13,186 matches
-
înaltului talaz. Volumul care a consacrat pe Ion Pillat ca poet original și tradiționalist este Pe Argeș în sus, nu mult deosebit de celelalte dar mai condensat. În locul umbrelor secolului al XVIII-lea francez apar aici boierii autohtoni, Brătienii, romanticii noștri, bunicul iuncher sub Ghica-vodă, bunica oferind dulceață de chitră. Evocând mai ales locurile natale, propria-i familie, poetul pune vibrație sufletească. El are tactul de a îndepărta orice impresie de imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un cântăreț al roadelor pământului, pe care le expune cu voluptate. Priveliștea autohtonă este zugrăvită cu imagini locale, pridvor, livezi de pruni, suman alb de zăpadă, bunicul este evocat cu tabieturile lui valahe, prin putina în care făcea băi de nuc, casa bătrână prin mirosuri de șerbeturi: Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă Ca o bunică bună la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu struguri și cu nuci. Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pășune și în surâs o scamă din soarele-apune... Deodată după geamuri se aprindeau făclii; o umbră liniștită intra în prăvălii prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă. Tăcerea de salină încremenea în casă și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa. Bunicul între flăcări de sfeșnic se ruga: "Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine de te-oi lua vreodată-n deșert, Ierusalime!" Poetul a refăcut chiar, cu mare talent, pe Horațiu, în Lui Taliarh, cu o recepție sensorială
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
analiza performanțelor înaintașilor (a ascendenței). In aprecierea valorii de ameliorare a animalelor după performanța ascendenței (pedigreu) se are în vedere că între indvid și unul dintre părinți este o corelație genetică de 0,50, iar între individ și oricare dintre bunicii săi, corelația este de 0,25, respectiv 0,125 pentru corelația dintre individ și străbunici. Corelația genetică dintre valoarea de ameliorare a individului analizat si valoarea fenotipică a ascendenței depinde de heritabilitatea caracterului urmărit a se transmite. Din aceste considerente
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
mare. Ea este de două tipuri (Vintilă, 1988): imperechere incestuoasă, care are loc între părinte și descendent, sau între frate și soră, și produce un grad de homozigoție per generație de 12 - 15 % ; împerechere apropiată, de tip semifrați x semisurori, bunic x nepoate, dubli veri primari între ei, care produce un grad de homozigoție per generație de 6-12 %. Consangvinizarea necurentă se împarte, la rândul ei, în: consangvinizare moderată, în cazul când se împerechează între ei veri primari, sau alte animale înrudite
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și legume. Carnea se mânca, de obicei proaspătă. Găina, rața, gâsca, se sacrificau sâmbăta și se consumau duminica după ce veneam de la biserică. Mielul era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
obligați să-și desfacă gospodăriile și s-au mutat în satul Râmnicelu. Menționez că tata avea gospodărie mare și ajunsese la vârsta de 65 de ani, când a fost obligat să-și dezafecteze gospodăria. DESPRE BUNICI Părinții mamei. „Tata mare”, bunicul din partea mamei, Vasile Picoș, nu avea nici frați nici surori în Corbeni, unde locuia. Cred că era de fel din comuna Corbu Nou și a venit în Corbeni (Corbu, Corbeni, corbenariă datorită împroprietăririi făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza după ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu avea nici frați nici surori în Corbeni, unde locuia. Cred că era de fel din comuna Corbu Nou și a venit în Corbeni (Corbu, Corbeni, corbenariă datorită împroprietăririi făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza după ce a demisionat din Jandarmerie. Bunicul făcuse armata la jandarmi și pentru istețimea și disciplina de care dăduse dovadă, fusese reangajat. Ca jandarm cu gradul de sergent major, fiind cu serviciul în comuna Corbu Vechi, de pe malul drept al Siretului, s-a căsătorit cu bunica, Iordana
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prins pe hoț asupra faptului, a repetat acest caz de sute de ori, la început cu mânie, iar mai apoi pentru a stârni hazul celor prezenți. ETIMOLOGIE Noi nepoții, care stam vara la bunici, ne întrebam nedumeriți de ce se numește bunicul „Picoș„ de oare ce nu mai exista în sat nici-o familie cu acest nume. Cu gândirea noastră de la 13-14 ani ne am zis că se poate ca să fie o poreclă înregistrată la primărie ca nume de familie, dar răspunsul nu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
credeam că ar fi vorba de un „chic” adică de un pic, ca expresie a zgârceniei, iar alții deduceam numele de Picoș de la expresia „pe coș„ adică pe horn, dar nici unul dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pic, ca expresie a zgârceniei, iar alții deduceam numele de Picoș de la expresia „pe coș„ adică pe horn, dar nici unul dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i miroasă, că toți miros a țuică. Colonelul „a constatat” că raportul reclamantului era fals și a ordonat să fie pedepsită întreaga companie. Și astfel la nunta fiicei căpitanului au petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de atunci ostașii nu mai poartă mustață”. BUNICUL JANDARM în nopțile lungi de toamnă ale lui decembrie ne povestea mama despre bunicul, despre întâmplările mai deosebite din viața lui. Bunicul a fost jandarm conștiincios și a fost reț inut ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a constatat” că raportul reclamantului era fals și a ordonat să fie pedepsită întreaga companie. Și astfel la nunta fiicei căpitanului au petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de atunci ostașii nu mai poartă mustață”. BUNICUL JANDARM în nopțile lungi de toamnă ale lui decembrie ne povestea mama despre bunicul, despre întâmplările mai deosebite din viața lui. Bunicul a fost jandarm conștiincios și a fost reț inut ca „reangajat”. Pentru conștiinciozitatea lui a fost repede avansat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
companie. Și astfel la nunta fiicei căpitanului au petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de atunci ostașii nu mai poartă mustață”. BUNICUL JANDARM în nopțile lungi de toamnă ale lui decembrie ne povestea mama despre bunicul, despre întâmplările mai deosebite din viața lui. Bunicul a fost jandarm conștiincios și a fost reț inut ca „reangajat”. Pentru conștiinciozitatea lui a fost repede avansat ca șef de post și avea în subordine doi sau trei soldați în termen
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de atunci ostașii nu mai poartă mustață”. BUNICUL JANDARM în nopțile lungi de toamnă ale lui decembrie ne povestea mama despre bunicul, despre întâmplările mai deosebite din viața lui. Bunicul a fost jandarm conștiincios și a fost reț inut ca „reangajat”. Pentru conștiinciozitatea lui a fost repede avansat ca șef de post și avea în subordine doi sau trei soldați în termen. Cândva a apărut în raza, în perimetrul de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
disciplină, un fioros tâlhar care fura vite mari, și făcea pagube țăranilor. Pentru prinderea lui comandamentul de jandarmi al județului a luat măsuri severe. După mai multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
comandamentul de jandarmi al județului a luat măsuri severe. După mai multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. într-o zi de dimineață, din luna septembrie a plecat cu hoțul cu mâinile legate, pe jos de la postul lui de jandarmi unde îl avea arestat, către
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Drumul trecea printre culturi de porumb. Către amiază au întâlnit o fântână cu cumpănă, și deținutul, însetata, l-a rugat să-i dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ț inea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să-i țină și lui găleata, cu mâinile legate, ca să bea și el. Acela s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dea voie să bea puțină apă. Cumpăna ț inea găleata mai sus de statura unui om. De acord, bunicul i-a scos apă din fântână și i-a ținut găleata aplecată ca să bea. După ce a băut cât i-a trebuit, bunicul l-a rugat să-i țină și lui găleata, cu mâinile legate, ca să bea și el. Acela s-a arătat bucuros să-l ajute și a prins de lanț ul găleții, a tras în jos până ce a ajuns găleata cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-i țină și lui găleata, cu mâinile legate, ca să bea și el. Acela s-a arătat bucuros să-l ajute și a prins de lanț ul găleții, a tras în jos până ce a ajuns găleata cu apă până la gura 25 bunicului. Când a început să înghită apă, hoțul a dat drumul la lanț, găleata a fost smucită în sus, l-a lovit în gură și i-a umplut fața cu apă. Până și-a reventi bunicul și și-a șters ochii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu apă până la gura 25 bunicului. Când a început să înghită apă, hoțul a dat drumul la lanț, găleata a fost smucită în sus, l-a lovit în gură și i-a umplut fața cu apă. Până și-a reventi bunicul și și-a șters ochii de stropi, hoțul a dispărut. Orice a făcut pentru a-l recupera a fost zadarnic. Cu dezvoltatul său simț al datoriei, bunicul s-a prezentat singur la primul post de jandarmi și a raportat colonelului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]