11,699 matches
-
rezervației; organizarea unor patrule de supraveghere; organizarea de campanii de presă pentru popularizarea rezervației; încurajarea eco turismului; adoptarea și respectarea prin punere în practică a unui cod etic de comportare și a unui regulament de vizitare și funcționare specific rezervației acvatice. Obiectivul II: Conștientizarea populației locale, perceperea valorilor protejate și a importanței acestei rezervații Strategie: Educație ecologică integrată și de conștientizare a valorilor protejate și a importanței acestei rezervații elaborarea de materiale informative; amplasarea de panouri informative și bariere; crearea unui
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
unor activități generatoare de venituri introducerea unei taxe de acces în rezervație; introducerea unei taxe ecologice; atragerea de fonduri neramburasabile prin proiecte ecologice; vânzarea de suveniruri (ilustrate, pliante, afișe etc.) care să contribuie la educația publicului și la cunoașterea Rezervației Acvatice TeivaVișina; prezentarea la cerere a unor lecții speciale de ecologie aplicată, ihtiologie, geografie, biologie ș.a. pentru elevi și studenți; introducerea de taxe pentru oferirea și prestarea de servicii; închirierea diverselor echipamente și materiale; oferirea de programe atractive de „odihnă activă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la cerere a unor lecții speciale de ecologie aplicată, ihtiologie, geografie, biologie ș.a. pentru elevi și studenți; introducerea de taxe pentru oferirea și prestarea de servicii; închirierea diverselor echipamente și materiale; oferirea de programe atractive de „odihnă activă” vizitatorilor Rezervației Acvatice Teiva-Vișina. Obiectivul IV: Refacerea regimului hidrologic natural, de inundare periodică a brațului Vișina Strategie: Conlucrarea cu ISPIF care deține o stație de pompe (pentru desecări) în zonă, și stabilirea de comun acord a modificărilor regimului de pompare pentru a permite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervația științifică de tip geologic-paleontologic Locul fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de tip SCI Pădurea Bârnova Repedea și în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în proporție de aproximativ 90%); * Rezervațiile naturale de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pădurea Bârnova Repedea și în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în proporție de aproximativ 90%); * Rezervațiile naturale de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
of Threatened Animals, 1996 The IUCN Species Survival Commission 71. ***Legea nr. 12/1976 privind piscicultura și pescuitul 72. ***Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice 73. ***Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna, la 19 septembrie 1979 74. ***Legea nr. 21/1993 art. 34 și 35 75. ***Legea nr. 137
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Commission Anexe Anexa nr. 1 Glosar În înțelesul Legii nr. 5/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice: mediu natural înseamnă ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizicogeografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; patrimoniu natural înseamnă diversitatea componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, sanogenă, recreativă, cultural-istorică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
generațiilor prezente și viitoare; bunuri ale patrimoniului natural sunt acele componente ale patrimoniului natural, care necesită un regim special de ocrotire, conservare și utilizare durabilă în beneficiul generațiilor prezente și viitoare; arie naturală protejată este o suprafață terestră și/sau acvatică cu perimetru legal stabilit având un regim special de ocrotire și conservare, în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice sau de altă natură, cu valoare deosebită ecologică, științifică sau culturală. Ariile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
natural în mediul lor natural de geneză, existență și evoluție; conservare ex-situ înseamnă ocrotirea și conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză, existență și evoluție; habitate naturale de interes comunitar și național înseamnă zone terestre și/sau acvatice ce se diferențiază prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în stare naturală sau seminaturală; habitate naturale de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
scăldîndu-se pe țărmurile lor, căutând vehiculele legănate, trăsurile de poștă, corăbiile, gondolele, mereu cu nostalgia îmbarcării, până într-atît că la Marsilia, văzând două vapoare, unul pentru China, altul pentru America, e cuprins de turburare. O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e proprie românului carpatin. Alecsandri are în preajma Mirceștilor o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre mari sălcii, sugerând miniatural misterioasele lacuri meridionale, și pe marginea cărora cade în extatica lui solară. În poezia populară poetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce plâng și sufăr De nostalgii de soare... Și, rar, când cerul le trimite O rază caldă, o zâmbire, În loc să cânte, să renască, Ei mor de fericire... în vreme ce marinarul bătrân, abia întors pe uscat, pleacă din nou, devorat de chemările acvatice. Ninsorile cad monotone, punctate de funebrele ciori și însoțite de țipete sinistre: Cîrduri-cîrduri, ciori de toamnă Pleacă... Desfrunzite crengi de arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri, cârduri, ciori de toamnă Pleacă... Cum pe sufletul meu jalea... Boi și vaci, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ivește în legătură cu condiția de bolnav a poetului, în încordarea auditivă la vibrațiile tăcerii, concepute ca un instrument negativ cu coarde, în sensibilitatea la ploaie, în obsesia hemoragiilor, în fixațiunea morții pe care o vede ca o deschidere într-un mediu acvatic: Și morții reci pe care noi îi credem că dorm În adâncimi de fluvii, de mări și de oceane, Și morții reci pe care noi îi credem că dorm Trăiesc o nouă viață într-un ținut enorm De plante și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au fost precedate de altele care, fiind lipsite de lignină, nu au lăsat urme În straturile geologice. În Precambrian, suprafața terestră era iradiată de ultraviolete (rUV) solare, letale pentru orice ființă vie terestră. Deci, primele organisme nu puteau fi decât acvatice: la o adâncime destul de mare pentru a fi protejate de rUV, dar nu prea departe de suprafața apei, pentru a putea primi energia solară necesară fotosintezei. Când conținutul În oxigen a atins 1% din totalul actual, a rezultat (prin reacții
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
absorbi rUV; produșii rezultați din dezaminare constituie o protecție mai bună a ADN Împotriva rUV; prin ei trece calea biochimică care conduce la sinteza fenilpropanilor și flavonoizilor, cu rol deosebit la plantele terestre. Instalarea În mediul aerian Ieșirea din mediul acvatic nu s-a făcut numai pe calea algelor. Și ciupercile au adoptat un mod de viață terestru, dar această schimbare de mediu nu a fost Însoțită de o diferențiere histologică importantă, nici de formarea de organe atât de specializate, ca
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
le țină deschise pentru ca oxigenul (pentru respirație) și dioxidul de carbon (pentru fotosinteză) să pătrundă În plantă, iar apoi oxigenul rezultat În urma fotosintezei să iasă afară din plantă. Fuga de secetă. Unele plante au revenit În mod secundar la viața acvatică; dovadă, pentru polenizare ele scot florile deasupra apei. Acestea sunt hidrofitele și, Într-o anumită măsură, higrofitele. După cum bine se știe, lumina pătrunde greu În apă (la adâncimea de 1 m scade de 5 ori, iar la cea de 5
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În aceeași barcă. Există Însă și o altă imagine a mării În Florile Bosforului, Conrad și alte poeme, dedusă dintr-o intuiție mai precisă a materialității, fluidității ei. Imaginea nu este desprinsă cu totul de modelele literare, Însă senzația freamătului acvatic, jocul acela superb al delfinilor care „treheră” valurile, pulberea argintoasă a peștilor, toate acestea vin dintr-o imaginație mai vie și mai personală. Marea este, dealtfel, obiectul cel mai puțin convențional din poezia lui Bolintineanu. Să urmărim cîteva din atributele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și politicul se succed Într-o retorică destul de bine articulată. Insă, Înainte de orice, Bolintineanu este, aici, Într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul „tărîmelor lichide”,, poet neptunic În adevăratul Înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest text și din altele sînt convenționale), ci, așa cum Îi spune G. Călinescu, simbolizator. Marea urmărește, În metamorfozele ei rapide, gîndurile eroului (Conrad), e lină sau zbuciumată, sălbatică, după stările de suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul unei combinațiuni secrete. Lumina, aerul, ploaia de spumă și fosfor, unda albastră, parfumurile acvatice și aromele de pe țărmuri participă la realizarea acestui leac pentru melancolie. Un leac care este, totodată, un excitant pentru fantezie, un narcotic care produce acea stare de beție a ființei, regimul favorabil al sublimului. Agentul ei principal este privirea. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de apă, cu atât ansele sunt mai lungi (la animalele de deșert coboară de la corticală până la limita inferioară a medularei, cu un gradient cortico-medular foarte mare), în timp ce la animalele acvatice practic nu există sau sunt foarte mici. 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal Tubul distal este un segment mai mic decât cel proximal, iar cantitățile de Na și apă reabsorbite la acest nivel sunt mult mai mici, apropiindu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
își aduc contribuția la cunoașterea avifaunei în lucrarea "Caracteristicile densității păsărilor din bazinul cu pomi de la Bucium Iași" A. Papadopol și C.V. Mândru în lucrarea "Contribuții la cunoașterea păsărilor din regiunea Iași", apărută în anul 1967, publică observații despre păsările acvatice prezente în câteva puncte de pe valea Jijiei, cel mai important afluent al râului Prut: Vlădeni, Larga Jijiei, Cristești. Avifauna formată din 222 de specii este analizată din punct de vedere ecologic, fiind citate unele specii rare aflate în pasaj. În
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe. Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au amenajat medii ecologice acvatice (3 lacuri), încheind cu "Microdelta Dunării", medii propice pentru flora și vegetația palustră și acvatică. Apa izvoarelor de coastă, bogată în magneziu și sodiu este captată și îmbuteliată, fiind apreciată ca apă minerală de masă de bună calitate. Din aceste
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au amenajat medii ecologice acvatice (3 lacuri), încheind cu "Microdelta Dunării", medii propice pentru flora și vegetația palustră și acvatică. Apa izvoarelor de coastă, bogată în magneziu și sodiu este captată și îmbuteliată, fiind apreciată ca apă minerală de masă de bună calitate. Din aceste considerente, primele lucrări care s-au efectuat la Iași pentru aprovizionarea orașului cu apă potabilă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
scurtă de dezvoltare în cuib, timp în care sunt încălziți, hrăniți și apărați de adulți. Astfel de specii sunt majoritatea Passeriformelor, Accipiter nisus, Athene noctua, Cuculus canorus, Dendrocopos major, Fringilla coelebs (fig. nr.17), etc. La unele specii tericole și acvatice (Anas plathyrincos, Tachybaptus ruficolis, Phasianus colchicus), puii imediat după ecloziune sunt bine dezvoltați și după uscarea pufului părăsesc cuibul, putând alerga pentru procurarea hranei necesare (specii nidifuge) . Dezvoltarea puilor nidicoli în cursul șederii în cuib depinde de vârstă și de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
din ecosistemele lor naturale sau antropizate iar altele s-au adaptat. Astfel, în ultimele decenii se constată în marile orașe înmulțirea unor specii precum: mierla, graur, cioara de semănătură, coțofana, iarna apar pescăruși și au început să cuibărească unele specii acvatice, precum găinușa de baltă sau rața mare. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele 27 de specii comune de păsări identificate în Parcul Expoziției, Parcul Copou și Grădina Botanică, Iași care aparțin la 4 ordine și 13 familii. Cele mai multe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
altă destinație turistică renumită mai ales pentru plajele sale: Zuma Beach , Surfrider Beach, pentru Autostrada Pacifică ce traversează zona și în lungul căreia cicliștii entuziaști îmbină utilul cu plăcutul, pentru amenajările cele mai moderne pentru practicarea nu doar a sporturilor acvatice, dar și pe uscat (călărie, mountain-biking etc). Laguna Beach, o altă stațiune din sudul Californiei, numără în jurul a 25.000 locuitori și este renumită pentru plajele sale frumoase, pentru amenajările turistice, galeriile de artă, festivalurile de artă etc. Nu departe
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]