12,241 matches
-
i-a apărut în 1981, fiind urmată de altele, în care și-a strâns fie poeziile, fie producția publicistică, dedicată în principal apărării identității românilor din Bucovina de Nord și a limbii române. Selecții din versurile sale au intrat în antologii și manuale școlare ori i-au fost transpuse în ucraineană, sârbă, engleză, franceză, suedeză. A fost distins, între altele, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 2003), Premiul revistei „Poesis” (1994, 2000), Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni (2001), Premiul de Excelență
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
Bédouin, Vingt ans de surréalisme (1939-1959), Paris, 1961; Jean-Louis Bédouin, La Poésie surréaliste, Paris, 1964; Maurice Nadeau, Histoire du surréalisme, suivie de documents surréalistes, Paris, 1964; André Breton, Manifestes du surréalisme, Paris, 1965; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 51-77; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Mario De Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970, 159-180, 282-315; Dan Grigorescu, Direcții în poezia secolului XX, București, 1975
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
urca un munte, București, 1983; Strig către tine, București, 1985; După-amiaza unui circ, București, 1988; Crescendo, București, 1990; Portrete de poeme, Oradea, 1995; Poemul bizantin, Oradea, 1997; Poemul orant, Oradea, 1999; Poemul miezonoptic, Oradea, 2000; Poemul crepuscular, Oradea, 2002. Ediții, antologii: Mihai Eminescu, Dicționar de rime, București, 1976 (în colaborare cu Marin Bucur); De te voi uita, Ierusalime (Țara Sfântă și cărțile sacre în literatura română), postfață Victor Bârlădeanu, București, 1996 (în colaborare cu Marin Bucur). Traduceri: Elena Văcărescu, Scrieri alese
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
1992; Dioptrii pentru ochelarii de cai, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1995; Ghicitori, Chișinău 1995; Stihuri marțiale, Chișinău, 1999; Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
1942, la „Curierul liceului”, cu versuri, iar editorial în 1959, cu piesa într-un act Gara mică (câștigătoare a Concursului Național de Dramaturgie). O parte a numeroaselor sale piese de teatru, majoritatea într-un act, se află răspândită în broșuri, antologii etc. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Jurnalul de vise (2001). Deși s-a exersat în toate genurile literare, forma de expresie predilectă a lui T. rămâne dramaticul. În acest sens, evoluția autorului cuprinde în raccourci toate formulele
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București, 1975; Salvatorul, București, 1979; Ceainicul de argint, București, 1983; Vin râmele, București, 1993; Români simpatici, București, 2003. Antologii: Revoluția română în direct, București, 1990. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Ceața și obișnuința”, CL, 1976, 2; Al. Piru, „Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima verba, II, 22-24
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
Pillat și mai târziu la Nicolae Labiș. Sub influența modelelor, sunt invocate numeroase personaje literare (Pygmalion, Don Quijote, Ofelia ș.a.), dar caracterul livresc și lipsa de coerență în alegerea unei maniere de a scrie poezie imprimă o notă inautentică multor versuri. Antologia Cântarea cântărilor mele (1971) cuprinde poeme din anii 1940-1971, ceea ce aduce împreună lirica începuturilor și versificările activiste, angajate, în felul lui Mihai Beniuc. Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicații muzicale (Andante, Allegretto). Invocate
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Atena (din 2002). Debutează cu versuri la „Amfiteatru”, în 1968, iar editorial în 1970, cu volumul Apa vie. Mai e prezentă în „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Romano-Arabica” ș.a. A tradus mult din poezia și din literatura sapiențială persană și arabă (antologia Cele șapte mu’allaqate. Poezie arabă preislamică, 1978, a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor), dar și din germană, daneză, engleză. Este autoarea unor cărți de literatură pentru copii, dintre care se remarcă volumul de versuri Râsul ocrotit de lege
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
galbene, București, 1997; Râsul ocrotit de lege, București, 1999; Europa națiunilor, Europa rațiunilor, București, 2001. Traduceri: Cele șapte mu’allaqate (Poezie arabă preislamică), pref. trad., București, 1978; Al-Hamadhani, Al-Hariri, Șezători arabe (30 de maqamat), îngr. și introd. trad., București, 1981; Antologie de poezie arabă (Perioada clasică), I-II, îngr. și pref. trad., București, 1982 (în colaborare cu Nicolae Dobrișan); Primii poeți persani (sec. IX-X), îngr. și introd. trad., București, 1983 (în colaborare cu Viorel Bageacu); Al-Gahiz, Tratat despre zgârciți, îngr. și
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Tudor, Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 29, 69, 185; Scrisoare de la Alfred Basarab Tibereanu. 1980, ADLTR, T-19; Gheorghe Gheorghiu, În umbra timpului, „Basarabia”, 1992, 1; Buculei, Prezențe, 237; Alfred Basarab Tibereanu, în Mireasa de peste Prut. Antologie de lirică basarabeană (1936-1944), îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi, București, 1994, 136-139; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 126-127. M. C.
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
Europa de Charles Baudelaire, Stéphane Mallarmé, Paul Valéry. Toate aceste inovații își vor găsi ecou într-o măsură mai mică sau mai mare și în lirica românească din secolul al XX-lea, mai ales în intervalul interbelic. În introducerea la antologia Literatura română contemporană, editată în 1943, criticul va realiza o sistematizare a tendințelor lirice din această perioadă, a raporturilor în continuă schimbare dintre modernism și tradiționalism. Fără să îi minimalizeze pe ceilalți, și pentru S. poetul cel mai apreciat este
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Maniu, de la faza de contestatar spectaculos al tuturor academismelor din anii 1910-1916 la cea tradiționalistă, de după război, când iconoclastul devine iconodul. Adrian Maniu, căruia i-l alătură ceva mai târziu pe V. Voiculescu, ilustrează excelent o idee din introducerea la antologia Literatura română contemporană: „modernii se tradiționalizează, fără să vrea, tematic, iar tradiționaliștii se modernizează, fără să vrea, în expresie”. De asemenea, pe larg scrie S. despre V. Voiculescu, care „a ținut o dreaptă cumpănă a lirismului nostru”, lucrând cu vremea
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Eminescu. Arghezi, îngr. și pref. George Muntean, București, 1976; Poezii, îngr. și introd. George Muntean, București, 1982; Poezie și poeți români, îngr. și postfață George Muntean, București, 1983; Eminescu, îngr. și pref. Mihai Drăgan, Iași, 1989; Prozatori români, București, 2003. Antologii, ediții: Literatura română contemporană, București, 1943; Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, I-II, introd. edit., București, 1944-1947. Traduceri: Gustave Le Bon, Psihologia popoarelor, București, [1921]; Ralph Emerson, Destinul, București, [1921] (în colaborare cu V. Constantinescu); Charles Richet, Omul stupid
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
idei, ilustrată cu numeroase transpuneri în română, majoritatea aparținându-i. Capitolul final, Germanistica românească, reușește să condenseze în câteva prezentări și îndeosebi în bibliografie contribuțiile din acest domeniu. Specializat în germana medievală, T. face numeroase traduceri din literatura acestei perioade: antologiile Din scrinul vechi... (1924) și Cavalerii cântăreți (1933), epopeea populară Gudruna (1931), tălmăcire în metru original, apreciată pentru „caracterul ei popular și arhaic”, pentru „graiul neaoș, plin de sevă” (Victor Morariu), Sărmanul Enric de Hartmann von Aue (1932) și, foarte
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
romanul Casa Buddenbrook de Thomas Mann. A tradus Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene de Jeremias Gotthelf (1968), iar din literatura norvegiană Mâinile mamei de Bjørnstjerne Bjørnson (1958). Talentul, dovedit în atâtea tălmăciri, pare absent în poeziile proprii, incluse în antologia Din scrinul vechi..., unde se mai află niște versificări modeste, descriptive, ale unor teme sau momente ocazionale, mai degrabă un fel de jurnal fără reverberație lirică. SCRIERI: Două sărbătoriri literare feminine: Ricarda Huch și Isolde Kurtz, București, 1934; Cântecele de
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
cunoscut cu volumul de epigrame Instantanee (1937), care marchează totodată debutul editorial. Pentru nuvela Drumul spre țară, a cărei acțiune se petrece în zilele Dictatului de la Viena, a fost premiat în 1941 la concursul organizat de ziarul sibian „România nouă”. Antologia comentată Plugarii condeieri din Banat (1943) a atras atenția prin ineditul materialului pus în circulație și prin noua perspectivă sociologică asupra fenomenului literaturii vernaculare. Ț. a publicat numeroase contribuții în domeniul filologic, adunate în volumele Studii de istorie și limbă
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893; Ion Simionescu, Minuni etnice, TIL, 1943, 2 222; Perpessicius, Opere, X, 262-267; Florian
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
București, 1970, Poeme, îngr. și pref. Ion Vasile Șerban, București, 1973, Octombrie, îngr. Tamara Gane, București, 1977; N. Maslin, Maiakovski, București, 1951 (în colaborare cu Elena Constantinescu); Aleksandr Tvardovski, Vasili Tiorkin. Carte despre ostaș, cu ilustrații de Perahim, București, 1953; Antologia poeziei bulgare, București, 1956; William Blake, Poeme, București, 1958, Poems and Gravas - Poeme și gravuri, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1999; Wladyslaw Broniewski, Versuri alese, București, 1960; Lino Curci, Raport din Cosmos, București, 1972; Jérôme Carcopino, Viața cotidiană în Roma
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
predând ulterior la școli generale și licee din Timișoara. Țărănist, o perioadă a fost deținut politic. În 1976 îi apare prima carte, Premise literare. Mai e prezent în „Scrisul bănățean” („Orizont”) și publică volumul de versuri Anotimp interior (1980), câteva antologii și ediții. Premise literare reprezintă o încercare notabilă de reabilitare a culturii bănățene, prin care Ț. respinge ideea plasării Banatului în zona „provincialismului literar”. În prima parte a volumului se face o incursiune în documentele ce atestă începuturile scrierilor românești
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
definește ca un spațiu al interiorității și reflecției asupra comuniunii cu natura, al erosului răsfrânt în amintiri nostalgice sau al meditației asupra actului de creație. Ț. a realizat și traduceri din Charles Baudelaire și Paul Valéry, unele selectate ulterior în antologii. SCRIERI: Premise literare, Timișoara, 1976; Anotimp interior, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Lirica timișoreană (1944-1969), pref. edit., Timișoara, 1970; O, mamă, dulce mamă..., pref. Ana Blandiana, Timișoara, 1973; Ion Popovici-Bănățeanul, În lume, pref. edit., Timișoara, 1973; Cassian R. Munteanu, Bătălia de la
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
cu natura, al erosului răsfrânt în amintiri nostalgice sau al meditației asupra actului de creație. Ț. a realizat și traduceri din Charles Baudelaire și Paul Valéry, unele selectate ulterior în antologii. SCRIERI: Premise literare, Timișoara, 1976; Anotimp interior, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Lirica timișoreană (1944-1969), pref. edit., Timișoara, 1970; O, mamă, dulce mamă..., pref. Ana Blandiana, Timișoara, 1973; Ion Popovici-Bănățeanul, În lume, pref. edit., Timișoara, 1973; Cassian R. Munteanu, Bătălia de la Mărășești, pref. edit., Timișoara, 1977; Virgil Birou, Oameni și locuri
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
J. Byck. S-a dedicat în continuare studierii textelor vechi românești, transcriind, în alfabetul latin, lucrări de mare întindere. În calitate de editor, stabilește textul și alcătuiește glosarul ori redactează aparatul critic la Dimitrie Cantemir, Opere complete (IV, t. I, 1973), realizează antologia Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1981), reluată în 1999-2000 și distinsă cu Premiul Național al Ministerului Culturii și Cultelor, altă contribuție fiind ediția Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, lucrare ce pune la dispoziția cercetătorilor
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]