15,743 matches
-
Colecția ACADEMICA 127 Seria Jurnalism John C. Hartsock este profesor asociat de științele comunicării la State University of New York (Cotland). John C. Hartsock, A History of American Literary Journalism, University of Massachusetts Press Amherst (c) 2000 by John C. Hartsock (c) 2015, Institutul European, Iași, pentru prezenta ediție în limba română www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Crane 17, Lincoln Steffens 18 și Commercial Advertisers, și Hutchins Hapgood 19 cu a sa ordine "instituționalizată biografic" (A Third Way 3-20). Un al doilea motiv pentru care Connery merită să îi fie recunoscută contribuția este cartea sa Sourcebook of American Literary Journalism 20 în care face o încercare de pionierat în a prezenta din punct de vedere critic treizeci și cinci de autori. La fel ca oricare alt cercetător din zilele noastre, el s-a străduit energic să atragă atenția asupra necesității
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
diverse, cum ar fi discuția lui Larzar Ziff despre 1890, și a lui Michael Schudson despre dezvoltarea practicii jurnalismului american. Se mai pot descoperi părți dedicate jurnalismului literar în seria lui Sam G. Riley, Dictionary of Literary Biography, publicată în American Magazine Journalists. Una peste alta încercările de istoricizare a genului au fost rare pentru că nu există un consens asupra a ceea ce este acest gen. Așa că genul a fost marginalizat atât de beletristică cât și de curentul principal al practicii jurnalistice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1889 șaizeci și opt de orașe și orășele din acest stat erau guvernate de cei care purtau nume de familie irlandeze (281-82). În Midwest la fiecare a șasea naștere una era a unui străin în 1890 (Schlesinger, Rise of the American City 64). Și în același an nașterile din familiile de străini în Chicago, au numărat 450.000, echivalând numărul populației orașului cu zece ani mai devreme (65). Asemenea schimbări singure asigurau transfomările sociale și crizele culturale pentru toți cetățenii. Dar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
of the Levee" ("Un copil al barajului", n. trad.), publicat în Cincinnati Commercial în 1876, o poveste despre Albert Jones, un afro-american care locuiește în zona barajului râului Ohio din Cincinnati. Printr-o strategie care amintește de distanța socială dintre americanii albi și cei negri din anii 1870, Hearn începe povestea ca și cum ar fi o știre clasică: "La scurt timp după revărsatul zorilor, sâmbătă dimineață un "negrotei" beat a fost scos din râu la capătul zonei Broadway de către doi polițiști vigilenți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Rischin, unul dintre exegeții lui, responsabil în mare parte pentru identificarea și recuperarea povestirilor lui Cahan din ziarul Commercial Advertiser și alte publicații, acesta "s-a străduit să creeze o punte de legătură între două lumi scindate: Lumea Veche a americanilor băștinași și Lumea Nouă a imigranților recent sosiți" (XXVI). Un demers preferat de el era cel de a vizita imigranții de la centrul de primire din Battery, New York City (marele centru de imigrare Ellis Island fiind pe atunci în curs de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
apel la acțiune socială (Fishkin, 147). Sherwood Anderson se va confrunta cu o experiență epistemologică și politică similară în eseul său din 1935, Puzzled America (America nedumerită, n. trad.), la fel și Erskine Caldwell în eseul Some American People (Câțiva americani, n. trad.) din același an. În cele din urmă, un asemenea continuum istoric poate fi prelungit prin noul jurnalism al anilor '60 ai secolului al XIX-lea. Asemeni lui Crane, acești practicanți ai jurnalismului literar modern vor căuta să treacă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Un alt exemplu al confuziei dintre ficțiune și nonficțiune se reflectă în Typee, relatarea despre Marea Sudului a lui Herman Melville. Neclaritatea se reflectă astăzi în arbitrii canonului literaturii americane, The Oxford Companion to American Literature și Norton Anthology of American Literature. Oxford Companion caracterizează Typee ca fiind o "narațiune ficțională" (Hart 681), pe când Norton Anthology o clasifică drept "povestea [lui Melvillea] captivității sale într-un trib din Polinezia" (Baym și alții 1:2146). Relatarea lui Melville indică spre volumul imens
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alții 1:2146). Relatarea lui Melville indică spre volumul imens de literatură de călătorie care reflectă mai pe larg un jurnalism narativ sănătos pentru acea eră. Printre acestea se află și acum uitatul Travels Through the South of France... de către americanul "lt. col. Pinkney", publicat în 1809 ("Fete Champetre", 674). La fel cum au făcut Crèvecoeur, Rowlandson și Bradford în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Pinkney încadrează ceea ce vede în principiile generalizatoare atunci când notează, de exemplu, că franțuzoaicele se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
xvi). Astfel, ca și jurnaliștii literari moderni, intenția sa a fost să dezvăluie Celălalt social, un plan foarte ambițios având în vedere că Dana era un nobil din Boston. Măsura reușitei sale este reflectată într-o recenzie din Cyclopaedia of American Literature, publicată în 1855 de către frații Duyckinck, cea mai cuprinzătoare lucrare pe acea temă din acel moment. După cum notează recenzia, "este însăși viața - un pasaj de realitate intensă, neexagerată" (620). Dana capătă într-adevăr o cunoaștere a "relelor" atunci când asistă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Lives - Cum trăiește cealaltă jumătate - pe care Trachtenberg o plasează în cadrul jurnalismului de senzație, pentru că "cititorului nu-i este permis să pătrundă în lumea interioară a mahalalelor - în propriul ei punct de vedere" (Experiments, 273, 271-72). Totuși, A Soourcebook of American Literary Journalism: Representative Writers in an Emerging Genre include articole critice despre ambii: Crane (Robertson, 69-80) și Riis (Good, 81-90) ca practicanți ai jurnalismului literar. Mai mult, editorul Sourcebook-ului, Thomas C. Connery citează analiza lui Trachtenberg asupra lui Crane în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
deosebit, ori în bine ori în rău, poți să spui că aceasta se datorează aproape invariabil unui singur om. Poporul nu o face. Și nici "bandele", "organizațiile" sau partidele politice. Acestea sunt instrumente prin care "șefii" (nu conducătorii, pentru că noi americanii nu suntem conduși, ci dirijați) stăpânesc poporul, și de obicei îl vând" (42). Steffens trece la o expunere de fapte în sprijinul tezei sale, și anume că primarul din Minneapolis se lăsa mituit de criminali. Astfel, capul de pagină reflectă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Minneapolis se lăsa mituit de criminali. Astfel, capul de pagină reflectă un mod argumentativ (așa cum se întâmplă, în primul rând, cu orice teză care afirmă un adevăr care urmează să fie demonstrat) care include generalități despre "politica municipalităților americane" și "americani"; expose-ul conține dovezi fenomenologice precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în final dovada că primarul este mituit (Autobiography 381). La acest nivel modul expozitiv și cel argumentativ se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
avalanșa de reacții critice de la apariția lui. Totuși, efortul meu se concentrează asupra legăturilor dintre perioadele de dinainte și până la 1960 și 1970, cu scopul de a sublinia continuitatea istorică a acestei forme de expresie. În a sa History of American Literature - Istoria literaturii americane - publicată în 1915, Fred Lewis Pattee oferea indirect un motiv pentru care jurnalismul literar narativ, așa cum era practicat de jurnaliști, începuse să intre în declin către sfârșitul primului deceniu al veacului al XX-lea: o părere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un pelerinaj 75, Hunter Thompson își caracterizează romanul Spaime și scârbe în Las Vegas (Fear and Loathing in Las Vegas) drept o căutare, subintitulată O Călătorie în inima sălbatică a visului american (A Savage Journey to the Heart of the American Dream). Istorisirea lui are un ton facil, eroicomic, indus de consumul de droguri; inspirat din tradiția picarescă, romanul lui dezvăluie, în cele din urmă, că visul american este vid. În consecință, Cummings și Thompson contribuie la crearea unei tradiții în cadrul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
De asemenea, un astfel de model subiectiv va fi, nu de puține ori, asociat cu politica progresistă. Mai mult, implicațiile politice ale separării subiectivității de lumea obiectivată se vor reflecta în lipsa de considerație pe care o vor simți ziarele din partea americanului de rând în anii '30 ai secolului al XX-lea. După cum remarcă James Boylan, multe ziare "nu și-au onorat obligațiile" de informare a populației despre Marea Criză, minimalizând situația ca răspuns la apelurile din partea politicienilor și liderilor politici de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sociale, economice și de afaceri ale comunităților pe care le deservesc" și pentru "refuzul de a deveni surse de isterie" (161). Consecințele au fost poate previzibile. "Sondajele de opinie publică de la sfârșitul anilor '30 sugerau că 30 de milioane de americani, aproximativ un adult din trei, se îndoiau de onestitatea presei americane" (Stott 79). O repudiere a presei dominante s-a reflectat în campania de realegere a președintelui Roosevelt din 1936 când "peste 80 % din presă i s-a opus, iar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
60 ai secolului al XX-lea a încercat să caracterizeze noile tendințe jurnalistice (Zavarzadeh 63). După cum remarca exegetul John J. Pauly, "Noul Jurnalism submina în mod consecvent relațiile tratate superficial (Politics 11-12)". Aceste relații se reflectau în modul în care americanii negociau probleme litigioase precum războiul din Vietnam, cultura drogurilor sau valorile clasei mijlocii. Spre exemplu, Capote și-a început atacul asupra percepției visului american în lucrarea Cu sânge rece. Wolfe a făcut portretul lui Ken Kesey și al prietenilor lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
curios este că unele aspecte ale jurnalismului american din secolul al XVIII-lea, înțelese în linii mari, sunt încă considerate ca aparținând literaturii. O măsură dovedită în acest sens este în acel "arbitru" al literaturii "studențești" - The Norton Anthology of American Literature. Pentru perioada dintre anii 1620-1820, a doua ediție a antologiei (1986) cuprinde 24 de autori, dintre care 18 au scris unele forme de non-ficțiune (Baym et al., 1:vii-xii). Dintre operele incluse face parte și The Federalist Papers, care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să aprofundeze transcedentalismul, în poezii ca Odă înțelegerii nemuririi din amintirile fragedei copilării. În acest sens, literatura a preluat conotațiii de la mișcarea New Age, folosite de către transcedentaliștii americani în exprimarea propriilor idei despre literatură. De exemplu, în eseul intitulat The American Scholar, eseu scos la tipar înainte de Phi Beta Kappa Society și publicat în 1837, Ralph Waldo Emerson atrage atenția asupra nevoii de inițiativă "literară" înnobilată: "A crea, - a crea, - reprezintă dovada prezenței divine" (863). De asemenea, este adevărat că Emerson
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prezentul, în ciuda infinității sale", ca să îl cităm pe Bakhtin. În acest moment, începem să putem vedea o elasticitate filosofică a "literaturii", o literatură ale cărei "suburbii" și "extremități" trebuie totuși să aspire la "legea veșnică". Fiind o operă culturală, The American Scholar reprezintă o reflecție asupra schimbărilor suferite de savant și de noii scriitorii, prin accentul pus pe materialitatea experienței, în timpul secolului al XIX-lea. Acest accent a apărut din necesitatea modelului pozitivist, văzut ca un model cultural pentru a vizualiza
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
odinioară - scrisori omenoase și politicoase - cât și un înțeles mai nou, care aspira la statutul solemn de artă și adevăr, din care jurnalismul va fi exclus în cele din urmă. Dovezi în acest sens pot fi găsite în Cyclopaedia of American Literature a fraților Duyckinck, publicată în 1855, cea mai cuprinzătoare lucrare despre acest subiect din acele vremuri, deși "literatura" nu a fost definită așa cum trebuie până la mijlocul secolului al XX-lea. Organizând într-o singură secțiune istoria literară de la 1800
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literari în sensul cel mai larg al cuvântului, fie discursiv sau narativ: Emerson, Thoreau, Augustus Baldwin Longstreet și Thomas Bangs Thorpe. Toți au fost fost amintiți în ziare de renume, iar scrierile lor au fost publicate în Norton Anthology of American Literature. Au început să apară primele dovezi ale separării dintre literatură și jurnalism. În mod evident, avea loc o luptă pentru esențialul a ceea ce era considerat literatură superioară, iar jurnalismul, conceput în linii mari, fie că este vorba despre tipul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Arkansas" poate fi considerată o schiță realistă deoarece naratorul relatează doar basmul care i-a fost spus de un pădurar din Arkansas în timpul călătoriei cu vaporul. "The Big Bear of Arkansas" poate fi găsită astăzi în The Norton Anthology of American Literature, fiind ridicată astfel la statutul de operă literară (Baym et al. 1:1534-45). La prima vedere, acest lucru ar putea sugera receptivitatea criticilor literari de ieri și de azi față de jurnalismul popular care ajungea la statutul de literatură superioară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
XIX-lea, în retorica și oratoria neoclasicistă cu forme universale, deși o asemenea literatură se manifesta împotriva retoricii neoclasiciste. Jurnalismul nu s-a ridicat niciodată împotriva universalității transcedentale. În 1915, când a fost publicată cartea lui Pattee, A History of American Literature, politici literare exclusiviste puteau fi descoperite în discuțiile sale despre naturalism și despre eseu. Aceste discuții sunt importante deoarece au apărut ca principala consecință a primei perioade a jurnalismului literar narativ modern din America. Acestea pun în evidență o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]