13,496 matches
-
pentru artă a lui Maiorescu completată cu "misiunea morală" din Comediile d-lui Caragiale, dar înălțarea în "lumea ficțiunii ideale" e discutabilă și își pune întrebarea retorică: "Devenim morali numai când citim sau ascultăm muzică? Atunci omul e cea mai ciudată ființă de pe pământ. Perspectiva e teribilă." Sigur că așa este, și cred că de acest adevăr indiscutabil autorului Labirintului... și-a dat sigur seama mult mai târziu. Dar nu și-a propus să corecteze sau să "amelioreze" ideile "revoluționare" de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cercetând Istoria... lui N. Manolescu prin prisma conștiinței sfâșiate, fenomen descris anterior cu multă acribie de către Th. Codreanu în volumul său Basarabia sau drama sfâșierii, autorul eseului menționat mărturisește că "Istoria (lui N. Manolescu, n.a.) este unul dintre cele mai ciudate produse pe care le-am citit vreodată" (pag. 13). De altfel, cu câteva pagini mai înainte Th. Codreanu recunoaște că "Istoria critică a literaturii române este o reușită personală a autorului, talent impresionist incontestabil, cu autoritate profesională, deși cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu câteva pagini mai înainte Th. Codreanu recunoaște că "Istoria critică a literaturii române este o reușită personală a autorului, talent impresionist incontestabil, cu autoritate profesională, deși cu o responsabilitate precară față de obiect" (p. 7). Prin ce e un "produs ciudat" cartea lui Manolescu și care e "responsabilitatea precară" a autorului față de lucrarea sa? Ultima obiecție a lui Th. Codreanu se referă, probabil, și la neglijența autorului, manifestată în admiterea pe paginile lucrării sale a unor erori științifice, stilistice, chiar a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ideologiile ostile acestei condiții, ideologii pe care el încearcă în zadar să le mascheze cu argumentul forte al esteticului, transformat el însuși într-un parti-pris devastator pentru întreaga operă" (p. 13). Revelatoare în explicația acestei contradicții, a fenomenului de "produs ciudat", Th. Codreanu amintește în eseul său de celebra experiență a neuropatologului american Wilder Graves Penfield (1891-1975). Savantul întrerupsese, la un pacient, comunicarea dintre emisfera dreaptă a creierului și cea stângă, constatând, astfel, că individul a început să se lovească cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Manolescu confundă valoarea estetică (semn al canonicității) cu "perfecțiunea" formală. Pare a fi una dintre erorile impresionismului critic cultivat de autor în Istorie... (p. 38). "La două mâini" e scris și capitolul despre Eminescu, textul fiind unul dintre cele mai ciudate: "pe de o parte îi recunoaște geniul, însă doar la nivel impresionist, iar pe de alta îl aruncă în provizoratul ideologic" (p. 43). Manolescu face abstracție de faptul că pentru Titu Maiorescu, în crearea conceptului de canon, personalitatea lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care au bunul, respectiv prostul obicei de a-i considera scriitori doar pe cei ce aparțin comunității lor, a fiecăreia în parte, restul rămânând ca inexistenți sau, în cel mai bun caz, ca oponenți în campaniile polemice denigratoare. Cel mai ciudat lucru este însă că aproape toți din generații mai tinere, cu mentorii lor în frunte, se înverșunează a-i contesta pe clasici, pe marii clasici, pe care i-ar vedea foarte bucuroși alungați din cărțile de citire (lasă, că în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deriziune ca, de exemplu, ideea lui Noica a "culturii de performanță" și a celor 22 de intelectuali (unul la un milion) antrenați "în vederea realizării unor cercetări de anvergură", care a eșuat în "lăutărism", spirit sectar, parvenitism și antiromânism. O altă ciudată inconsecvență ține de năvala falșilor, a falșilor disidenți ("autocronicii"), a lichelelor erijându-se în rol de profeți ai moralității, a "istoricilor" improvizați, fără o calificare profesională, chemați să facă "istoria comunismului românesc", a ideologilor de "dreapta", care, de fapt, mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum că suferă pentru România, nu pot fi cotate altfel decât "o minciună specifică mutanților spirituali și etnici". Remarcabile rămân de asemenea considerațiile din zona finală a volumului, reunite sub genericul Singurătatea lui Adrian Marino, care reușesc să clarifice destinul ciudat al cunoscutului eseist. După cum se știe, Adrian Marino "a conceput ideologia așa cum nu este și nici nu poate fi". Și aceasta pentru că gânditorul credea "într-o ideologie universală, dar liberală, valabilă pentru globalismul modern". De unde și "dualismul" personalității sale ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
I. Filipciuc, Constantin Barbu, cu impozantul corpus de documente Codul invers, negreșit, Ov. Vuia, îndreptându-ne Spre adevăratul Eminescu (2 vol.), cu toții acreditând, în pofida unor puncte de vedere în conflict, teoria conspirației. Mai mult, între ei s-au iscat și ciudate polemici, o "războire inutilă", constata Theodor Codreanu; dar demersurile lor, de elan detectivistic, vădesc convergent și indubitabil "schimbarea paradigmei în biografia eminesciană". Dincolo de fricțiunile (inerente, am zice) din interiorul "curentului", noii exegeți, apăsând pe senzațional dar chemând la apel fapte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din pământul nostru? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din România. Va să zică onoarea Rusiei cere ca să se ia pe nedrept o bucată din România și aceeași onoare nu cere respectarea convenției iscălită de ieri. Ciudată onoare într-adevăr!" Am reprodus citatul pentru că Theodor Codreanu folosește, ca un soi de leitmotiv, această observație eminesciană privind onoarea Rusiei, în toate împrejurările istorice până azi. Intuiția lui Eminescu privitoare la soarta Basarabiei îi este un bun călăuzitor: "Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l iubesc grozav deocamdată, îl stimez, știu că e foarte inteligent, lăudat de cei din jur, fire descurcăreață și nu platonică ca mine. Mama îmi spune să nu mă grăbesc, să mai aștept vreo două luni. Într-adevăr, viața e ciudată. Eu deocamdată, promisiuni nu i-am făcut, nici el n-a venit la ai mei să mă ceară pentru că i am spus că trebuie să mă obișnuiesc cu ideea. Întotdeauna mama a fost contra față de hotărârile mele. Deși până de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
clipe de derută. Asta îmi e soarta, probabil, să nu fiu nici o clipă liniștită. Parcă cineva m-a blestemat. Sau poate, pentru a ajunge la un final, îmi e sortit să merg pe un drum foarte nedrept, plin de ocolișuri ciudate. Ce s-a întâmplat? Într-o bună zi îmi spune mama că Liviu ar fi amestecat într-o poveste cu o fată care acum ar fi însărcinată în luna a cincea. Fata e o colegă de școală, de-a lui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
retras, cum era normal. La revelion am fost cu Liviu pentru că celălalt nu a mai îndrăznit să mă invite. A stat singur în fața mesei cu bunătăți. Nu mai știu nimic. Spuneți și dumneavoastră dacă nu-s cât se poate de ciudate „ale tinereții valuri”. Am avut destule până acum, ar fi de dorit să se mai retragă. Câtă putere, câtă voință îți trebuie în viață. Singura cale pe care să mergi e aceea a speranței. Să nu disperi orice s-ar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contra obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice, am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de quasi-amici ai Rusiei bolșevice cărora li se cere să încheie cu dușmanul lor străvechi un pact de alianță militară”. Mai grav, în capitala Germaniei și a Italiei, șeful diplomației române „pe drept sau pe nedrept, reprezintă astăzi noțiunea unei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interes îl reprezenta, evident, Turcia. De-a lungul anului 1946, informațiile primite de Marele Stat Major atestau că foarte mulți specialiști americani în radare, apărare antiaeriană, tancuri și nave au sosit, sub diferite «legende» (negustori, vizitatori, reprezentanți comerciali etc.) și, ciudată coincidență, își desfășurau activitățile la granița cu Bulgaria și U.R.S.S. Concomitent, guvernul de la Ankara a cumpărat de la S.U.A. și Marea Britanie avioane de vânătoare și avioane de bombardament la mare distanță. În luna septembrie 1946, o notă semnala Secției a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
inițiativele specifice, persoanele se multiplică în amintiri, din ele blindajele vestimentare, moi în cazul femeilor, cu gîndurile momentelor sociale laxe, braț molatic ca gîndirea unui împărat poet, nu ridic bine nici poezia ta de început, cînd se va închide spațiul ciudatei activități vitale cu memorie! mă scot soldatul în termen la jandarmi și gardianul gării, că lucrul lumii a cuprins în suflet neînstare să diferențieze necesitate și scop, ci numai interiorul și exteriorul său, cît de greu de încăput nebunia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lesă, plimbare în acord cu a stăpînei, revenim după un pilon, cuplul relativ la mîna pe bucă, frumoasa egal nurii minus opintelile, mă ia în brațe și mă saltă, mînă în mîna mea, în buzunar cealaltă, comenzile de infanterie în războiul ciudat, pentru Tolstoi, rusul din Război și pace, droldîgher. Plecarea obiectele luate în adiere, locuibile dacă n-ai trăit clipa desprinderilor de călătorie, sediul rețelei de librării "Sedcom Libris" în emoția întîii distribuții a cărții, surprinde nașterea în varianta naștere 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și ele în călătorie, Bîrzești firul tău de păr încurcat în clapeta mobilului, controlor și celălalt, amîndoi, da, fată! te duce cît te-ar fi dus textul vorbit, dacă îl însemnai în note pe partitură, pîine cu salam, un mod ciudat de a mă hrăni, se vede că nu ți-e foame! Vaslui al aberației locuirea, ejusdem farinae, ciudată din schema apercepției sale, locuiește aerul de deasupra, împins de panta dealului, cu oamenii acestor cuvinte, peron pe care eu te-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fată! te duce cît te-ar fi dus textul vorbit, dacă îl însemnai în note pe partitură, pîine cu salam, un mod ciudat de a mă hrăni, se vede că nu ți-e foame! Vaslui al aberației locuirea, ejusdem farinae, ciudată din schema apercepției sale, locuiește aerul de deasupra, împins de panta dealului, cu oamenii acestor cuvinte, peron pe care eu te-am așteptat și alerg semiotic tropăit mărunțel că mă sărută cu sărutările gurii lui! mai era o explicație, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e rezolvată, peste rînduri de șine copilul cerșetorului făcîndu-și nevoile, încheie sesiunea cine sîntem noi? vorbirea n-are referent ca să nu fie el vorbirea. Ora 18,46, în rapidul București Iași, după Vaslui, calul pe talpa pilonului de înaltă tensiune, ciudatele forme ale vorbirii, formele spiritului Hegel etc., pădure cu aromă, căprior pe două salturi familiare privirile familiare Baudelaire, avertismentele ulterioare la mecanic tot două, cele ale Domnului nu sînt mai multe, dar converg către ele, șoim peste prăpastie, a cîmpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
haotică erau posibile multe combinații, chiar și între elementele competitive. Pe măsură ce devenea tot mai evident că Axa va pierde războiul, fiecare grup se concentra în primul rînd asupra asigurării poziției lui în lumea postbelică. Au fost deci încheiate unele alianțe ciudate. Cu toate că pot fi găsite exemple de cooperare între membrii tuturor forțelor de rezistență și puterile ocupante, cea mai răspîndită colaborare și cea mai ușor de documentat a fost cea dintre cetnici și comandamentul Axei. Așa cum am văzut, după iunie 1941
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
eficient pentru copiii lor devenea astfel ceea ce nici un program politic rațional nu putea deveni vreodată. Timp de un an întreg, în vreme ce politicienii sofisticați se întrebau dacă stratagema avea să reușească, bătrînul a trecut din sat în sat într-o comuniune ciudat de entuziastă și totuși aproape mistică cu oamenii.6 Criza care a dus la căderea guvernului Karamanlis a fost totuși precipitată dintr-o altă direcție. Am văzut că premierul fusese alegerea regelui și că influența curții, în ciuda unor dezacorduri, susținuse
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
devenit și mai acută, în special din cauza creșterii continui a populației și a restricțiilor impuse emigrării externe. Marea Depresiune a avut un efect deosebit de nociv asupra acestei situații fragile. Perioada scurtă dintre cele două războaie mondiale a constituit un interludiu ciudat. Toate dificultățile împărțirii pe criterii naționale a Balcanilor au devenit extrem de evidente. Statele din regiune nu numai că au continuat să se războiască între ele, dar, în cadrul politicii interne, problemele naționale amenințau adeseori să pună în dilemă guvernele oficiale. Cele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în beneficiul lui Simon de Montfort, marchează apogeul puterii sale. Inocențiu III moare în 1216. Dar, încă din primul an al domniei sale, pupilul său imperial a arătat că nu se va dedica ușor planurilor pontifului roman. Destinul acestui Hohenstaufen este ciudat și fascinant, căci, născut și crescut în Sicilia, el nu vorbește limba străbunilor săi, dar stăpînește cu ușurință nu numai italiana și latina, ci și greaca, franceza și araba. Fără să ignore Germania, el își concentrează atenția asupra domeniilor peninsulare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea unei noi retrageri din Europa. Grila europenistă este atât de acaparatoare, încât obligă la ciudate contorsiuni interpretative, cum este spre exemplu ideea că "Monarhia autoritară a lui Carol al II-lea a fost o ultimă, disperată încercare de a păstra țara noastră în Europa" (p. 4). Binaritatea, chiar maniheismul "înăuntrul Europei" - "în afara Europei" este aplicat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]