11,041 matches
-
imagini evocative de spațiu spiritual sau, și nu în ultimul rând, forța de a stiliza conduita socială și de a urzi note de umor și pitoresc obiectiv în stiluri diverse de expresie, de la costumul de epocă la cel popular, de la cotidianul răvășit de incidente și tragedii umane la spațiul ecranizărilor după autori celebri (Caragiale, Rebreanu).”" Creatoarea de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ilenei Oroveanu
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
protestează înaintând un memoriu Ministerului de Război în care aduce argumente împotriva afirmației sergentului Grigore Ion al Lucăi. Ulterior, campania de ajutorare a sergentului Grigore Ion din anii 1911-1912 readuce în lumină mai vechea controversă. Aceasta devine și ziaristică, două cotidiene înfruntându-se în această polemică: "Universul", cu orientare de centru-dreapta, de partea lui Grigore Ion, și "Dimineața", cu orientare de centru-stânga. Alte publicații, din Regat sau din Transilvania, au relativizat însă această polemică preferând să pună în prim plan actul
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
de artă românească de pe Valea Superioară a Mureșului (2003), Biserica de lemn din Petelea (2004) etc. În anul 2005, sub egida editurii „Reîntregirea” a Arhiepiscopiei Ortodoxe din Albă Iulia, i-a apărut lucrarea Biserici de lemn din Județul Mureș. În cotidianul local „Cuvântul Liber” a publicat aproape 40 articole privind bisericile de lemn din județul Mureș. Titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Tîrgu Mureș” (2016) Distincția „Amicii Urbis", pentru meritele deosebite și eforturile uriașe depuse la sporirea patrimoniului informativ al
Ioan Eugen Man () [Corola-website/Science/327716_a_329045]
-
har și a trebuit să fie pedepsită din acest motiv, fiind lăsată repetentă. Fata consideră că întâlnirea ei cu Brânduș este „ceva fantastic”, „o aventură extraordinară” prin care caută să-l smulgă pe băiat "„din masa indivizilor de duzină, (...) din cotidian și banalitate”". Ea se consideră un personaj de basm, un fel de zână sau de vrăjitoare căreia îi place să chinuie băieții de la țară. Fata îi spune că i-ar putea arăta toate stelele de pe cer, i-ar putea recita
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
mai teoretice scrieri literare ale lui Mircea Eliade, prelungind și concentrând dimensiunea metafizică indiană, existentă în mai multe din scrierile sale. Nuvela prezintă o discuție stranie purtată într-un tren de patru prieteni, care evidențiază existența misterului sacru în profan/cotidian. „Podul” are la bază teoria ambivalenței evenimentului, adică a coexistenței în aceeași ființă sau în același lucru a două universuri contrarii („coincidentia oppositorum”). Nuvela încearcă să evidențieze existența unor semnificații secrete, transcendentale, în întâmplări aparent banale. Într-una din zile
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
în anul 1969, când a fost inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Tema principală a acestei nuvele o reprezintă redescoperirea sensurilor profunde, mistice, ale experiențelor omenești, adică relevarea fantasticului camuflat în cotidian. Camuflarea sacrului în cotidian este evocată în mai multe paragrafe ale nuvelei, dar mai ales în următoarea reflecție: "„Uneori, la anumiți oameni, sub aspectul celei mai stridente banalități, ți se revelează structurile profunde ale realului. Structuri care altminteri, rațional, vreau
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
a fost inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Tema principală a acestei nuvele o reprezintă redescoperirea sensurilor profunde, mistice, ale experiențelor omenești, adică relevarea fantasticului camuflat în cotidian. Camuflarea sacrului în cotidian este evocată în mai multe paragrafe ale nuvelei, dar mai ales în următoarea reflecție: "„Uneori, la anumiți oameni, sub aspectul celei mai stridente banalități, ți se revelează structurile profunde ale realului. Structuri care altminteri, rațional, vreau să spun, ne sunt
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
epice, răsturnate, fragmentate ca în Guernica lui Picasso”. Într-un studiu vast consacrat lui Eliade, profesorul israelian Moshe Idel scria că nuvela „scurtă și destul de enigmatică” „Podul” conține o reflecție interesantă și de o lungime considerabilă cu privire la camuflarea sacrului în cotidian, ce clarifică originile acestei teorii pe care prozatorul o considera cheia de boltă a tuturor scrierilor sale de maturitate. Textul metafizic și enigmatic al nuvelei ar oferi astfel accesul către sacralitate prin cultură, adâncind conceptul de coincidentia oppositorum și transfigurând
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
special de Rusia și de Imperiul Otoman. Astfel, tronul îi va reveni Prințului Ferdinand de Saxa-Coburg Gotha, ulterior țar al Bulgariei și unul dintre responsabilii declanșării celui de-al doilea război balcanic. La 2 iulie 1887 a apărut la București cotidianul "Sentinela", editat până în 3 august 1887, organ al Partidului Național-Liberal, fondat de fostul medic militar Gr. H. Grandea. În numărul 12 al ziarului, apărut la 16 iulie 1887, la pagina 3 a fost publicat articolul „Unirea Bulgariei cu România în
Unirea României cu Bulgaria () [Corola-website/Science/327282_a_328611]
-
acest dosar reprezintă un abuz și o încălcare a libertății de exprimare, poliția inițiind un act de intimidare la adresa jurnalistului. Ioan Piso, profesor de istorie la Universitatea Babeș-Bolyai fost director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca descrie în Cotidianul "Afacerea Roșia Montană" ca „un excelent manual de istorie a ultimilor 23 de ani, bine scrisă și cu o argumentație fără cusur, de care ar putea păli de invidie orice istoric al vremurilor noi”. Revista Cultura compară „masiva carte” cu
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
în jurul ei“. Personajul Mircea este un tânăr care locuiește în București, și care lucrează la o carte. Firea sa meditativă, înclinată spre scris îl poartă în diferite lumi imaginare. El preferă spațiul imaginar celui real, ca mijloc de evadare din cotidian. Spațiul nu este deloc limitat. El este foarte vast. Lumea e văzută ca o imensă ficțiune, iar cititorul trebuie să înțeleagă faptul că între lumea reală și ficțiune nu e mare deosebire - Universul operei cuprinde fragmente, secvențe, e un colaj
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
1877-1878), decorat pentru bravură. A participat la Răscoala Țărănească din 1907. Este unul dintre țăranii împușcați de armată în represiunea răscoalei. Numele său este menționat de Constantin Mille (1861-1927) în relatările referitoare la Răscoala Țărănească din 1907 și preluat de cotidianul socialist „Adevărul”, publicație puternic implicată în politica vremii, angajată în susținerea unor candidaturi politice în mai multe campanii la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX (printre care si cea a lui Constantin Mille in 1907, an în care acesta
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
câteva excepții, vânzările mondiale lunare ale Wii-ului au fost mai mari decât cele ale Xbox 360 și PlayStation 3, depășind liderul inițial al generației, Microsoft, și mărind distanța în ceea ce privește cota de piață între Microsoft și Sony. Pe 12 septembrie 2007, cotidianul britanic "Financial Times" anunța că vânzările de Wii le-au depășit pe cele de Xbox 360, lansat cu un an în urmă, devenind lider pe piața consolelor în cea de-a șaptea generație. Ca și în generațiile precedente, Nintendo a
Istoria consolelor de jocuri (a șaptea generație) () [Corola-website/Science/330190_a_331519]
-
cunoscută pentru activitatea și spiritul militant privind probleme ale educației și ale societății islamice în general, în special discriminarea femeii. Aceste probleme au fost dezvăluite într-un blog pe care l-a scris către BBC în 2009. În anul următor, cotidianul „The New York Times” realizează un documentar cu acest subiect și în care este protagonistă. Ca urmare a încălcării interdicției dictate de talibani ca fetele să meargă la școală, Malala a căzut victimă atentatului din 9 octombrie 2012. Atunci un grup de talibani
Malala Yousafzai () [Corola-website/Science/330263_a_331592]
-
The este un cotidian israelian independent în limba engleză, disponibil pe internet, care apare la Ierusalim. El posedă și o ediție hebdomadară internațională în engleză "The Weekly", precum și în limba franceză, de asemenea un magazin lunar IVRIT în ebraică ușoară, la îndemâna celor ce vor
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
impozitelor și adoptarea de legi contra creării de companii monopolistice. Ziarul "Jerusalem Post" concurează cu ziarul liberal de stânga "Haaretz" din Tel Aviv, care posedă o ediție în limba engleză, înființată de David Landau începând din anii 1990. Ca toate cotidienele israeliene, ziarul apare în toate zilele săptămânii în afara zilei de odihnă legale, sâmbăta, și a sărbătorilor legale evreiești din Israel. Actualul redactor șef al ziarului este Steve Linde. Ziarul are o difuzare de 11.000-15.000 în Israel și de
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
Steve Linde. Ziarul are o difuzare de 11.000-15.000 în Israel și de 26.000 exemplare în Statele Unite. Ediția franceză se vinde în 3.000 exemplare. O parte din materialele ziarului "Jerusalem Post", traduse în ebraică, sunt incluse în cotidianul gratuit "Israel Post" înființat în 2007.
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]
-
război, s-a întors în Polonia și în anul 1922, s-a mutat la Varșovia. El nu a revenit la practica lui medicală, ci sa concentrat în întregime pe scris. Activitatea sa a constat în diverse colaborări pentru reviste și cotidiene ale orașului, el devenind în scurt timp una dintre personalitățile liberale ale intelectualității poloneze. Tadeusz Boy-Żeleński a criticat acid moralitatea clerului, a promovat cultura, a fost unul dintre promotorii egalității femeilor cu bărbații. și a fost printre primele personalități publice
Tadeusz Boy-Żeleński () [Corola-website/Science/330462_a_331791]
-
starea și povestea artistului. Și atunci... definiția locului găsit este înlocuită de geometrii abstracte. Geometrii abstracte incredibil de pozitive. Și se știe că artiștii pot schimba lumea vizibilă în orice fel doresc atâta timp cât schimbarea este justificată de artă lor.<br> Cotidianul este pentru Pervolovici un ordin clasic armonios. Răceală tehnică devine bucurie. Iar transparență oferă acces direct la realitate.<br> Sculptură/ instalația/ fotografia sunt folosite integral de Pervolovici pentru acest proiect. Și un proiect de spațiu public are o istorie îndelungată
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
oamenilor adunați în grupuri plastice, eliberează vizual bucuria participării la această minune. Peisajul fantastic și interpretarea sculpturală a figurilor omenești sunt o dovadă a puternicei influențe a clasicismului lui Nicolas Poussin. Tematica pe care a abordat-o este cea a cotidianului, Krzysztof Lubieniecki urmând îndeaproape tradițiile „"olandezilor mici"” de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Krzysztof a folosit un colorit ponderat, situații comice și imagini instructive. În pictura „"Profesorul"” se pot vedea detalii cum este cuțitașul
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
școală din oraș. Elevul care a greșit va fi pedepsit de profesor cu lovituri la palme. Durata pedepsei este sugerată a fi măsurată de către clepsidră. Pe lângă tematica obișnuită abordată de către Krzysztof Lubieniecki, acesta realiza și lucrări cu subiecte luate din cotidian, a căror tehnică desăvârșită amintesc de maeștrii Jan Steen și Adriaen van Ostade așe căror pânze „"Gurmanzii"” și „"Amatorii de tutun"” sunt expuse la Muzeul de Arte Frumoase din Copenhaga. De asemenea, pictorul colabora cu gravori renumiți cum era Jacobus
Krzysztof Lubieniecki () [Corola-website/Science/329147_a_330476]
-
grup de prieteni polonezi și bulgari în Bulgaria, unde a activat alături de soția sa în cadrul serviciului sanitar al armatei. După război a rămas la Sofia unde a înființat primul ziar umoristic bulgar și a condus alte publicații, între care primul cotidian bulgar, "Glas", și ziarul "Narodna Vola". Tot el a înființat prima societate tipografică din țara de la sud de Dunăre (denumită „Sfinții Chiril și Metodiu”). Ca efect al implicării sale în luptele politice din Sofia, lui, soției și celor doi copii
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
banii noului director de complex. Administratorul de bloc se răzbună astfel pe cel care i-a luat postul. Mutarea în bloc a Balaurului atrage atenția lui Siseanu. El trimite scrisori anonime lui Virgil Cocean (Ion Besoiu), șef de secție la cotidianul „Atitudinea”, în care îl acuză pe ziarist că ar face petreceri ce tulbură liniștea locatarilor, că ar întreține relații nepotrivite cu medicul stomatolog Luci Romanescu (Cezara Dafinescu), vecină de bloc, și că ar fi făcut propuneri rușinoase chiar și unor
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
păcii mondiale. Acesta se ocupă și în prezent de derularea unor programe menite să mențină pacea mondială și care să promoveze cultura la nivel mondial. Livaneli și-a construit și o remarcabilă carieră în jurnalism, acesta publicând editoriale pentru numeroase cotidiene turcești începând cu anul 1989.
Ömer Zülfü Livaneli () [Corola-website/Science/330936_a_332265]
-
apoi redactor șef al săptămânalului Uniunii Scriitorilor "Luceafărul" (ulterior, "Luceafărul de dimineață"). Din 2009, redactor la Editura Academiei Române. A lucrat în mai multe redacții (adesea, în funcții de conducere) și a scris câteva mii de articole risipite în paginile unor cotidiane și hebdomadare precum: "Viitorul" (unde a fost repartizat la terminarea facultății, în 1969), "Dimineața" și "2" (Drobeta Turnu Severin), "Dreptatea, Fraierul român", "Universul Românesc, Cronica Română, Vocea României, Sportul Românesc" etc. (toate, din București, unde, în 1991, și-a fixat
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]