108,566 matches
-
Italia, 2007, pp. 386-396. Vanhese G. , "În apele profunde ale miturilor, arhetipurilor și simbolurilor. În Hortensia Papadat-Bengescu, Vocations et styles de la modernité, Român A. (ed.), Pitești: Paralelă 45, 2007, pp. 212-225. Vanhese G. , " Mediterana și soarele nopții. retorica ontica în poezia lui Nadia Tuéni". În Langues-cultures méditerranéennes en contact, Preumont Y., Laugier R. I. A. (ed.), Romă: Aracne, 2007, pp. 111-121 Vanhese G. , "Despre un sentiment cunoscutː promisiunea morții. Ecouri ale unei legende albaneze în operele lui Gottfried Bürger, Marguerite Yourcenar
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 221-235. Vanhese G. , "Sub semnul frumuseții tenebroase. În Eminescu plutonico. Poetico del Fantastico, Vanhese G. (a cură di), Università degli Studi della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 13-29. Vanhese G. , "Présentation. Poezia libaneză francofona". Plaisance, 2007, Vol. 10, pp. 5-6. , "Vanhese G. Exodul cuvintelor în poezia lui Benjamin Fondane". În The tragic discourse. Shestov and Fondane's existențial thougt, Fotiade R. (ed.), New York: Peter Lang, 2006, pp. 205-213. Vanhese G. , Vanhese G.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
În Eminescu plutonico. Poetico del Fantastico, Vanhese G. (a cură di), Università degli Studi della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2007, pp. 13-29. Vanhese G. , "Présentation. Poezia libaneză francofona". Plaisance, 2007, Vol. 10, pp. 5-6. , "Vanhese G. Exodul cuvintelor în poezia lui Benjamin Fondane". În The tragic discourse. Shestov and Fondane's existențial thougt, Fotiade R. (ed.), New York: Peter Lang, 2006, pp. 205-213. Vanhese G. , Vanhese G. , "Erosul venit de aiurea. "The last of the Mohicans" de Michael Mann, "At play
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
pp. 141-151 .Vanhese G. , "De "Tristan et Iseut" à "Luceafărul". Două mituri ale pasiunii în opera lui Paul Celan și d'Ingeborg Bachmann". România orientale, 2006, Vol. XIX, pp. 89-102. Vanhese G. , "Cîntul de peyotl. "Tarahumaras" de Antonin Artaud în poezia lui Lance Henson". În Testo, Metodo, Elaborazione Elettronica, Cusato D., Iaria D., Palermo R. (ed.), : Edizioni Scientifiche Italiane, 2005, pp. 465-481. Vanhese G. , " Exegeza tăcerii, despre un poem de Georges Schehadé". În Poetica del viaggio, Vanhese G. (a cură di
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
despre un poem de Georges Schehadé". În Poetica del viaggio, Vanhese G. (a cură di), Università della Calabria: Centro Editoriale e Librărio, 2005, Quaderni del Dipartimento di Linguistica Vol. 22, pp. 221-236. Vanhese G. , "Un Orient mai profund. Albania în poezia lui Dimitrie Bolintineanu". România orientale, 2004, Vol. 17, pp. 207-215. Vanhese G. , "Cuvinte despre Orient, cuvinte despre exxil. Despre “Aziyadé” lui Pierre Loti". În Orients littéraires. Mélanges offerts à Jacques Huré, Guyaux A., Salmon A., Bach S. (a cură di
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
despre Orient, cuvinte despre exxil. Despre “Aziyadé” lui Pierre Loti". În Orients littéraires. Mélanges offerts à Jacques Huré, Guyaux A., Salmon A., Bach S. (a cură di), : Honoré Champion Editeur, 2004, pp. 469-481. Vanhese G. , ""O exegeza a suflului. Despre poezia lui Alain Tasso". În Noir de lumière, Beirut: Centre culturel francais, 2004, pp. 22-25. Vanhese G. , Zăpada tragică". Cahiers Benjamin Fondane, 2004, Vol. 7, pp. 78-85. Vanhese G. , "Un Phéonix de cenușă și zăpada". Continuum, 2004, Vol. 2, pp. 25-34
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
521-538. Vanhese G. , "La seconda soglia. L'Italia o la traversata del senso". Trasparenze, 2004, Vol. 21, pp. 35-46. Vanhese G. , "Epifasnii ale unei figuri, Cålin et Luceafårul". Dacoromania, 2003, Vol. VII-VIII, pp. 209-230. Vanhese G. , "În grădinile exilului, despre poezia lui Georges Schehadé". În Lingua, cultura e testo (a cură di), : Vită & Pensiero, 2003, pp. 1239-1249. Vanhese G. , " Le texte nomade. "Fables pour un peuple d'argile" de Vénus Khoury-Ghata". Ponts-Ponti, 2003, Vol. 3, pp. 107-122. Vanhese G. , "Oblicitatea poemului
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
de Vénus Khoury-Ghata". Ponts-Ponti, 2003, Vol. 3, pp. 107-122. Vanhese G. , "Oblicitatea poemului și retorica nocturnă în "Gaspard de la Nuit" de Aloysius Bertrand". La toison d\'or, 2003, Vol. 3, pp. 69-80. Vanhese G. , "De la străin la oaspete. Emigrantul în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În Rencontres autour de Benjamin Fondane, poète et philosophe, Jutrin M. (a cură di), : Ed. Parole et silence, 2003, pp. 127-137. Vanhese G. , ""În rană trecerii", poezie și traducere la Armand Robin". În Du Pareil
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Vanhese G. , "De la străin la oaspete. Emigrantul în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". În Rencontres autour de Benjamin Fondane, poète et philosophe, Jutrin M. (a cură di), : Ed. Parole et silence, 2003, pp. 127-137. Vanhese G. , ""În rană trecerii", poezie și traducere la Armand Robin". În Du Pareil au Même: l'auteur face à son traducteur, Saint-Joseph: Université Saint-Joseph, 2002, pp. 97-110. Vanhese G. , "Sub semnul lui ulise în jurul Itacăi lui Martin Camaj". În Studi în onore di Antonino Guzzetta
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Antonino Guzzetta (a cură di), Palermo: Helix Media Editore, 2002, pp. 453-463. Vanhese G. , ""Am fost pulbere de stele". Sur "Métempsychose de Benjamin Fondane". Acanthe. Annales de Lettres francaises, 2002, Vol. 2, pp. 137-150. Vanhese G. , "Între cenușă și foc. Poezia libaneză contemporană". Îl lettore di provincia, 2002, Vol. 113-114, pp. 61-70. Vanhese G. , "Lamartine și Calabria,". La toison d\'or, 2002, Vol. 2, pp. 85-97.25. Vanhese G. , Despre miere și cenușă". În Scritti în onore di Lidia Meak (a
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
A traduce dorința: "La steaua" d’Eminescu în franceză, italiană și istro-roână ". MicRomania, 2000, pp. 3-13. Vanhese G. , "“Défaire un emmurement”. Poetica traducerii la Yves Bonnefoy". Revue des Lettres et de Traduction, 2000, pp. 101-117 .Vanhese G. , "Ulysse sau traversarea poeziei". Péristyles, 2000, pp. 4-15. Vanhese G. , " Despre "Scène indoustane" de Aloysius Bertrand. Prolegomene la o ediție critică a "Gaspard de la Nuit"". Berenice, 2000, pp. 127-147. Vanhese G. , O scriitura din vreurile noastre. Narațiune, narativitate și narator în opera științifică.". L
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
individual are loc în 1990 cu romanul Scene din viața lui Anselmus, apărut la Editura " Litera" din București, și este precedat de publicarea unei secțiuni de proză scurtă în volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988). Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie la aproape toate revistele literare și culturale din țară. După 1990 a fost cîțiva ani și editorialist la mai multe cotidiene și săptămînale. În 1990 a fost beneficiarul unei burse acordate de
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul Manole". A fost recompensat cu "Premiul Societatea Scriitorilor Români" în anul 1935.
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
1961 a început să studieze vreme de doi ani la Institutul de arte plastice „Avni” din Tel Aviv, instituție pe care a apreciat-o și care i-a sporit pasiunea penru creația lirică. Poetul și ziaristul Maxim Gilan a arătat poezii de-ale ei redactorului magazinului literar Akhshav (Acum), Gavriel Moked, și acesta le-a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
cărui redactor era Menahem Peri. Acesta a editat două din volumele ei de versuri, iar postum, și culegerea antologică „Inconștientul se deschide ca un evantai”. Yona Wallach s-a numărat printre fondatorii revistei „Peshita” care promova introducerea limbii cotidiene în poezie. În anii 1960, când în societatea israeliană au crescut tendințele liberale și toleranța în domeniul sexului și a folosirii drogurilor, Wallach a afișat o îndrăzneală neobișnuită care s-a reflectat și în versurile ei, care atingeau subiecte ca inversiunile sexului
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
La 21 ani ea s-a internat de bunăvoie în Spitalul psihiatric Talbiye din Ierusalim, unde a fost tratată, între altele, cu drogul psihedelic LSD, care era experimentat în psihiatrie în acea perioadă.Trăiri din acele zile au răsbătut în poezii precum „Tripul LSD” În anii 20-30 ai vieții sale Yona Wallach a locuit la Tel Aviv, între altele, pe strada Ben Yehuda colț cu strada Gordon. În ultimii ani s-a întors la Kiryat Ono, în locuința mamei ei, pe
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
Aviv” format în jurul revistelor literare „Ahshav” (Acum) și „Siman Kriá” (Semn de exclamație) și a publicat adesea în periodicele literare israeliene. A scris texte pentru o formații de muzică rock, cu care a și apărut în concerte. În anul 1982 poezii de-ale sale au fost puse pe note și înregistrate într-un album. Caracterizată de o energie nervoasă debordantă, creația ei a combinat elemente de rock and roll, psihologie jungiană și slang ebraic, elaborată fiind într-un ritm infernal și
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
rock and roll, psihologie jungiană și slang ebraic, elaborată fiind într-un ritm infernal și pătruns de o sexualitate obsesivă. Versurile ei sunt fluide, refuzând limitele unor structuri poetice convenționale. Considerată ca un fel de reprezentantă a revoluției feminine în poezia ebraică, ea a devenit un model stilistic pentru multe poete. Era mândră de bisexualitatea ei. Cartea ei de versuri, „Cântece de insulă,” a apărut în anul 1968. În poezia „Yonatan”, ea se autoreprezintă ca un băiat, Yonatan, decapitat de alți
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
convenționale. Considerată ca un fel de reprezentantă a revoluției feminine în poezia ebraică, ea a devenit un model stilistic pentru multe poete. Era mândră de bisexualitatea ei. Cartea ei de versuri, „Cântece de insulă,” a apărut în anul 1968. În poezia „Yonatan”, ea se autoreprezintă ca un băiat, Yonatan, decapitat de alți băieți setoși de sângele său.
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
mătușii ei a avut un efect puternic în familia ei. Cu toate că artista s-a nascut după 12 ani de la moartea mătușii, Joanne a avut o influență puternică în familie și lucrările cântăreței. În albumul ei de debut, The Fame (2008), poezia ”For A Moment” scrisă chiar de mătușa ei a fost inclusă în broșură albumului. Lady Gâgă îi mulțumeșe lui Joanne pentru că a ajutat-o să treacă peste problemele de dependență, dedicându-i turneul The Fame Ball Tour. Cântăreața are un
Joanne () [Corola-website/Science/337329_a_338658]
-
lui Joanne pentru că a ajutat-o să treacă peste problemele de dependență, dedicându-i turneul The Fame Ball Tour. Cântăreața are un tatuaj cu data în care mătușa ei a murit pe bicepsul stâng, printre rândurile unui vers dintr-o poezie al lui Rainer Maria Rilke. Părinții cântăreței au deschis un restaurant cu numele ”Joanne's Trattoria” în New York în anul 2012. Lady Gâgă a susținut că, deși nu a întâlnit-o niciodată pe mătușa ei, a fost ”una dintre cele
Joanne () [Corola-website/Science/337329_a_338658]
-
În anul urnător mama ei s-a recăsătorit cu Harry Karl, proprietarul unui lanț de magazine de încălțăminte Fisher s-a refugiat în lectură, fiind poreclită în familie „șoarecele de bibliotecă".Și-a petrecut copilăria citind literatură clasică și scriind poezie. Ea a urmat cursurile liceului din Beverly Hills; la vârsta de 15 ani a debutat în musicalul de pe Broadway "Irene" (1973), în care juca mama ei. Această activitate i-a influențat negativ activitatea școlară și nu a mai absolvit niciodată
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
Valeriu Gafencu - și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adept al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-i credința. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică. În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană. La data de 2 februarie 1952
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
care l-ar fi botezat și boierit. Un cărturar important al familiei este Gheorghe Sion (1822-1892), fiul paharnicului Ioniță Sion și al Frosinei Schina , boiernaș pașoptist ( a participat la revoluția pașoptistă din Moldova), membru al Societății Academice Române, autor de poezii, fabule, piese de teatru, amintiri de călătorie (din Basarabia și Bucovina). a scris "Arhondologia Moldovei" între anii 1840-1857 , lucrare ce constituie mai degrabă o cronică a contemporanilor lui decât o istorie documentată a familiilor boierești. "Arhondologia" , un termen introdus de
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
este partajata între toate caracterele, bazat pe jocul salvat de gazdă. Elementele de poveste sunt încorporate în joc prin utilizarea unui narator atotștiutor (vocea lui Terry Wilton), precum și secvențele în joc scriptate. Împrăștiate pe tot nivelurile sunt, de asemenea, scrisori, poezii și documente care duc mai departe backstory și oferă o perspectivă suplimentară către personajele jocului.
Trine 2 () [Corola-website/Science/335875_a_337204]