65,754 matches
-
familii, diferitele conflicte spontane sau repetate între membrii familiei, multe potențate de consumul de alcool în familie, carențele culturale ale părinților, reproducerea modelelor culturale existente în familia de origine de către părinți, confruntarea cu realitățile dure ale vieții cotidiene, lipsa de afecțiune a părinților față de copii etc. Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Conf. univ. dr. MARIAN PREDA, Universitatea București Spre deosebire de alte droguri, alcoolul este o substanță ce face parte din cultura multor popoare, fiind în cele mai multe situații un drog
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
absența încrederii în sine și în ceilalți, absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă de afecțiune și atenție); comportament distructiv sau antisocial. Maltratarea emoțională și abuzul sexual pot avea repercusiuni și mai grave pe termen lung decât abuzul fizic. În general, aceste lucruri nu sunt raportate sau, în cazul în care se află, metodele de intervenție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unor teorii, părinții care-și abuzează copiii au ei înșiși probleme de comportament și o experiență de viață distorsionată prin nesatisfacerea unor nevoi proprii: mariaj instabil, copilul este nedorit; părinții înșiși au fost abuzați, neglijați și le-au lipsit dragostea, afecțiunea, precum și protecția din partea propriilor părinți; au nevoi ce trebuie satisfăcute și folosesc copilul pentru a realiza aceasta; prezintă tulburări psihologice și psihiatrice. Evoluția abuzului asupra copilului la nivel internațional În țările occidentale s-a dezvoltat un interes special pentru identificarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
I, nr. 505 din 4 iunie 2004) Lege nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie CAPITOLUL I. Dispoziții generale Art. 1. - (1) Ocrotirea și sprijinirea familiei, dezvoltarea și consolidarea solidarității familiale, bazată pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes național. (2) Statul acționează pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, potrivit dispozițiilor art. 175, 176, 179-183, 189-191, 193, 194, 197, 198, 202, 205, 206, 211, 305-307
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în „Die Abwehr-Neuropsychosen”, articol în care A. Freud își propunea să fundamenteze o teorie psihologică a isteriei dobândite, a numeroaselor fobii și obsesii și a unor psihoze halucinatorii. Termenul „psihonevroză” este folosit de Freud pentru a desemna o serie de afecțiuni în care conflictul psihic este determinant și în care, ca o consecință, etiologia este psihogenă. Simptomele întâlnite în cazul acestor afecțiuni sunt expresia simbolică a unor conflicte datând din prima copilărie. Pornind de la rolul apărării în câmpul isteriei, Freud încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și obsesii și a unor psihoze halucinatorii. Termenul „psihonevroză” este folosit de Freud pentru a desemna o serie de afecțiuni în care conflictul psihic este determinant și în care, ca o consecință, etiologia este psihogenă. Simptomele întâlnite în cazul acestor afecțiuni sunt expresia simbolică a unor conflicte datând din prima copilărie. Pornind de la rolul apărării în câmpul isteriei, Freud încearcă să identifice locul ocupat de diversele tipuri de apărare în celelalte psihonevroze. Ideea că apărarea are o funcție esențială în orice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
noțiunea de apărare capătă o formă, Breuer și Freud (1895) pun în relație, pe de o parte, diferitele procedee în care se angajează eul pentru a se elibera de incompatibilitatea cu o anumită reprezentare și, pe de altă parte, diferitele afecțiuni nevrotice. Termenul „mecanism”, asociat conversiei isterice, apare un an mai târziu, în „Noi observații asupra psihonevrozelor de apărare”. Să mai notăm, în fine, că termenul mecanism de apărare figurează ca atare în volumul Métapsychologie (1915). Dacă, în opinia lui Laplanche
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Or, după cum am văzut în capitolul 2 al acestei lucrări,compensarea este legată de experiența personală de pierdere sau de inadecvare. 4. Alte aplicațiitc "4. Alte aplicații" Un domeniu aparte în care mecanismele de apărare își găsesc aplicații este clinica afecțiunilor fizice. Într-o discuție cu privire la mecanismele de apărare folosite „în fața bolii”, Scheider (1989) evidențiază rolul anumitor mecanisme cum sunt regresia, (de)negarea, refuzul, formațiunea reacțională și izolarea afectivă. În decursul ultimilor ani, rolul mecanismelor de apărare a fost studiat adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Este, într-adevăr, de netăgăduit faptul că visul constituie o activitate individuală. Visăm despre noi înșine, dar și despre ceilalți, care se interesează de noi, care ne admiră, care ne iubesc; visăm adesea un tovarăș imaginar care ne-ar oferi afecțiune și protecție. A. Freud (1936/1993), care s-a ocupat mult de acest tip de fantasmă, evocă o reverie diurnă în episoade, trăită de un copil, în care acesta punea în scenă 22 de persoane: un grup de afiliere numai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Este vorba așadar de un veritabil mecanism de apărare, de vreme ce, atunci când intră în acțiune, el produce o diminuare a anxietății. Fundamentele acestui mecanism de apărare sunt: refuzul ferm al cererilor nerezonabile ale altora, exprimarea opiniilor proprii, ca și a furiei, afecțiunii, tandreței și, în general, a emoțiilor resimțite (fie ele pozitive ori negative), capacitatea de a cere favoruri și de a-și face respectate drepturile. Pe scurt, avem de-a face, după cum spune și definiția lui Salter, cu un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din exprimarea sentimentelor, „există în schimb alte comportamente de opoziție care nu aparțin categoriei afirmării. Acestea sunt: provocarea, agresivitatea, violența și, adeseori, sarcasmul”. El postulează chiar „un continuum mergând de la comportamentele neadaptate (supuse), la un pol, la comportamentele adaptate (exprimarea afecțiunii, a opoziției legitime, refuzul unor cereri nerezonabile), în centru, și apoi până la comportamentele neadaptate (agresive) la celălalt pol” (în Mathieu et al., 1977). Prezentând teoria lui Wolpe, Mathieu et al. (1977) estimează totuși că acest continuum este foarte speculativ și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
însoțit de îndoieli și obsesii. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Transformarea pulsiunii în contrariu, care apare în perioada copilăriei, ar putea fi apropiată de altruism. Este vorba de transformarea sentimentelor de gelozie în afecțiune, în relația cu rivali care sunt frații, surorile și părintele de același sex cu subiectul. Dar, în acest caz, tandrețea reacțională al cărei obiect sunt nu se întinde, ca altruismul, la ansamblul ființelor umane. Freud constată în această privință (1901
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe timpul bolii sale trebuie modificate. Copilul bolnav ajunge la o relație fuzională cu mama și de multe ori cuplul de părinți se desexualizează. Cât despre frați și surori, rivalitatea lor anterioară poate fi reactivată, din cauza locului privilegiat al bolnavului în afecțiunea mamei. La baza acestor probleme se află alte mecanisme inconștiente (dorințe infanticide), iar părinții, în loc să se bucure la vestea vindecării, se cramponează uneori de moduri relaționale defensive instaurate în timpul bolii, care nu mai au nici o rațiune de a fi. În
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
schizofreniei și constituie un fenomen fundamental al vieții noastre afective. Widlöcher (1983) confirmă caracterul său fundamental, estimând că „este dificil să iubești fără a urî”. Potrivit lui Freud (1909b/1979), ambivalența însoțește sentimentele excesive. În privința persoanelor relativ indiferente, individul resimte o afecțiune moderată, fiind conștient că privește cu ostilitate unele dintre defectele acestora. În schimb, o dragoste intensă nu permite ostilității să rămână conștientă; ea obligă la refularea ostilității, care mai poate reapărea la un moment sau altul, ca o străfulgerare. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al obiectului, să ne inspirăm din rezumatul clinic al terapiei aplicate unui copil (Winnicott, 1977/1980): Gabrielle (doi ani și patru luni) are o soră mai mică, în vârstă de șapte luni. „The Piggle” („Chip frumos”), cum o supranumește cu afecțiune familia, își îngrijorează anturajul prin timiditate, tulburări de somn și „frământări” care o țin trează toată noaptea: după spusele fetiței, o „mamă neagră” vine și o persecută, vrea s-o alunge din pat, s-o arunce în toaletă. Gabrielle explică
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
exprimă o dorință aparent naivă: „Ar fi o descoperire prețioasă pentru psihiatrie dacă am putea crea când dorim uitarea” (vol. II). Ce exemplu mai bun de imposibilitate de a uita, decât acela al lui Kant, pentru care, totuși, „moderația în afecțiuni și în pasiuni și stăpânirea de sine constituie o parte din însăși valoarea intrinsecă a persoanei” (1785/1967)? Or, filosoful, întristat de moartea lui Lampe, un servitor la care ținea, încerca să expulzeze această tristețe așezându-și în față o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
spune în acest caz: «Am să mă gândesc mâine», iar în ziua următoare ne și amintim să ne gândim”. Totuși, studiul efectuat de Freud (1894/1974) asupra genezei isteriei la mai multe dintre pacientele sale lasă să se înțeleagă că afecțiunea poate fi provocată de o uitare voluntară. „Bolnavele, scrie el, își amintesc cu toată precizia de eforturile lor de apărare, de intenția lor de a «alunga» acel ceva, de a nu se mai gândi la el, de a-l reprima
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pus în evidență un alt risc atașat acestei apărări. Numeroase anchete, întreprinse în anii ’50 în țările anglo-saxone, au permis descrierea unei „constelații de atitudini, de reacții emoționale și de comportamente ce îi caracterizează mai ales pe subiecții susceptibili de afecțiuni coronariene” (Dantchev, 1989). Acestor subiecți, care prezintă un risc de infarct miocardic de două ori și jumătate mai ridicat decât ceilalți, li s-a dat numele de subiecți de tip A. Or, în opinia lui Dantchev, aceste persoane utilizează în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
propriei sănătăți mentale. El poate menține legăturile cu semenii săi, precum și un bun contact cu realitatea, conservându-și totodată universul imaginar”. Mai mult decât atât, imaginația ce se exprimă în joc este, pentru Winnicott (1957/1984), indiciul că, în fond, afecțiunea copilului nu e gravă, indiferent că el își udă așternutul, se bâlbâie, este furios sau deprimat: „Când copilul se joacă, puțin contează prezența a unu-două simptome”. Visul este deci o activitate normală, care nu devine patologică decât atunci când copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lui McDougall (1978), „se îndepărtează de lumea imaginară pentru a se orienta exclusiv spre realitatea exterioară, factuală și dezafectată”. Pentru școala lui Marty, această lipsă de fantasmare, această hiperadaptare conduc spre o patologie, pentru că ele îi caracterizează pe subiecții cu afecțiuni psihosomatice. Refularetc "Refulare" Definițietc "Definiție" Respingerea în inconștient a unor reprezentări conflictuale care se mențin active, rămânând totuși inaccesibile conștientizării. Întoarcerea elementului refulat, ale cărei consecințe pot fi anodine sau patologice, intervine în caz de eșec sau de insuficiență a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
eu mor, tu nu o să mai ai mamă! - Da, dar tătic tot o să mai am!”. În altă zi, ea își manifestă dorința de a-și vedea tatăl gol. Dar ostilitatea față de mamă este înlocuită, după câtva timp, de manifestări de afecțiune. De fiecare dată când mama și fiica trec prin fața magazinelor, fetița îi cere mamei să aleagă, dintre obiectele din vitrină, pe acelea pe care le dorește și o asigură că i le va oferi când va fi mare. Interpretarea dată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Domnul Savin, Profesor Cristescu, Doamna Elena Apostolescu, este iarăși o dovadă a prestigiului ce a știut să-și câștige Societatea Ortodoxă. Primirile făcute Doamnei prezidente generale când a vizitat filialele: Piatra Neamț, Iași, Bacău, Galați, Sibiu, Seliște sunt mărturia legăturilor de afecțiune ce leagă pe membrele Societății de Prezidenta lor. Serbarea Duminicii Ortodoxiei, Ziua Mamei, Ziua Eroilor, Concursul de religie, toate aceste manifestații, organizate deopotrivă în toate colțurile țării, unde fâlfâie drapelul Societății Ortodoxe sunt și ele mărturie unei omogenități în concepție
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, And Treatment of High Blood Cholesterol In Adults (Adult Treatment Panel III). JAMA 2001;285(19):2486-2497.footnote> Acest sindrom conferă pacienților un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat respectiv afecțiuni cardiovasculare.<footnote Trevisan M, Liu J, Bahsas FB et al. Syndrome X and mortality: a population-based study. Risk Factor and Life Expectancy Research Group. Am J Epidemiol 1998; 148(10):958-66. footnote> <footnote Wilson PW, Kannel WB, Silbershatz H. Clustering
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, And Treatment of High Blood Cholesterol In Adults (Adult Treatment Panel III). JAMA 2001;285(19):2486-2497.footnote>; disponibilitate pentru a efectua antrenamentul fizic de 3-5 ori pe saptatmana; nu prezentau afecțiuni ce contraindică efectuarea efortului fizic. Rata de excludere din Grupul S se ridică la 35%, respectiv 47% în lotul de control (Grupul C) cauzele fiind diverse: motive de sănătate, schimbarea domiciliului, indisponibilitate, etc. Intervenția asupra stilului de viață în cadrul studiului
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
apariția noului concept în chirurgie chirurgia neinvazivă, considerându-se că traumatismul chirurgical nu determină numai secundar o strădanie a organismului de a-l îndepărta, ci determină și elemente nefavorabile ce intrică procesele interne de vindecare naturală. O problemă distinctă în cadrul afecțiunilor traumatice o constituie recuperarea funcțională, în cadrul căreia un accent important este pus pe efortul propriu al bolnavului. Acesta este motivul pentru care, în cadrul programelor de recuperare funcțională, kinetoterapia ocupă un loc central, pentru că efectele benefice ale antrenamentului fizic nu pot
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]