoric literar Eugen Lungu se remarcă prin luciditate. Este evident că a trecut vremea admirației naive și nediferențiate față de literatura trecutului.” „Surpriza oferită de Eugen Lungu este remarcabilă: cititorul român contemporan ia nemijlocit cunoștință de colegii întru poezie și întru Junimea ai lui Eminescu și poate să judece singur starea poeziei noastre dintre 1860 și 1890 (sau 1900). Mai mult încă, editorul intervine cu adnotări dintre cele mai avizate, cu judecăți de valoare făcute în cunoștință de cauză
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
că a trecut vremea admirației naive și nediferențiate față de literatura trecutului.” „Surpriza oferită de Eugen Lungu este remarcabilă: cititorul român contemporan ia nemijlocit cunoștință de colegii întru poezie și întru Junimea ai lui Eminescu și poate să judece singur starea poeziei noastre dintre 1860 și 1890 (sau 1900). Mai mult încă, editorul intervine cu adnotări dintre cele mai avizate, cu judecăți de valoare făcute în cunoștință de cauză, cu o perspectivă izvorâtă dintr-o apreciere corectă a fenomenului literar junimist. Nu
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
reușit să pună foarte bine în valoare ideile înnoitoare și personalitățile basarabene cu deschidere spre dialog. Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui.” „Poate cel mai valoros critic literar basarabean actual, Eugen Lungu [...] se dezvăluie ca un foarte serios, dar și cumva «răsfățat» exeget, sistematic în explorarea temelor pe care și le
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]