11,819 matches
-
nelocuită a unei așezări care a existat o vreme în secolul al XX-lea. Zona dinspre est a comunei este formată din terenuri agricole și este traversată de DN2 și de calea ferată Buzău-Mărășești. Satele sunt deservite în principal de șoseaua județeană DJ220, care urmează cursul Câlnăului și o leagă spre sud de Poșta Câlnău și spre nord de Racovițeni, Murgești, Pardoși și Buda. Deși poartă denumirea de "Zărnești", reședința comunei este la Fundeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
Zărnești, Hârboca în Vadu Sorești, și Luncași în Fundeni, comuna luându-și componența actuală, plus satul Comisoaia. Acesta din urmă a dispărut, în timp, pe locul său rămânând doar vii și terenuri agricole, precum și o singură clădire nefolosită pe marginea șoselei DN2. Cinci obiective din comuna Zărnești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, patru ca situri arheologice și unul ca monument de arhitectură. Monumentul de arhitectură este conacul Marghiloman din centrul satului Fundeni
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
centrul satului Fundeni, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Tot în satul Fundeni se află un prim sit arheologic, așezarea din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) descoperită în vatra satului, între șoseaua județeană și râul Câlnău. La Vadu Sorești se află celelalte trei situri arheologice. Cel de la „Șumurdoaia” cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea); al doilea, aflat tot pe dealul Șumurdoaia, reprezintă
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
Florica este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sudul județului, în câmpia Bărăganul Călmățuiului și este străbătută de șoseaua județeană DJ203C, care o leagă către vest de Mihăilești (DN2) și spre est de Pogoanele (DN2C). Într-o lucrare a lui Lazăr Băciuiu, așezarea sa la limita între Bărăganul Călmățuiului și Câmpia Gherghiței se arată că cea din urmă „ocupă
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
pornește din DN10 la Vernești, trece prin Merei, Pietroasele, Năeni și se termină la Fințești în alte drumuri care îl leagă de localități din județul Prahova. În centrul localității Pietroasele, DJ205 se intersectează cu DJ203C care leagă Pietroasele de DN1B (șoseaua principală dintre Ploiești și Buzău) și mai departe de alte sate din zona sud-vestică de câmpie a județului, terminându-se în DN2 la Mihăilești. În total, teritoriul comunei este străbătut de 7 km de drum județean. Prin sudul comunei trece
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Călărași, Muntenia, România, formată din satele Curcani (reședința) și Sălcioara. Comuna se află la vărsarea râului Luica în Argeș, pe malul stâng Argeșului și pe ambele maluri ale Luicii; Luica formează în zona comunei lacul Curcani. Prin comuna Curcani trece șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București, precum și calea ferată dintre cele două orașe, pe care este deservită de stația Curcani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Curcani se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
România, formată din satele Constantin Brâncoveanu, Dragalina (reședința) și Drajna Nouă. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Ialomița, iar pe teritoriul ei se află mai multe noduri rutiere și feroviare importante. La Drajna Nouă se intersectează șoselele naționale DN21, care leagă Călărașiul de Slobozia, cu DN3A, care leagă Lehliu-Gară de Fetești. De asemenea, prin comună trece autostrada București-Constanța, pe care este deservită de nodul Drajna. De asemenea, în comuna Dragalina se intersectează calea ferată București-Constanța cu calea
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]
-
Perșinari este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul stâng al Dâmboviței, și este străbătută de șoseaua județeană DJ721 care leagă satul Costeștii din Vale de Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Perșinari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93
Comuna Perșinari, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310347_a_311676]
-
mesaj, luptătorii rezistenței au trecut la executarea misiunilor desemnate cu mult timp mai înainte. Pe între teritoriul Franței, grupuri coordonate ale luptătorilor rezistenței au declanșat un val de sabotaje. Au fost tăiate comunicațiile, au fost atacate transporturile pe cale ferată, pe șosele. Au fost distruse turnuri de apă și depozite de muniție. Mai multe garnizoane germane au fost atacate. Din regiunea Normandiei au fost transmise Aliaților ultimele informații despre pozițiile defensive germane. Acțiunile armate ale rezistenței au dus la pierderea de numeroase
Mișcările de rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310340_a_311669]
-
și astăzi. Faima lui Sanders a crescut. Guvernatorul Ruby Laffoon i-a acordat titlul onorific de "Colonel al statului Kentucky" în anul 1935, în semn de recunoaștere a contribuției sale la dezvoltarea bucătăriei regionale. La începutul anului 1950, o nouă șosea interstatală era planificată să treacă prin Corbin. Colonelul și-a scos la licitație afacerea și a fost nevoit să supraviețuiască un timp cu un ajutor social de 105 $ pe lună. Încrezător în calitatea puiului pregătit după rețeta sa, Colonelul s-
KFC () [Corola-website/Science/309039_a_310368]
-
fi accesibilă numărului mare de solicitări din partea studenților, unii ajungând să creadă că are patru volume! Devenind profesor pentru studenții străini, domnia sa fiind o bună cunoscătoare a limbii engleze și predînd limba română prin intermediul englezei, arabi, palestinieni, sud-americani, desfășurate pe șoseaua Panduri, la „Sorbonica” (Institutul Pedagogic de 3 ani al Universității din București), a constatat că era obligată să presteze o muncă grea, de șase ore pe zi, cu studenți care nu înțelegeau româna sau erau indolenți, venind cu întârziere la
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Anghelești, Bucșani (reședința), Golească, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat. Comună se află în zona de nord-vest a județului, pe malurile Neajlovului, în zona unde acesta primește apele afluentului Dâmbovnic. Este străbătuta de șoseaua națională DN61, care leagă Ghimpați (și DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la Marșa și spre est la Ogrezeni. Prin comună trece și calea ferata București-Videle, pe care este deservita
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
Lat. Comună se află în zona de nord-vest a județului, pe malurile Neajlovului, în zona unde acesta primește apele afluentului Dâmbovnic. Este străbătuta de șoseaua națională DN61, care leagă Ghimpați (și DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la Marșa și spre est la Ogrezeni. Prin comună trece și calea ferata București-Videle, pe care este deservita de stația Vadu Lat și de halta de călători Anghelești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
Băneasa este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Băneasa (reședința), Frasinu, Pietrele și Sfântu Gheorghe. Comuna se află în sudul județului, pe o terasă înaltă a Dunării, la izvoarele râului Gurbanu. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. Între Băneasa și Pietrele, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ413, care duce spre nord la Mihai Bravu. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de halta de
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
Pietrele și Sfântu Gheorghe. Comuna se află în sudul județului, pe o terasă înaltă a Dunării, la izvoarele râului Gurbanu. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. Între Băneasa și Pietrele, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ413, care duce spre nord la Mihai Bravu. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de halta de călători Taban (aflată lângă satul Frasinu) și de stația Băneasa Giurgiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
din sud, catre nord, traversând Orașul Vechi, până la Piata Izvorului și la Piata Bisericii. Din Piață orașului pornesc alte două străzi însemnate - strada Tawfik Ziyad către sud, și strada Iksal către sud-est. Dinspre sud, est și nord înconjura orașul o șosea principala interurbana numită în prima ei porțiune Șoseaua 75, iar în porțiunea următoare Șoseaua 700. Ea separă, între altele, Nazaretul de orașul vecin Natzeret Ilit. Majoritatea ulițelor din oraș nu poartă nume și sunt însemnate prin numere. În sudul orașului
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
Piata Izvorului și la Piata Bisericii. Din Piață orașului pornesc alte două străzi însemnate - strada Tawfik Ziyad către sud, și strada Iksal către sud-est. Dinspre sud, est și nord înconjura orașul o șosea principala interurbana numită în prima ei porțiune Șoseaua 75, iar în porțiunea următoare Șoseaua 700. Ea separă, între altele, Nazaretul de orașul vecin Natzeret Ilit. Majoritatea ulițelor din oraș nu poartă nume și sunt însemnate prin numere. În sudul orașului se află o mică enclava care aparține orașului
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
Din Piață orașului pornesc alte două străzi însemnate - strada Tawfik Ziyad către sud, și strada Iksal către sud-est. Dinspre sud, est și nord înconjura orașul o șosea principala interurbana numită în prima ei porțiune Șoseaua 75, iar în porțiunea următoare Șoseaua 700. Ea separă, între altele, Nazaretul de orașul vecin Natzeret Ilit. Majoritatea ulițelor din oraș nu poartă nume și sunt însemnate prin numere. În sudul orașului se află o mică enclava care aparține orașului Natzeret Ilit și unde se găsește
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Adunații-Copăceni (reședința), Dărăști-Vlașca, Mogoșești și Varlaam. Comuna Adunații Copăceni este situată în zona de nord a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București. Lângă Adunații-Copăceni, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN5A, care duce spre sud-est către Greaca și mai departe către Oltenița; și șoseaua județeană DJ412A, care duce spre nord-vest la Mihăilești (unde se
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Varlaam. Comuna Adunații Copăceni este situată în zona de nord a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București. Lângă Adunații-Copăceni, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN5A, care duce spre sud-est către Greaca și mai departe către Oltenița; și șoseaua județeană DJ412A, care duce spre nord-vest la Mihăilești (unde se intersectează cu DN6), Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București. Lângă Adunații-Copăceni, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN5A, care duce spre sud-est către Greaca și mai departe către Oltenița; și șoseaua județeană DJ412A, care duce spre nord-vest la Mihăilești (unde se intersectează cu DN6), Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adunații-Copăceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
Grindu este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Grindu se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre nord-vest de Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Amaru (toate trei în județul Buzău și mai departe în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Amaru (toate trei în județul Buzău și mai departe în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia, , Reviga și Miloșești (unde se termină în DN2C. Din acest drum, în localitatea Grindu se ramifică șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Valea Măcrișului, Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grindu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Albești este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Albești (reședința), Bataluri și Marsilieni. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul drept al Ialomiței și este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu drumul național DN2A, pe malul opus al Ialomiței, venind din și , și ducând până la Slobozia și mai departe la Țăndărei. Din DJ201, la Albești se ramifică șoseaua județeană DJ306, care o leagă de și
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]
-
drept al Ialomiței și este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu drumul național DN2A, pe malul opus al Ialomiței, venind din și , și ducând până la Slobozia și mai departe la Țăndărei. Din DJ201, la Albești se ramifică șoseaua județeană DJ306, care o leagă de și mai departe de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Albești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]