13,637 matches
-
cetățenilor este limitat. Statul nu pătrunde în provincii pentru că nu are suficiente resurse pentru a angaja reprezentanți în toată țara, dar și din cauza rezistenței elitelor locale. În astfel de cazuri, opoziția activă față de regim se va manifesta doar dacă aceste elite locale o doresc, un aspect care ține de gradul de integrare, nu de sprijinul individual. Situația este diferită în societățile în curs de dezvoltare față de cele care au o bază urbană și industrială puternică, din moment ce majoritatea populației este afectată de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dus la elaborarea dimensiunilor într-un studiu ulterior al lui Pye și Verba, Political Culture and Political Development (1965), care cuprindea 10 țări, nu pe baza interviurilor, ci pe baza unui studiu general al comportamentului politic (și în special al elitelor politice) în acele țări. Cele patru dimensiuni extrase din cazurile oferite de țările respective erau acelea de "identitate națională", "identificare cu concetățenii", "output guvernamental" și "procesul de luare a deciziilor" (Pye și Verba, 1965: 529-43). S-a făcut un efort
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dat imediat seama că această viziune socialistă era utopică. Majoritatea oamenilor erau "lipsiți de conștiință" : nu realizau că ar trebui să se alăture partidului. Așadar comuniștii au preluat perspectiva contrară, pretinzând că membrii partidului se pot compune doar dintr-o elită. Puteai deveni membru de partid după ce îți demonstrai valoarea. Acest principiu i-a ajutat pe liderii comuniști să-și mențină controlul asupra partidului și să evite conflictele în interiorul acestuia. În același timp, alte partide occidentale, în special partidele conservatoare și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cetățenilor. Ele au trei funcții principale, aceea de a articula conflictele societale prin crearea legăturilor (în ambele direcții) între oameni și autorități, de a formula politici sau de a ajuta la transmiterea politicilor către guvern, precum și aceea de recrutare a elitei politice. Partidele au nevoie de legitimitate pentru a avea un impact. O pot obține natural, de la un grup comunitar tribal, etnic, religios sau bazat pe clasă. Ele pot fi de asemenea impuse asupra societății și cu ajutorul puterii statului, datorită popularității
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din nordul Nigeriei în primii ani de independență. Dimpotrivă, așa numitul sistem cu un singur partid "modern" se bazează pe modelul de organizare rezumat de structura partidelor comuniste. Scopul este de a mobiliza populația spre noi scopuri prin crearea unei elite hotărâte a cărei funcție principală este de a converti, nu de a reprezenta. Acest lucru se realizează prin construirea unui partid extins pe tot cuprinsul țării și prin învestirea unei "elite" cu funcția de conducere a acelui partid. Așadar trebuie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a mobiliza populația spre noi scopuri prin crearea unei elite hotărâte a cărei funcție principală este de a converti, nu de a reprezenta. Acest lucru se realizează prin construirea unui partid extins pe tot cuprinsul țării și prin învestirea unei "elite" cu funcția de conducere a acelui partid. Așadar trebuie să existe o limitare a apartenenței partinice. Într-adevăr, caracterul extins al partidului este încurajat și de alcătuirea unui număr mare de asociații dependente care acoperă anumite sectoare ale populației și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au căzut și ele, în ciuda îndelungatei lor experiențe. Dinamica sistemelor cu un singur partid Timp de mai multe decenii, forma sistemului cu un singur partid a părut să fie atât "populară" în sensul că satisfăcea nevoile unui număr substanțial de elite politice cât și relativ eficace. Odată cu declinul marcant din anii '80 se pune problema dacă astfel de sisteme constituie în esență o fază de tranziție a vieții politice. Părem îndreptățiți să tragem o astfel de concluzie. Am arătat că adevăratele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să fie creată în timp ce membrii fostei clase politice foști lideri ai partidului comunist doreau să își păstreze o anumită influență. Spre deosebire de oamenii trecutului, cei noi aveau prea puțină experiență politică. Nu este deloc surprinzător faptul că mulți membri ai fostei elite comuniste cei a căror reputație era mai puțin pătată de regimul anterior s-au întors la putere. Nu este surprinzător nici faptul că noile partide sunt slabe, iar bazei lor electorale îi lipsește sprijinul ferm și fluctuează sensibil. Astfel, surpriza
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tiparele generale ale comportamentului partidelor. Principala diviziune este între sistemele cu un singur partid și sistemele cu mai mult de un partid, cu un mic număr de sisteme care nu au niciun partid, fie pentru că sunt conduse încă de o elită tradițională, fie pentru că partidele sunt interzise (de obicei temporar) de forțele armate. Din anii '80, poate ca un fenomen temporar, această ultimă categorie a fost din ce în ce mai rar întâlnită. Delimitările dintre aceste sisteme fără partide, sistemele cu un singur partid și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
suferă astfel de oprobriul de a fi "majoritariste", care, pentru mulți, înseamnă că sunt nedrepte. Totuși, ele au aproape același efect, cu excepția faptului că dau mai multă putere conducerii partidului. În sistemele majoritare uninominale, locurile sunt rareori complet sigure; oricum, elitele locale sunt cele care aleg candidații. Cu sistemele de reprezentare proporțională bazate pe districte mici, unele locuri sunt sigure pentru candidații din fruntea listelor partidelor mari sau chiar ale partidelor mici în cele câteva districte mari iar selecția candidaților se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
va concentra asupra următoarelor patru aspecte: * În primul rând, va evalua gradul de stabilitate a partidului, ca un indicator atât al forței generale, cât și al celei relative a partidelor în societățile contemporane. * În al doilea rând, va examina în ce măsură elita politică este recrutată de partidele politice și din cadrul acestora. * În al treilea rând, va analiza dacă partidele contribuie semnificativ la procesul de luare a deciziilor în diferite tipuri de societate. * În al patrulea rând, va evalua dacă partidele creează într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
niciun studiu clar nu a examinat până în prezent din perspectivă comparativă gradul de selecție a liderilor guvernamentali și a miniștrilor prin intermediul partidelor, analize mai limitate sugerează concluzii destul de clare în această privință. În general vorbind, rolul partidelor este amplu deoarece "elita politică" este recrutată în mare măsură prin partide și din cadrul partidelor, atât în sistemele cu un singur partid, cât și în cele cu mai mult de un partid. Așa s-a întâmplat în țările din regiunea atlantică și în multe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unele partide sunt "de fațadă" este cazul celor alcătuite de lideri militari în dorința de a conferi aparențe civile propriei puteri. În astfel de situații, partidele nu sunt de obicei capabile (și nici măcar nu li se cere) să ofere o elită politică liderii își extrag miniștrii din rândul militarilor loiali sau din rândul funcționarilor civili. Uneori acestor miniștri li se poate cere ulterior să se alăture partidului, dar aceasta mai mult pentru a sprijini organizația decât pentru a garanta că partidul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru a garanta că partidul este o sursă de recrutare. În al doilea rând, în unele regimuri civile în care există un lider puternic personalizat, acesta poate pur și simplu numi pe cine dorește fără să acorde prea multă atenție elitei partidului. Se poate apela de exemplu la specialiști și tehnicieni ale căror legături cu partidul sunt slabe sau chiar inexistente. Acest tip de situație se întâlnește cu precădere în lumea a treia, dar a existat și în unele țări vestice
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și acolo există diferențe care provin din faptul că liderul și guvernul ca întreg se pot distanța într-o anumită măsură de legislativ (Blondel și Thiebault, 1991). Astfel, chiar și atunci când partidele sunt stabile, este posibil ca o parte a elitei politice să nu ia naștere din partide. Totuși, în general vorbind, rolul partidelor este important în recrutare: ele aproape că dețin monopolul asupra selecției membrilor legislativului și executivului, atât în sistemele cu un singur partid, cât și în majoritatea sistemelor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țările în care executivul este oarecum distanțat față de legislativ. Acest lucru este valabil în sistemele de partide stabile și, cel puțin pentru anumite perioade de timp, în multe partide instabile. Astfel, partidele joacă într-adevăr un rol substanțial în construirea elitei politice în societățile contemporane. Procesul de luare a deciziilor la nivel național În privința rolului partidelor în procesul de luare a deciziilor la nivel național nu putem fi la fel de preciși. În primul rând, evaluarea acestui rol este mai problematică; de exemplu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
conducători și populație Tensiunea între reprezentare și mobilizare Poate cel mai important rol al partidelor este de a conferi o legătură între popor și guvernare. Această legătură poate lua forma unei mișcări ascendente care rezultă în reprezentarea dorințelor populației către elita politică, sau poate lua forma unei mișcări descendente, constituind o încercare de "educare" sau de mobilizare a populației în direcția scopurilor urmărite de lideri. Poate fi și de ambele tipuri, în cadrul aceluiași partid. Se consideră că partidele occidentale fac parte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ar tinde în mod natural să diminueze influența liderilor și poate duce prin urmare mai curând spre reprezentare decât spre mobilizare. Doar în lumea comunistă, partidele cu un caracter "progresist" au fost suficient de bine structurate și controlate de o elită fidelă, încât să facă posibilă implicarea într-un anumit grad (limitat) a membrilor obișnuiți. Scopul partidelor populiste din lumea a treia este în esență acela de a furniza un instrument prin care opiniile liderilor să poată fi comunicate populației într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în majoritatea țărilor din Commonwealth a existat un nivel ridicat de stabilitate. Căderea comunismului în Europa de Est a spulberat și ea opinia că sistemele cu un singur partid puternice erau inerent stabile. Partidele joacă într-adevăr un rol important în recrutarea elitei politice, atât în forurile legislative, cât și, într-o măsură mai mică, în guvernele naționale. Partidele joacă un rol mai puțin important în elaborarea politicilor, chiar și în țările occidentale. În lumea a treia, partidele adesea doar aprobă și orchestrează
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
controlați la rândul lor de guvern. Parlamentul britanic a fost în anumite perioade mai eficient, dar relativa sa putere din anii 1860 a fost precedată de perioade îndelungate în care a fost controlat atât de primul ministru, cât și de elitele locale: nu a existat o atmosferă de dezbateri echilibrată și organizată în prima parte a secolului al XIX-lea. Poate Congresul american, la înființarea sa, a aproximat mai bine modelul "forurilor legislative ideale". Totuși, nici acesta nu a afișat un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lideri ai secolului XX, atât înainte, cât și după al Doilea Război Mondial, nu au contribuit la modificarea acestor perspective pesimiste. De aici credința larg răspândită că în esență conducerea era rea o credință larg împărtășită de mulți în rândul elitelor politice din țările democratice, în special din acele țări europene și latino-americane unde populația a avut de suferit din cauza exceselor conducătorilor. Astfel, francezii au avut nevoie de un secol și de un război colonial prelungit în Algeria, dar și de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
spre sfârșitul conducerii comuniste în Europa de Est (White et al., 1982: 222-62). În lumea a treia, presiunile pot veni în mod deschis din partea partidului unic sau a forțelor armate, sau pot fi exercitate și într-un mod mai ascuns, în interiorul unei elite politice și sociale mai restrânse, cu scopul de a-i împiedica pe judecători să acționeze în detrimentul intereselor și prestigiului acelei elite. Dar există și cazuri de rezistență din partea judecătorilor. În special în America Latină, tradițiile unei justiții liberale sunt puternice; ele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din partea partidului unic sau a forțelor armate, sau pot fi exercitate și într-un mod mai ascuns, în interiorul unei elite politice și sociale mai restrânse, cu scopul de a-i împiedica pe judecători să acționeze în detrimentul intereselor și prestigiului acelei elite. Dar există și cazuri de rezistență din partea judecătorilor. În special în America Latină, tradițiile unei justiții liberale sunt puternice; ele ajung în mod natural pe primul plan în special când la putere sunt guverne civile. Independența judiciară este exercitată așadar în cadrul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comparație între țeluri și impact. Indivizii și forțele socio-economice În special în anii '60 și '70 a avut loc o dezbatere majoră între cei care apreciau că democrațiile occidentale erau pluraliste și cei care credeau că erau dominate de o elită a puterii. Aparent, această dezbatere era legată de numărul de persoane implicate în procesul de luare a deciziilor și de gradul în care aceste persoane erau cu adevărat independente unele de altele. Pluraliștii, dintre care cel mai important era Dahl
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aceste persoane erau cu adevărat independente unele de altele. Pluraliștii, dintre care cel mai important era Dahl, au pretins că deciziile erau luate de grupuri cu adevărat distincte (Dahl, 1963a: 3-8); "elitiștii", de la Mills la Hunter, pretindeau că exista o elită care domina procesul de luare a deciziilor (Hunter, 1953; Mills, 1956). În esență, totuși, dezbaterea privea rolul indivizilor în societate. Elita puterii era privită ca atotputernică nu datorită rolului personal al celor care făceau parte din ea, ci pentru că structura
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]