10,914 matches
-
deplină cunoștință de cauză. Ceea ce ignoră eroii lui Racine este numai consecința pe care actul o va avea asupra lor înșiși. "Pateticul dramei raciniene constă în cea mai teribilă dintre descoperiri de către personaje: oroarea acțiunilor lor", scrie Eugène Vinaver în Conversații despre Racine (Entretiens sur Racine, Nizet, 1984). Hermione cunoaște identitatea victimei sale, dar nu-și dă seama, în momentul în care ordonă crima, că nu va putea supraviețui acestui omor. Strigătul ei, când află moartea lui Pyrrhus, dovedește imensitatea disperării
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
când înțeleg natura afecțiunii care îi unea14. Iată "încercările virtuții" pe care le traversează cu curaj Dorval, pentru că acesta este subtitlul pe care îl dă Diderot piesei ("Les épreuves de la vertu"). El se explică în mod clar, prin intermediul ficțiunii unei conversații, asupra scopurilor dramei sale. Stând de vorbă, în prologul narativ pe care îl scrie ca introducere a piesei, cu Dorval care îi povestește viața, Diderot îi spune "că o operă dramatică în care aceste încercări i-ar fi subiectul ar
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scrie el, aflând că cei cu perucile albe și cei numiți talons rouges 30 nu se vor mai amesteca cu Auguștii și Cleopatrele. Lucrurile stând în acest fel, teatrul din Paris se va schimba. Tragediile nu vor mai fi niște conversații în cinci acte la sfârșitul cărora vom afla, pentru respectarea convenției tragice, că a fost puțin sânge vărsat. Vom dori pompă, spectacol, gălăgie. Am insistat totdeauna asupra acestui punct prea neglijat de noi, și fiindcă în sfârșit se introduce reforma
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și de slab. Vei vărsa lacrimi degeaba, vei fi ridicol, o să se râdă. Nu vei juca o tragedie, ci un bâlci tragic. Crezi dumneata că scenele din Corneille, Racine, Voltaire, chiar și Shakespeare, se pot debita cu vocea dumitale de conversație și pe tonul folosit la gura sobei? Și nici întâmplarea spusă la gura sobei cu emfaza și gura larg deschisă ca la teatru. (...) Dar o experiență pe care ai repetat-o de o sută de ori, constă în aceea că
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cele trei intrigi, și care sunt destinate numai să arate în același timp că tirania lui Alexandru este insuportabilă tuturor, dar că nimeni la Florența nu este cu adevărat hotărât să acționeze. De exemplu, el ne face să asistăm la conversația unui argintar cu un negustor de mătăsuri, la cea a unor burghezi ce deplâng decadența orașului. Tot în numele libertății artei, Stendhal, în Racine și Shakespeare, dorește apariția "tragediei în proză", care numai ea poate exprima adevărul sufletului uman. Dacă versul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Cuvinte neînsemnate Quillard, Despre inutilitatea absolută a regiei scenice exacte Appia, Punerea în scenă a dramei wagneriene Jarry, Despre inutilitatea teatrului în teatru Mallarmé, Divagații Appia, Muzică și regie Rolland, Teatrul poporului tentativă de estetică a unui teatru nou Antoine, Conversație despre regia scenică Appia, Cum să reformăm regia scenică Craig, Arta teatrului Evreinov, Apologia teatralității Rouché, Arta teatrală modernă Craig, Despre arta teatrului Apollinaire, Prolog despre Mamelele lui Tiresias Appia, Opera de artă vie Stanislavski, Viața mea în artă Baty
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lipsit e de umor." (n.tr.) 7 Traducere după textul francez. (n.tr.) 8 În ciuda acestui sfat pe care îl dă, el nu utilizează proza, ci recurge la versuri lipsite de formă fixă, pentru a imita cât mai mult posibil conversația. 9 Este vorba de piesa lui Lope de Vega, El mayor impossible (Culmea imposibilului) în care Lope se inspiră din Frații lui Terențiu. Acesta arată rezultatele a două tipuri de educație, una liberală, cealaltă tiranică, asupra a doi tineri. Lope
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Needs: Building an Affair-Proof Marriage, pune în evidență cinci necesități de bază ale soției și tot atâtea ale soțului, necesități care, dacă ar fi satisfăcute de către parteneri, ar putea preveni adulterul [5]. Cele cinci trebuințe primare ale soției sunt: afecțiunea, conversația, sinceritatea și deschiderea, angajamentul financiar, asumarea rolului de conducător de familie în sensul angajării în dezvoltarea morală și educațională a copiilor. În ceea ce privește bărbatul, fondul său dinamic în sfera căsniciei se rezumă tot la cinci valori, situate într-un alt registru
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
importante atât de bărbați, cât și de femei. Celelalte elementele constituente ale unei relații de cuplu sunt percepute semnificativ diferit de bărbați și de femei. În tabelul de ranguri medii se observă că femeile consideră mai importante decât bărbații: Afecțiunea, Conversația, Sinceritatea, Angajarea în educația copiilor și Pacea și liniștea în cămin. Bărbații apreciază mai mult Mulțumirea sexuală și Aspectul fizic atrăgător (Tabelul 82). Trebuințele partenerilor în cuplu Sexul Cazuri Rangul mediu Suma rangurilor Afecțiunea Feminin 961 999,10 960132,50
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
liniștea în cămin. Bărbații apreciază mai mult Mulțumirea sexuală și Aspectul fizic atrăgător (Tabelul 82). Trebuințele partenerilor în cuplu Sexul Cazuri Rangul mediu Suma rangurilor Afecțiunea Feminin 961 999,10 960132,50 Masculin 941 902,89 849620,50 Total 1902 Conversația Feminin 961 1032,19 991935,50 Masculin 941 869,09 817817,50 Total 1902 Sinceritatea Feminin 961 1006,43 967179,00 Masculin 941 895,40 842574,00 Total 1902 Suportul financiar Feminin 961 967,98 930229,50 Masculin 941 934
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
partenerului. Grupa de vârstă 15-19 apreciază că este important Aspectul fizic atrăgător, calitate care este de asemenea valorizată de subiecții de peste 60 ani. Nivelul de instruire este de asemenea un factor care influențează semnificativ percepția importanței unor elemente ale cuplului. Conversația este mai apreciată de persoanele cu nivel ridicat de instruire. Aspectul fizic atrăgător și Suportul financiar sunt considerate deosebit de importante de persoanele cu nivel scăzut de instruire. Admirația pentru calitățile, reușitele profesionale ale partenerului și Partenerii să fie împreună la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
importante atât de bărbați, cât și de femei. Celelalte elemente constituente ale unei relații de cuplu sunt percepute semnificativ diferit de bărbați și de femei. În tabelul de ranguri medii se observă că femeile consideră mai importante decât bărbații: afecțiunea, conversația, sinceritatea, angajarea în educația copiilor și pacea și liniștea în cămin. Bărbații apreciază mai mult mulțumirea sexuală și aspectul fizic atrăgător. La nivelul grupelor de vârstă nu sunt diferențe semnificative în modul cum au fost apreciate: afecțiunea, sinceritatea, mulțumirea sexuală
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fie împreună la distracții, pacea și liniștea în cămin și admirația pentru calitățile, reușitele profesionale ale partenerului. Grupa de vârstă 15-19 ani apreciază că este important aspectul fizic atrăgător, calitate care este de asemenea valorizată de subiecții de peste 60 ani. Conversația este mai apreciată de persoanele cu nivel ridicat de instruire. Aspectul fizic atrăgător și suportul financiar sunt considerate deosebit de importante de persoanele cu nivel scăzut de instruire. Admirația pentru calitățile, reușitele profesionale ale partenerului și partenerii să fie împreună la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului, 344-351; Grigurcu, Poeți, 265-269; Alboiu, Un poet, 141-142; Negoițescu, Alte însemnări, 146-150; Cristea, Faptul, 132-135; Sângeorzan, Conversații, 79-82; Felea, Prezența, 109-112; Grigurcu, Între critici, 271-275; Tuchilă, Cetățile, 223-239; Simion, Scriitori, III, 353-365; Grigurcu, Existența, 293-302; Cistelecan, Poezie, 87-90; Eugen Simion, Un studiu al melancoliei, RL, 1991, 7; Ioan Holban, Pentru femei și pentru filosofi, CRC, 1991, 21
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
revistei prin câteva titluri demne de reținut: drama istorică Dimitrie Cantemir de Eusebiu Camilar (inedită, 11/1973), poemul dramatic Steaua Zimbrului de Valeriu Anania și în special o serie de fragmente din piesele lui George Genoiu (În colivie, Casa noastră, Conversație în oglindă). Un loc privilegiat în economia publicației îl dețin critica și istoria literară, interesul îndreptându-se, pe de o parte, spre o permanentă punere în discuție și evaluare a literaturii contemporane, pe de alta, spre o continuă recuperare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
îi povestise dinainte despre cumnații lui Drucker. Numai el avea pașaport românesc, dovadă a puterii sale. Ceilalți, unul german, altul austriac, iar celălalt polonez, primiseră doar cîte un permis de sejur. Ei și familiile lor trăiau în umbra lui Drucker. Conversația îl are ca interlocutor principal pe un fost diplomat britanic de stînga. Lui Guy i se solicită părerea despre tratatul de prietenie germano-sovietic. Toată lumea se uită la el (care era și el de stînga). Guy spune: Cred că Rusia are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i se interzice să practice avocatura. De ce? Pentru că-i evreu. Este obligat să lucreze pentru fratele meu. De ce ne urăsc oare? Chiar și birjarul, cînd e furios pe calul lui, strigă la el: "Dii, jidane!" De ce, de ce-i așa?" În timp ce conversația continuă, Harriet încearcă să-i liniștească: "Aici nu sînteți în pericol". "Nu despre pericol este vorba", replică sora lui Drucker. Pericol există peste tot. Este vorba despre un simțămînt, un simțămînt străvechi. Îi vezi pe evreii din Bucovina purtînd o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
separat. În privința loialității, prioritatea o are la voi cea față de rasa voastră. Și vă îmbogățiți cu toții. Românii cred că jefuiți bogăția țării lor și nu dați nimic în schimb". Harriet adusese acest aspect în discuție doar ca un subiect de conversație. Așa că o ului reacția violentă a celorlalți. Într-o adevărată cacofonie de voci, toți îi acuzau pe români de rasism, lăcomie, puturoșenie etc. Drucker (atunci cînd reuși să se facă auzit) spuse: Există loc pentru toți aici, există mîncare și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
va face dreptate. Această remarcă de stînga nu a fost apreciată. Cumnatul lui Drucker i-a acuzat pe ruși că subminează și ruinează comerțul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a fost redus la tăcere. Conversația s-a calmat. Sora mai mică i-a zîmbit Harrietei și i-a spus: "Cu toate acestea vă va plăcea viața de aici. E plăcută. E ieftină. Există multă mîncare. Este, cum să vă spun, comodă"36. Multe dintre aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era rece și ponderat, în timp ce Iorga era extrem de pătimaș și exagerat. Maiorescu își susținea punctele de vedere în fraze armonioase și argumente echilibrate, în timp ce Iorga o făcea cu neașteptate pari dialectice și expresii colorate. Dacă Maiorescu semăna cu Goethe din Conversații cu Eckerman, pentru Iorga nu exista nici o paralelă sau prototip. În privința conferințelor și a cursurilor pe care le ținea putea fi poate comparat cu Michelet, iar ca scriitor cu Hugo. Profesorii care se străduiau să-l imite pe Maiorescu veneau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
98. În anii '30, pe măsură ce criza europeană se adîncea, vorbea cu regularitate la radio 99. Corespondența lui Iorga este imensă, a scris peste 10 000 de scrisori. Iorga a fost cu siguranță un efortolic 100. Frasin Munteanu-Râmnic își amintea o conversație dintre Iorga și Nicolae Titulescu. Vizitîndu-l pe Iorga, Titulescu a spus: "Ei bine, mă duc acum la "Lido" ca să mă odihnesc două zile. Spuneți-mi, domnule Iorga, știți ce înseamnă două zile de odihnă fără să faci nimic?!" Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cunoștea bine inventarul). Își nota cu grijă pagina la care rămăsese și se ridica să-și salute oaspetele. Era atît de gelos cu timpul său încît cu cei apropiați își permitea să continue să citească (sau să facă însemnări) în timpul conversației. După plecarea musafirului își relua lucrul. Tehnicile utilizate de el la citit erau fenomenale. Ca să sesizeze laitmotivul, citea adesea o carte din patru în patru pagini, uneori necatadicsind nici măcar să taie foile. Își făcea mereu însemnări, indiferent dacă era în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o încarnare a spiritului lui Nietzsche, a "fiarei blonde"26. Iorga considera tehnologia germană drept o "civilizație care dezonorează și distruge însăși civilizația". Asista îngrozit la nașterea omului secolului al XX-lea, pe care îl numea o "nouă specie". În conversația avută cu comandantul german, generalul von Bissing, cardinalul Mercier de Louvain îi amintea acestuia că riscă judecata istoriei. Bissing a răspuns: "Dar, Monseniore, noi vom cîștiga războiul și noi vom scrie istoria"27. Dragostea lui Iorga pentru Franța și aversiunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Concluziile trase de Iorga nu erau realiste 193. În 1925, după o atentă pregătire, clanul Brătianu a pus la cale exilarea Prințului moștenitor Carol și renunțarea acestuia la succesiune. După căsătorie, Carol își reîncepuse escapadele, care deveniseră subiectul favorit de conversație al bîrfei bucureștene și al presei străine. Zizi Lambrino a părăsit Bucureștiul împreună cu Mircea, copilul lui Carol, și s-a stabilit la Paris. L-a dat în judecată pe Carol, reclamînd pensie alimentară pentru întreținerea copilului. Toate acestea constituiau "bomba
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a întîlnit cu mareșalul Josef Pilsudski, cu ministrul de externe, colonelul Josef Beck, cu vechiul său prieten, Profesorul Mazarýk, și cu ministrul de externe E. Beneš. A avut convorbiri și cu E. Venizelos. Bulgaria urma o politică proitaliană. În timpul unei conversații cu ambasadorul Bulgariei, Iorga a făcut următoarea afirmație: "Italia a luat în Balcani locul Austriei. Sînt îndrăgostit de Italia, dar cel mai mult țin la autonomia țării mele". În Franța s-a întîlnit cu reprezentanții comunității armene. Îi considera pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]