11,010 matches
-
Russula" (că și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. Pâinișoara este, pricinuit cărnii foarte dense și compacte, o ciupercă bună pentru consum. Ea poate fi mâncata cel mai bine tânără, tăiată fin și crudă într-o salată cu maioneza, hrean, verdețuri sau cu hrean și frișca precum pe mod ardelean, fripta, cu cepe, boia ardei, smântână și pătrunjel tocat
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
bună pentru consum. Ea poate fi mâncata cel mai bine tânără, tăiată fin și crudă într-o salată cu maioneza, hrean, verdețuri sau cu hrean și frișca precum pe mod ardelean, fripta, cu cepe, boia ardei, smântână și pătrunjel tocat. Ciupercă poate fi pregătită de asemenea la grătar cu unt „à la maître d'hôtel”. Uscată singură nu este așa de apreciată, dar ea poate fi amestecata cu alti bureți de pădure.
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
Cortinarius gentilis (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Hydrocybe helvola (Pierre Bulliard ex Meinhard Michael Moser, 1953), din încrengătura Basidiomycota în familia "Cortinariaceae" și de genul "Cortinarius", denumită în popor , este o ciupercă otrăvitoare cu consecință mortală, dar neconținând atât de multă oralină ca de exemplu "Cortinarius orellanus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe terenuri acre și umede, în păduri de conifere, solitar sau în grupuri mici
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
806.jpg|thumb|left|75px]] [[Fișier:2013-10-16 Cortinarius orellanus 1a.jpg|thumb|125px|C. orellanus]] [[Fișier:2006-07-12 Cortinarius rubellus 2.jpg|thumb|125px|C. rubellus]] Văloasa delicată conține o doză mai mică a toxinei orelanină care provoacă [[Intoxicația acută cu ciuperci necomestibile#Sindromul orelanian|sindromul orelanian (parafaloidian)]]. Dar orelanina nu este singura toxină activantă, în afară de aceasta sunt dovedite și polipeptide (în total zece) ca de exemplu "phallatoxina" și "amatoxina". Cercetările sublinez aceeași toxicitate pentru animale (șobolani) ca la om. Cazurile de
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
polipeptide (în total zece) ca de exemplu "phallatoxina" și "amatoxina". Cercetările sublinez aceeași toxicitate pentru animale (șobolani) ca la om. Cazurile de deces au fost relativ puține, aproximativ numai 15 la sută dintre consumatori. Acest fapt este probabil datorit mărimii ciuperci, care astfel a fost adăugată la mâncăruri împreuna cu bureți comestibili. Sindromul orelanian este unul grav, cu debut foarte tardiv (se manifestă după 5-14 zile, chiar trei săptămâni de la consum) și cu efecte distructive asupra [[rinichi]]lor care pot fi
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
cinnamomeobadius" (otrăvitor), "Cortinarius colus" (necomestibil), "Cortinarius hinuleus" (necomestibil), "Cortinarius palustris" (suspect) , "Cortinarius puniceus" (suspect) , "Cortinarius rigens" (otrăvitor), "Cortinarius saniosus" (mortal) , "Cortinarius sertipes" (necomestibil), "Cortinarius speciosissimus" (mortal), "Cortinarius tophaceus" (otrăvitor), "Cortinarius tortuosus" (otrăvitor) sau "Cortinarius trivialis" (necomestibil). Culegeți și consumați niciodată ciuperci de genul "Cortinarius" mici și cu carne colorată. [[Categorie:Cortinarius]] [[Categorie:Ciuperci otrăvitoare]]
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
puniceus" (suspect) , "Cortinarius rigens" (otrăvitor), "Cortinarius saniosus" (mortal) , "Cortinarius sertipes" (necomestibil), "Cortinarius speciosissimus" (mortal), "Cortinarius tophaceus" (otrăvitor), "Cortinarius tortuosus" (otrăvitor) sau "Cortinarius trivialis" (necomestibil). Culegeți și consumați niciodată ciuperci de genul "Cortinarius" mici și cu carne colorată. [[Categorie:Cortinarius]] [[Categorie:Ciuperci otrăvitoare]]
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
Clitocybe dealbata (1871) Omphalia dealbata (1886) din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Tricholomataceae" și de genul "Clitocybe" este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat "Clitocybe rivulosa", o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
1886) din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Tricholomataceae" și de genul "Clitocybe" este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat "Clitocybe rivulosa", o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri ierboase, pe pajiști și pășuni, pe lângă drumuri și
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
Fungorum" sau "Mycobank" descriu două specii, vezi acolo: Buretele se decolorează, altfel ca "Clitocybe rivulosa", cu acid sulfuric brun-roșiatic, cu anilină repede roșu, cu tinctură de Guaiacum repede albăstrui, apoi albastru închis și cu hidroxid de potasiu imediat maro deschis. Ciuperca este extrem de periculoasă pentru că conține muscarină în mare cantități care pricinuește adesea oară decesul, această formă de intoxicație numindu-se Sindromul colinergic (sudoral). Simptomele, în termen de 30 de minute la două ore de la ingestie, sunt salivație, transpirație și lăcrimații
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
și dificultăți respiratorii similare astmei (care pot fi deja letale) precum unui edem pulmonar din care rezultă deseori o insuficiență cardiacă. Victimele sunt în primul rând bolnavi, bătrâni și copii. Dacă există suspiciunea, că o persoană ar fi consumat o ciuperca cu muscarină, se indică provocarea vomei, administrarea cu cărbune medical de 0,5-1g / kg care poate să întârzie aportul de otravă și consumul de cât mai multe lichide, cel mai bine ionice (care pot fi vitale în special la copiii
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
pot implica plămânii și inima, fiecare caz trebuie monitorizat clinic cu control ECG până când toate simptomele au dispărut. Ca antidot este utilizat atropină ((adulti: 1-2 mg/kg; copii 0,02 mg/kg). Buretele de fildeș fals poate fi confundat cu ciupercile tot atât de otrăvitoare "Clitocybe candicans", "Clitocybe phyllophila", sin. "Clitocybe cerussata", și "Clitocybe rivulosa" (fără miros de faină), dar și cu delicioasele "Clitopilus prunulus", "Calocybe gambosa", "Marasmius oreades" (extrem de periculos, fiindcă se dezvoltă în același locuri) precum cu ciuperci de genul comestibil
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
fi confundat cu ciupercile tot atât de otrăvitoare "Clitocybe candicans", "Clitocybe phyllophila", sin. "Clitocybe cerussata", și "Clitocybe rivulosa" (fără miros de faină), dar și cu delicioasele "Clitopilus prunulus", "Calocybe gambosa", "Marasmius oreades" (extrem de periculos, fiindcă se dezvoltă în același locuri) precum cu ciuperci de genul comestibil "Hygrophorus", ca de exemplu "Hygrophorus agathosmus", "Hygrophorus chrysodon", "Hygrophorus eburneus" sin. "Hygrophorus karstenii", "Hygrophorus ligatus", "Hygrophorus nemoreus", sau "Hygrophorus persoonii" sin. "Hygrophorus olivaceoalbus".
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
Marasmius oreades (epitetul derivat din cuvântul grecesc "(=de la munte"), numit în popor burete de rouă, din încrengătura Basidiomycota, în familia Marasmiaceae și de genul "Marasmius", este o specie de ciuperci comestibile saprofită, descompunând resturi vegetale. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri de preferință nisipoase la marginea de păduri, de-a lungul drumurilor de țară, cel mai mult în zone ierboase, pe pajiști, prin
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
fibros, crește pe bușteni de fagi, piciorul fiind albastru-negricios) sau "Marasmius wynnei" (necomestibil, pe trunchiuri în putrefacție, cu tonuri mai violete, gust și miros cam neplăcut de țărână). Buretele de rouă (cunoscut deja de grecii antici) este nu numai o ciupercă delicioasă, ci și foarte curată care apare, acolo unde crește, mereu în cantități respectabile. Astfel ea este culeasă și consumată culinar cu mare plăcere, cu toate că scade la gătire extrem de mult. Ea poate fi uscată, folosită ca praf pentru sosuri de
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
cu toate că scade la gătire extrem de mult. Ea poate fi uscată, folosită ca praf pentru sosuri de fripturi, ca "Duxelles" (un fel de zacuscă), dar și ca supă cu gulie și verdețuri, găluște, pilaf de orez sau ciulama. În Catalonia, aceste ciuperci sunt pregătite împreună cu picioare de porc la cuptor.
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
Lactarius piperatus (1797), sin. Lactifluus piperatus (1806/2010), denumit în popor lăptucă iute sau iuțar, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia "Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește în șiruri sau cercuri mari, preferind locuri umede, în păduri de conifere
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
după câtva timp violet, cu guaiacol imediat mov, apoi purpuriu, în sfârșit negricios, cu sulfat de fier repede roșu de carne și cu tinctură de Guaiacum rapid albastru-verzui. Dacă se ia în considerare mărimea, iuțimea precum laptele alb ale acestei ciuperci, ea poate fi confundată numai cu puține alte specii relativ inofensive, de exemplu cu: "Lactarius controversus" (necomestibil fiind extrem de iute, crește sub plopi sau anini, pălărie cu zone rozalii precum lamele cu benzi palid-roșiatice), "Lactarius glaucescens", sin. "Lactarius pergamenus" (comestibil
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
bifurcate, cuticulă lânos-împâslită). Iuțarii nu se potrivesc pentru persoane cu probleme gastrointestinale sau cu stomac sensibil, chiar dacă pierd ceva din iuțime în timpul gătirii. El se păstrează întregi până la folosire, piciorul nu se taie deoarece prin tăietură pierde laptele și astfel ciuperca se deshidratează. Se aleg numai ciuperci tinere, pentru că cu maturizarea crește iuțimea căpătând în plus o variantă amară. Ei pot fi folosiți uscați și apoi măcinați, folosindu-i ca condiment la alte mâncăruri, înlocuind ardeiul iute. Tradițional buretele este prăjit
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
potrivesc pentru persoane cu probleme gastrointestinale sau cu stomac sensibil, chiar dacă pierd ceva din iuțime în timpul gătirii. El se păstrează întregi până la folosire, piciorul nu se taie deoarece prin tăietură pierde laptele și astfel ciuperca se deshidratează. Se aleg numai ciuperci tinere, pentru că cu maturizarea crește iuțimea căpătând în plus o variantă amară. Ei pot fi folosiți uscați și apoi măcinați, folosindu-i ca condiment la alte mâncăruri, înlocuind ardeiul iute. Tradițional buretele este prăjit cu slănină și/sau presărat cu
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
acea din jurnalul „Tribuna” din secolul al XVIII-lea, denumită „Iuțari de casă mare”, cu smântână și pătrunjel. Buretelui se atribuie de asemenea un efect diuretic și este folosit împotriva [[urologie|litezii renale}} ( pietrei de vezică urinară). [[Categorie:Lactarius]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]]
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
Entoloma vernum (Seth Lundell, 1937, sin. Rhodophyllus vernus (Seth Lundell ex Henri Charles Louis Romagnesi, 1947 sau Entoloma cucullatum ((Jules Favre ex Bruno Cetto, 1987) denumită în popor pieptănuș primăvăratic, este o specie de ciuperci otrăvitoare de "basidiomicete" din familia "Entolomataceae" și genul "Entoloma". Buretele coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar are deasemenea calități saprofite. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în
Pieptănuș primăvăratic () [Corola-website/Science/336317_a_337646]
-
iunie. Ordinul Agaricales este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferență de exemplu cu genul Boletus (între 44 și 34 milioane de ani). "Entoloma vernum" este o ciupercă tare otrăvitoare dar neletală din genul "Entoloma" care provoacă stări de greață și vărsături, probleme acute la nivel gastrointestinal cu diaree, dureri de burtă, de asemenea dureri de cap și amețeli. Simptomele de ingestie încep după un 15 minute până la
Pieptănuș primăvăratic () [Corola-website/Science/336317_a_337646]
-
câteodată chiar săpunos, primăvara în păduri de foioase), "Entoloma sepium" (comestibil, cuticulă mai deschisă, crește sub porumbar), "Inocybe mapipes" (otrăvitor, carnea tăiată devine ușor maronie, crește mai târziu), "Inocybe perlata" sin. "Inocybe rimosa" (necomestibil, poate otrăvitor, miros spermatic), "Pluteus cervinus" (ciuperca cerbilor, comestibil) sau "Rhodophyllus stauroporus" (suspect, miros de faină).
Pieptănuș primăvăratic () [Corola-website/Science/336317_a_337646]
-
Scleroderma citrinum (Christian Hendrik Persoon, 1801), sin. Scleroderma vulgare (Jens Wilken Hornemann, 1819), din încrengătura Basidiomycota în familia "Sclerodermataceae" și de genul "Scleroderma" este o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buretele cerbilor. Specia este una dintre cele cu răspândirea cea mai mare. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiat solitară, deseori în grupuri, preferând soluri acide și nisipoase, în special asociat pădurilor de
Buretele cerbilor () [Corola-website/Science/336338_a_337667]