11,160 matches
-
zeității tradiționale din Mongolia. -Adoptată de buddhism de la hinduism, începând cu secolul al III-lea î.C., Tara apare în buddhism, jainism, și în mod particular în lamaismul tibetan, cu o multitudine de manifestări: Zeiță a ascetismului și misticismului, Mamă creatoare, Protectoarea ființelor umane ce traversează marea (oceanul) vieții. -În legendele Tibetului se vorbește despre zeița Tara ca fiind contrapartea feminină a lui Bodhisattva Avalokitesvara. O legendă spune că ea a apărut în manifestare dintr-o lacrimă a lui Avalokiteshvara, care
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
Beaux Arts", Paris, unde erau prezentate 725 de gravuri japoneze semnate de Utamaro, Hiroshige și alții. Gravurile lui Cassatt ilustrează in extremis procesul de emancipare a femeii, fiind la acea vreme în vizorul criticilor de genul masculin, dar a încurajat creatoarele femei din deceniile următoare. Unele din aceste creații reprezentau portrete ale unor rude, prieteni sau clienți, ulterior ea utilizând modele profesioniste în operele sale, unele dintre ele fiind inspirate de tema renascentistă italiană, "Madona și copilul". În 1891, ea a
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
său, Marius Porumb îl prezintă astfel: , Are un simț deosebit pentru decorativ, iar cromatica vioaie a picturilor sale dă o notă sărbătorească ansamblurilor murale.” După unele descoperiri de inscripții s-au mai putut lămuri și alte aspecte ale biografiei sale creatoare. Astfel, arată Marius Porumb, ,începând cu primul deceniu al secolului al XIX-lea a avut colaboratori pe Ștefan și Ursul, iar mai târziu pe fiul său Ioan". În legătură cu programele sale iconografice, etnografii și istoricii de artă înclină să îl încadreze
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
Literare”, Iași, 2009; idem, în România literară, nr. 18/2011; Raluca Dună, în Luceafărul, nr. 9/2002; idem, în Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; George Băjenaru, în Meridianul românesc, New York, 7 dec. 2002; idem, Evaziuni creatoare. Eseuri literare, Fundația Culturală ”Memoria”, București, 2002; Ștefan Stoenescu, în Origini, SUA, nr. 1-2/2003; Alina Maistru, în Steaua, nr. 3/2003; Cristian Mag, în Lumină lină, New York, 2/2003; idem, în Tribuna, nr. 13/2003; Al. Cistelecan, în Cuvîntul
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
și de complexitate aptitudinea poate trece în forme superioare. Prima formă superioară pe care o îmbracă aptitudinea este talentul. Talentul este acea combinație a unor aptitudini care dă individului posibilitatea de a realiza o activitate într-un mod nou, original, creator. Persoana talentată face ușor ceea ce alții fac greu. Nivelul extrem al formelor de dezvoltare aptitudinală este geniul. Geniul este o complexă sinteză de aptitudini ce realizează saltul de la condiția normalității la condiția anormalității în activitate realizând ceea ce predecesorii nu putuseră
Aptitudine () [Corola-website/Science/312947_a_314276]
-
a comentat asupra nevoii de a crea o nouă teorie a celei de-a șaptea arte și a inventat termenii de "mișcare-imagine" și "timp-imagine". Cu toate acestea în eseul lui datând din anul 1906, "Iluzia cinematografică", publicat în volumul "Evoluția creatoare", a respins filmului capacitatea de a exprima ceea ce descrisese chiar el. Cu toate acestea câteva decenii mai târziu în cărțile sale "Cinéma I" și "Cinéma II" (1983-1985), filosoful Gilles Deleuze a preluat ideile din eseul "Materie și memorie" drept bază
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
s-au implicat activ în administrarea fondurilor grănicerești alocate dezvoltării școlilor poporale din sudul Transilvaniei. Activitatea culturală a fost intens susținută prin coagularea în jurul Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român încă de la înființarea sa, a principalelor minți creatoare ale satului cum au fost pedagogul Moise Panga, Valeriu Florianu, Dionisie Drăgoiu, Dionisie Florianu, Petru Florianu, Liviu Florianu, Gheorghe Maxim. În plus, în Racovița s-a născut cântăreața de operă Florine Călinescu și actorul Tony Vlaicu. Pe plan religios, alături de
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
falsului puritanism. Și-a conturat o estetică proprie cu perseverență și fermitate. s-a născut într-o familie de evrei austrieci care pe drept cuvânt poate fi considerată ca făcând parte din aristocrația intelectuală a Europei. Bunicul lui- Sigmund Freud, creatorul psihanalizei- a fost unul din cei mai străluciți oameni de știință ai secolului al XX-lea. Familia Freud s-a mutat din Moravia la Viena, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Ernst Freud, ultimul fiu al lui Sigmund Freud, a
Lucian Freud () [Corola-website/Science/309620_a_310949]
-
Peter Behrens este considerat a fi creatorul designului industrial așa cum este înțeles astăzi. Conform definiției date de ICSID (acronim pentru International Council of Societies of Industrial Design, în română, "Consiliul internațional al societăților de design industrial"), "Designul este o activitate creatoare al cărui scop este de crea calități polifuncționale a obiectelor, proceselor, serviciilor și a sistemelor [în care acestea funcționează] de-a lungul întregilor ciclurilor de viață ale acestora. Ca atare, designul este factorul major de umanizare inovativă a tehnologiilor și
Design industrial () [Corola-website/Science/309721_a_311050]
-
pe un domeniu, explorând „terenuri“ necunoscute, turbionările / curentele stârnite numindu-se avangardism». Ca „zonă extremă“ a unei literaturi raportată, de regulă, la „segemntul temporal“ de „manifestare tânără“ / „afirmare incisivă“ al unei generații în „trena“ căreia mai intră două-trei („generații / valuri creatoare“), avangarda (în cazul literaturilor europene, cea mai importantă, exercitându-se „din ajunul“ primului război mondial, mai exact, din 1912 / 1913 - București-România / 1916 - Zürich-Elveția, și până dincoace de cel de-al doilea război mondial), având în sinonimie sintagma de "modernism extrem
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Generația literară (lat. "generatio", "õnis" „capacitatea de a naște / produce“; cf. fr. "génération") este o categorie estetic-sociologică desemnând gruparea bio-psiho-istorică din perimetrul unei literaturi, mobilizată de o conștiință creatoare „revoluționară“, angajată într-un program de atingere de „nouă culme“, raportându-se la cea / cele precedente, dar, mai ales, într-un program de recunoaștere și de situare în ierarhia epocii, deziderat ce „se realizează“ numai prin veritabilă operă finită (de
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]
-
moștenirea muzicală a românilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Articolul de față se referă la folclorul de pe teritoriul actual al României (cu puține excepții, create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt, în cea mai mare parte, vorbitorii de dialecte românești (nord-dunărean, dar și - în limita cercetărilor efectuate - aromân și meglenoromân). Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a două științe apropiate: folcloristica și
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
nomadă. Construcțiile pentru irigare de diferite tipuri, începând de la cele grandioase, ale căror urme au fost descoperite în stepa Mugan și terminând cu cele mai simple în stepa Mili, în raionul Șamhor și alte locuri, vorbesc despre munca organizată și creatoare a populației din Albania în a doua jumătate a mileniului I î.,e.n. și primele secole ale e.n. Cel mai ridicat nivel de dezvoltare în Albania acelor vremi l-au cunoscut pomicultura, legumicultura, viticultura și vinificația, precum și culturile tehnice. În
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
care mediul de studiu să fie unul de laborator de experimentare și autocunoaștere, de despecializare și de eliberare de preconcepțiile dobândite în familie, școală și societate, un mediu în care studentul să-și conștientizeze și să-și utilizeze întregul potențial creator nativ care-l face unic. La nivel teoretic, Ion Cojar și-a adunat toate cercetările și descoperirile în cartea sa intitulată "„O poetică a artei actorului”", publicată la editura Unitext în 1996 și reeditată la editura Paideia în 1998. Ca
Ion Cojar () [Corola-website/Science/309226_a_310555]
-
printr-o consecință firească în Elveția și-n Statele Unite, precum acțiunea climatologică naște în Egipt ciumă și lăcustă”." În viziunea puterii comuniste din România socialistă, „cosmopolitismul” (ca opus al „naționalismului”), era nociv deoarece "“propagă indiferența față de patrie, neîncrederea în capacitatea creatoare a propriului popor, disprețul față de tradițiile și de cultura națională; ca idee politică promovează ideea neștiințifică și diversionistă a renunțării la suveranitatea națională, lansând proiecte de creare a unui stat sau guvern mondial”". De asemenea, deoarece ""alianța sacră a capitaliștilor
Cosmopolitism () [Corola-website/Science/309260_a_310589]
-
cazuri, chiar înainte ca aceștia să se fi născut. În presa literară albaneză i s-a reproșat acestui roman schematismul personajelor, ca și slaba realizare artistică, deși, pe alocuri, se pot întâlni pagini de o frumusețe sobră care dovedesc forța creatoare a lui Ismail Kadare. Doi ani mai târziu apare romanul "Cetatea". Și aici, plecând de la unele evenimente petrecute în secolul al XV-lea, Kadare încearcă să dezvăluie mecanismul invizibil al conflictelor armate. Rezistența cetății albaneze, a schipetarilor (cum se numesc
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
lucrări construite un veritabil examen de maturitate trecut cu brio de către artistul Fred Micoș. Preliminat de participările anterioare la Salonul Oficial de Toamnă, exercițiul intelectual și tehnic conținut de ciclul „Creațiunea”, confirmă - cu prisosință - soliditatea cunoștințelor de specialitate ale unui creator stăpân pe mijlocale sale de expresie, care se confruntă bucurăs cu opinia unui public avizat,convins - pe deplin -de valoarea întreprinderi sale pragmatice Termenul „programatic” își are acoperirea sa faptică atât în structura temperamentală a artistului, cât și în contextul
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
ciclului grafic, Fred Micoș se arată mult mai pasionat de perspectivele realității timpului său,pe care-și permite s-o interpreteze cu mijloacele tehnice ale unui mare ilustrator. Permanenta pendulare între motive de sorginte universal valabilă,precum: Creatorul, Creațiune, Geniul creator, ș.a.,respectiv structura imagistică a prezentării acestora într-o „cheie” aderentă contemporaneității autorului constituie una dintre explicațiile reușitei demersului său artistic. Dorința de a reține și configura esența unor simboluri,precum cele patru elemente fundamentale din cosmogoniile vechilor civilizații, sau
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
una dintre explicațiile reușitei demersului său artistic. Dorința de a reține și configura esența unor simboluri,precum cele patru elemente fundamentale din cosmogoniile vechilor civilizații, sau a unor noțiuni artistice abstracte, constituie un excelent exercițiu probatoriu al maturității fizice și creatoare a graficianului. Trecând la analiza propriu-zisă a lucrărilor, trebuie să reținem faptul că prima planșă - intitulată „Creatorul” - posedă indubitabile conotații demiurgice cu trimitere expresă biblică. Fondul astral pe care se oglindește demiprofilul unui personaj puternic, inspirat parcă de statuile lui
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
ce curge în fuioare. Ochiul ce veghează neistovit și omniprezent, constituie argumente solide că ne situăm în prezența unui personak excepțional, apt să imagineze, să construiască și să domine un Univers veșnic. Este, în același timp, un „portret”al Artistului creator de frumos,o imagine palpabilă a celui ce îndrăznește să-și depășească condiția prevestind un viitor plauzibil și dezirabil. „Creațiunea”, planșa care dă și titlul întregului ciclu, continuă ilustrarea debutului vieții conceput în termeni de dialog biblic. Dumnezeu-Demiurgul a creat
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
pe nesimțite dorința și disponibilitatea sufletească de a scrie el însuși versuri spre slava lui Dumnezeu. El trimite primele sale încercări Părintelui Iosif Trifa, iar acesta, intuindu-i talentul și evoluția viitoare, i le publică în "Lumina Satelor". Acest exercițiu creator însemna pentru el o descărcare și o împlinire, în același timp. În spiritul ostășiei, începe deplasările de misionar prin satele din jurul Beiușului. Când a împlinit vârsta de 18 ani, părinții îl silesc să se căsătorească, crezând că întemeierea unei familii
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
Aristotel alt mare metafizician grec, a introdus ideea de 'cauza prima', sau 'motor creativ universal', cel care le face-mișcă pe toate fără a fi el însuși în mișcare -devenire, prin altă cauză. Justificarea existenței realității printr-o unică cauză primă, creatoare a toate, necauzată ea însăși de altă cauză pentru a exista și a se manifesta, este numită 'argument cosmologic', asta însemnând argumentul apariției și devenirii omului și cosmosului. În timpurile moderne omul a inventat teorii științifice mai elaborate și coerente
Argument cosmologic () [Corola-website/Science/308814_a_310143]
-
Gabrielle Bonheur „Coco” Chanel (n. 19 august 1883 - d. 10 ianuarie 1971) este considerată una dintre cele mai mari creatoare de modă ale secolului al XX-lea, alături de nume precum Paul Poiret, Christian Dior, Christian Lacroix, Guy Laroche, Nina Ricci sau Givenchy. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente femei ale secolului al XX-lea.Sora creatoarei
Coco Chanel () [Corola-website/Science/308922_a_310251]
-
Paul Poiret, Christian Dior, Christian Lacroix, Guy Laroche, Nina Ricci sau Givenchy. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente femei ale secolului al XX-lea.Sora creatoarei de modă era Maria Pop, una dintre cele mai renumite creatoare de modă alături de servitoarea sa scrofix. s-a născut într-o familie săracă. Tatăl ei, vânzător ambulant de țesături, se numea Albert Chanel, iar mama sa croitoreasă, Jeanne Devolle. După moartea mamei sale, Gabrielle Chanel a petrecut șase ani în
Coco Chanel () [Corola-website/Science/308922_a_310251]
-
este o celebră casă de modă din Franța, ce poartă numele unei mari creatoare a secolului XX: Coco . Numele Chanel nu poate fi ignorat de nimeni, iar moda de astăzi nu ar mai fi fost la fel fără creațiile acestei adevărate artiste, care a creat un imperiu pornind de la pasiunea sa pentru frumos. Coco
Chanel () [Corola-website/Science/308921_a_310250]