19,920 matches
-
spre cultura românească. Veleitarismul, concurența, calomnia, denunțul, "vadimita" (termen folosit de autoare pentru a caracteriza atitudinea lui Corneliu Vadim Tudor) și "spionita" transferă scena politico-culturală românească în mijlocul exilului. În ierarhia culturii comuniste, se urcă prin procedeul denunțării. Monica Lovinescu îi acuză pe Mihai Beniuc, Eugen Barbu, Arthur Silvestri, Adrian Păunescu că au obținut protecția partidului și au ajuns în centrul atenției, datorită minciunii și manipulării. Atunci când Mihai Beniuc îl denunță pe Lucian Blaga ca pe un admirator al lui Hitler, Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
populației. Studențimea și intelectualitatea intră în atenția Securității: arestările, condamnările și epurările au un ritm fără precedent. Refuzul de a colabora sau simpla retragere din viața publică a scriitorilor se soldează cu constituirea dosarelor pline de dovezi pentru a-i acuza de complotare împotriva poporului și a-i aduce în fața instanțelor de judecată. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu este arestată la 23 mai 1958, cu aproape două luni înaintea lui Vasile Voiculescu. Poetul publicase poemul Adio Libertății, sub pseudonimul Valeriu Anghel, în revista "Luceafărul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la început insidioasă, apoi din ce în ce mai pe față, nu doar a comuniștilor (de tot nici nu plecaseră), dar și a ceaușiștilor celor mai compromiși, cultivând același amestec de comunism și fascism, acum însă mai ofensiv"209. Nu este o simplă, mefientă acuză din afara granițelor, ci analiza din proxim a așa ziselor schimbări. Îndepărtarea este doar geografică, nu și participativă. Pentru că intuiește de atâtea ori nocivitatea schimbării, își permite și de data asta să fie transparentă în judecată. Cartea este alcătuită din două
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de receptare, așteaptă ca interpretarea să respecte șablonul, iar eventualele divergențe nu-l distanțează, întrucât hotărăște singur dacă o carte îi place sau nu. Nicolae Florescu surprinde, când critic, când îngăduitor, relația textelor din seria Undelor scurte cu spectrul literaturii, acuzând (și scuzând în același timp) "unele erori de apreciere, cărora fatalmente rechizitoriul său critic, silit de împrejurări a fi unul indirect, le cade uneori victimă [...], o serie de accente greșit puse sau prea simplist rezolvate [...], o îngăduință mult prea subiectivă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de partid adoptate în congrese, plenare, conferințe, transmise supușilor cu ajutorul presei sau al organizațiilor de partid și puse în practică prin intermediul instituțiilor. În planul politicii externe, ideologia are același caracter dublu: oficială și neoficială. În timp ce discursul oficial al politicii externe acuză imperialismul occidental, pe cale neoficială se caută colaborarea și încheierea de contracte economice rentabile. Această atitudine duplicitară însoțește permanent regimul totalitar și mărește lipsa credibilității și a încrederii. După cum se observă, Monica Lovinescu nu este singura persoană publică înscrisă în lupta
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fie e evacuat pur și simplu, fie se strecoară aluziv și timid, printre rânduri"274. În volumul Insula Șerpilor. Unde scurte VI cazul românesc e caracterizat de decepția provocată de demisiile morale ale scriitorilor care se grăbesc să dezmintă, să acuze, să proclame independența față de politicul pe lângă care se aciuează. Emisiunile alcătuiesc o narațiune a obsesiilor, un sistem al așteptărilor spulberate. În legătură cu originalitatea cazului românesc, Dan C. Mihăilescu identifică în Jurnalul anilor 1981-1984 trei motive de întristare: "1) necoagularea (nefinalizarea) niciunei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de talentul autorului: "Dacă romancierii trebuie să lucreze din greu ca să-și stabilească normele, ei trebuie să lucreze adesea chiar și mai mult ca să ne facă să le judecăm cu exactitate personajele în lumina acestor norme"389. Romanul poate fi acuzat de un limbaj mult prea codificat. Însă prin funcția sa instrumentală, limbajul exprimă cunoștințe, păreri despre doctrina comunistă și produce sens. Jocurile de cuvinte rezultă în urma unei munci asidue și sunt o opțiune a autoarei care nu doar scrie, ci
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mots à mot" în "cuvânt cu cuvânt", fiind oportună echivalarea aleasă de Emanoil Marcu: "cuvântul din cuvinte" susține motivul literar al scrisului. Scribul, personajul cu care debutează și se finalizează romanul, ridică problema cenzurii literelor și a dispariției cuvintelor. Romanul acuză rescrierea istoriei și atrage privirea asupra incompatibilității ei cu dimensiunea românească a existenței. În ansamblu, romanul nu are intrigă sau deznodământ, deci nu epicul contează, ci lirica ideilor. Intrigile povestirilor prilejuiesc însă descrierea unor societăți fanteziste, bazate pe legi și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
împreună cu el însuși. Naratorul sugerează astfel ideea caracterului strict secret al demersului în care se oferă pe el însuși partener. Semnificația cuvântului "noi" este dată de la început: "noi" înseamnă "ceilalți", iar rostirea lui maschează separarea tainică de "ei", cei care acuză literele. Scribul devine cronicar și consemnează cu responsabilitate evenimentele. Pentru a deveni credibil, punctează că le-a fost scrib titular, că trăia pentru decrete. Primul delict amintit de scrib este acela de "nap porcesc": nimeni nu are voie să dețină
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pretindeau ei, erau altceva" (p. 13)410. Scribul, protagonist al primei părți, este funcționar al sistemului dintr-o țară fără nume, hotărât să comploteze împotriva reducerii la tăcere a opiniei și a inculpării literelor. Hotărârea e declanșată de întâlnirea "Bătrânei" acuzată pentru litera L. În acest moment, imaginea mamei, rămasă în țară, permanent urmărită și agasată, își face loc în ficțiune: Bătrâna apără litera L, "așa cum nimic nu mai fusese apărat, la noi, după decrete. Nicio mamă, niciun copil, niciun iubit
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a ajuta memoria, de a reda idei și felul în care sunt trăite, de a fi un instrument al introspecției, o cronică a lumii din afară ce rareori conține referiri la propriile trăiri. Discursul ficțional al Monicăi Lovinescu poate fi acuzat de codificare exagerată a limbajului. De aceea am încercat să demonstrăm că prin funcția sa instrumentală, limbajul din roman exprimă cunoștințe, păreri despre doctrina comunistă și produce sens. Jocurile de cuvinte sunt o opțiune a autoarei care spune lucrurile într-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
suportau nici un fel de amânare, nu a avut răgazul necesar să se mai gândească la ele. Ca să-și atingă o mică parte din scopul propus inițial, va trebui să facă un efort, să pună mintea la contribuție ca să nu fie acuzat pentru redarea lor haotică sau pentru nerespectarea unei anumite cronologii. Toamna anului 1962, la începutul lunii octombrie. Frunzele copacilor de pe Bulevardul Magheru, pe jumătate verzi, pe jumătate ofilite, încă nu vroiau să se desprindă de pe ramuri. Soarele generos, ca în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA[Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
este o oglindă mare înaltă cât mine în care se vede tabloul din sufragerie cu chipul mamei mele. Acum o am pe mama în față și în spate dar mai presus în suflet și în inimă. Ea, mama, a a acuza pe cineva, chiar dacă impostorii priveau pe geam. Așa a ramas Costache Buraga, o inepuizabilă sursă de speranță în viață prin cultură. Nicolae Ariton - scriitor fost și a rămas pentru mine și mereu va fi tot ce am mai scump în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
să cumpănesc lucrurile, să dau fiecărui braț al balanței ce i se cuvine. ... Costache Buraga mă conduce pînă la margine de sat, de unde-mi arată efecte ale surpărilor de teren și abia, abia-l opresc din pornirea de a-l acuza, postum, pe marele biolog din satul vecin că s-a dus la Polul Sud să studieze pinguinii, în loc să prevadă (de ce nu - să și... prevină?!) surpările de teren din prejma casei părintești. Temperez pe cît pot o astfel de ,,acuzație “, cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la dezvoltarea personală, ci și la diminuarea decalajelor sociale. Există, pe de o parte, voci care condamnă acțiunile de voluntariat - în special pe acelea care se bucură de o largă vizibilitate, beneficiind de campanii agresive de recrutare și promovare. Criticii acuză vedetele care își asociază imaginea unor asemenea campanii, considerând că acestea nu au la bază sentimente sincere de caritate, ci urmăresc numai sporirea capitalului de imagine sau interese ascunse. Pe de altă parte, susținătorii actelor de voluntariat salută fără excepție
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
adoptat cîteva măsuri importante, precum ilegalizarea fostei Gărzi de Fier și abrogarea legilor antievreiești 187. Cu toate acestea, cei din FND l-au atacat cu înverșunare pe ministrul de Interne, Nicolae Penescu, un conservator, membru al Partidului Național-Țărănesc. Acesta era acuzat de a-i fi protejat pe fasciști. Guvernul a căzut 188. Generalul RădescuError! Bookmark not defined. l-a înlocuit pe Sănătescu în funcția de prim-ministru, preluînd și postul de ministru de Interne. Prin acest guvern, comuniștii își asiguraseră prima
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a restabili ordinea. Reprezentanții anglo-americani ai Comisiei Aliate de Control au solicitat o întîlnire tripartită, dar președintele acesteia a refuzat. Nu Comisia era responsabilă de menținerea ordinii în București, ci Armata Roșie. Cîteva zile mai tîrziu, ziarele comuniste îi acuzau pe Maniu și Brătianu de faptul că demonstrația degenerase în violență și decese 291. Relatările din București îl mîhneau pe Byrnes. Ele descriau în mod constant o situație deprimantă și caracterizau guvernul Groza ca pe unul nefast. Byrnes dorea mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Statele Unite au ripostat imediat cu propria lor propunere, aproape identică cu amendamentul sovietic, doar că nu conținea mențiunea "care privește relațiile cu țările vecine"361. Cele două amendamente au continuat să fie aprig dezbătute în tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea vor să-și folosească puterea economică pentru a "exploata" forțele rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Comisia Aliată de Control au plecat din București, astfel încît, pe 15 decembrie, singurele autorități americane care mai rămăseseră în România erau cele atașate la legație 388. Mult-așteptatul proces al lui Maniu a început pe 29 octombrie. Guvernul îl acuza pe Maniu, acuza Partidul Național-Țărănesc și Statele Unite. Printre altele, Maniu era învinuit că ar fi conspirat cu "cercurile imperialiste" din SUA și Marea Britanie pentru a răsturna guvernul. Mai mult decît atît, Maniu îl împuternicise pe Grigore Niculescu-Buzești să "pună la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Control au plecat din București, astfel încît, pe 15 decembrie, singurele autorități americane care mai rămăseseră în România erau cele atașate la legație 388. Mult-așteptatul proces al lui Maniu a început pe 29 octombrie. Guvernul îl acuza pe Maniu, acuza Partidul Național-Țărănesc și Statele Unite. Printre altele, Maniu era învinuit că ar fi conspirat cu "cercurile imperialiste" din SUA și Marea Britanie pentru a răsturna guvernul. Mai mult decît atît, Maniu îl împuternicise pe Grigore Niculescu-Buzești să "pună la punct un plan
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Constantin Vișoianu părăsiseră România cu ajutorul Misiunii Militare Americane, pentru a înființa un centru de spionaj în afara României 389. În cele din urmă, maiorul Thomas Hall și locotenentul James Hamilton, ambii reprezentanți ai SUA în Comisia Aliată de Control au fost acuzați că ar fi colaborat cu Maniu, sprijinindu-l în activitățile lui antirevoluționare 390. Aceste acuzații deranjau guvernul de la Washington și pentru faptul că se putea dovedi corectitudinea unora dintre aserțiuni. Partidul Național-Țărănesc omisese să distrugă o mare parte din documentele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lider al Partidului Liberal și ministru de Externe, Tătărescu avea o anumită independență. În luna mai, acesta criticase metodele represive ale Poliției și sugerase necesitatea unor împrumuturi străine pentru dezvoltarea industriei României. Comuniștii din Cabinet au ripostat și i-au acuzat pe Tătărescu și adepții săi de adoptarea unei politici de discriminare a ungurilor. De multe ori, Tătărescu vorbea deschis cu reprezentanții Legației Americane. În septembrie, acesta îi spunea lui Roy Melbourne că dacă el însuși sau colegii săi ar "devia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Roy Melbourne că dacă el însuși sau colegii săi ar "devia" de la politica sovietică, "ar avea toate șansele să se trezească prin zona lacului Baikal, din Rusia"393. La procesul lui Maniu, cîteva oficialități din Ministerul de Externe fuseseră acuzate de activitate antiguvernamentală. Comuniștii nu mai aveau nevoie de alte dovezi. Pe 5 noiembrie, aceștia i-au exclus din guvern pe Tătărescu și Partidul Liberal 394. Pe 11 noiembrie, instanța i-a declarat vinovați pe Maniu și pe colegul lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în cel cu România 526. Departamentul a recomandat guvernului să nu denunțe nici unul din tratate și nici să nu renunțe la noile reglementări privind autorizațiile impuse pe 1 martie 527. În cazul în care țările din Blocul Sovietic ar fi acuzat Statele Unite de încălcarea prevederilor comerciale, așa cum se întîmplase deja cu sovieticii, Departamentul de Stat sugera să nu se riposteze în nici un fel. În eventualitatea unor presiuni, Statele Unite puteau tărăgăna răspunsul, pentru a profita în continuare de acele părți ale acordurilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și grafit, materiale refractare și instalații energetice, inclusiv de tip diesel și hidraulic 573. Întrucît revanșa era la ordinea zilei, Blocul Sovietic a ridicat problema discriminării comerciale în fața forurilor internaționale. La Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Modzelewski, din Polonia, a acuzat Statele Unite de practici comerciale discriminatorii. Departamentul de Comerț respinsese 70 de cereri de licențe de export din partea Poloniei. Multe din articolele respective nu aveau nici o utilizare militară, ca de pildă bitumul, lămpile radio și rulmenții 574. Delegația poloneză a întocmit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]