13,290 matches
-
un exemplu clasic despre modul cum proasta folosire și interpretarea greșită a cuvintelor pot duce la relații încordate. CUVINTELE ȘI IMPLICAREA EMOȚIONALĂ Termenul "al meu" indică implicarea emoțională a vorbitorului față de obiectul comunicării. De exemplu, "soția mea" arată uri atașament emoțional, în vreme ce cuvântul simplu "soția" neagă orice implicare emoțională și chiar denotă un oarecare dispreț sau ostilitate. Șeful meu" arată o legătură emoțională, în vreme ce doar "șeful" indică o anumită distanță. Expresia 'Țara mea se află într-o criză financiară" arată o
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și interpretarea greșită a cuvintelor pot duce la relații încordate. CUVINTELE ȘI IMPLICAREA EMOȚIONALĂ Termenul "al meu" indică implicarea emoțională a vorbitorului față de obiectul comunicării. De exemplu, "soția mea" arată uri atașament emoțional, în vreme ce cuvântul simplu "soția" neagă orice implicare emoțională și chiar denotă un oarecare dispreț sau ostilitate. Șeful meu" arată o legătură emoțională, în vreme ce doar "șeful" indică o anumită distanță. Expresia 'Țara mea se află într-o criză financiară" arată o preocupare serioasă pentru problema respectivă, spre deosebire de formularea "Australia
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Termenul "al meu" indică implicarea emoțională a vorbitorului față de obiectul comunicării. De exemplu, "soția mea" arată uri atașament emoțional, în vreme ce cuvântul simplu "soția" neagă orice implicare emoțională și chiar denotă un oarecare dispreț sau ostilitate. Șeful meu" arată o legătură emoțională, în vreme ce doar "șeful" indică o anumită distanță. Expresia 'Țara mea se află într-o criză financiară" arată o preocupare serioasă pentru problema respectivă, spre deosebire de formularea "Australia se află într-o criză financiară", care sugerează: "E problema lor, nu a mea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să spună - cuvintele, gesturile și tonalitatea vocii - vor fi determinate de scopul urmărit de vorbitor, de situația dată și de relația lui cu noi, precum și de alți factori, cum ar fi vârsta, statutul social, educația, mediul cultural și starea sa emoțională. Procesul de transpunere a ideilor și sentimentelor în mesaje se numește codificare. Să presupunem, de exemplu, că punem o casetă cu formația Beatles pentru un prieten, îi place muzica, dar i se pare că e prea tare. Nu putem să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tine". CÂND ȘI CUM TREBUIE FOLOSITA ASCULTAREA ACTIVĂ Ascultarea activă este foarte folositoare în două situații: • Când nu suntem siguri că am înțeles ce vrea să spună cealaltă persoană; • Când ni se transmite un mesaj important sau cu un conținut emoțional. Atunci când recurgem la ascultarea activă, să ne concentrăm asupra sentimentelor exprimate de ceilalți, asupra conținutului mesajului sau asupra amândurora, în funcție de ceea ce credem că nu am înțeles bine și ceea ce considerăm că este cel mai important. Pentru a ajunge la un
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în serios sau că avem prea puțină încredere în capacitatea lor de a-și rezolva problemele. Cel de-al treilea răspuns, răspunsul celui care ascultă activ, ar avea cu totul alt rezultat, încurajat să-și exprime deplin și liber reacțiile emoționale, celălalt se va simți mai relaxat și calm în compania noastră. Faptul că i-am înțeles problemele și reflectăm asupra lor - dar lăsăm rezolvarea pe seama lui - arată că avem încredere în posibilitățile lui de a găsi singur o soluție, în
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ușor diferite, iar explorarea acestor diferențe poate fi lămuritoare și incitantă. Sentimentele Sentimentele sunt diferite de fapte și de păreri, mergând dincolo de descrierea a ceea ce s-a întâmplat și a modului în care vedem cele întâmplate; ele exprimă reacțiile noastre emoționale. Din acest motiv, dacă ne vom exprima sentimentele, ceilalți vor considera, în general, că în felul acesta le oferim cele mai importante informații asupra persoanei noastre. Exemplele următoare ne vor ajuta să distingem clar această deosebire. FAPT: Femeile sunt supuse
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
-i ascultăm, pe de o parte lăsăm problema nerezolvată, iar pe de altă parte o complicăm prin nebăgare în seamă. Această strategie nu duce la conciliere, ci, dimpotrivă, la izbucniri tot mai violente ale tensiunii acumulate și la o îndepărtare emoțională sporită, așa cum s-a întâmplat cu Steve și Beverly. A nega din capul locului totul constituie un al doilea mod de a răspunde defensiv la observațiile critice. Negarea poate fi tot atât de frustrantă și dăunătoare ca și evitarea criticii, așa cum vom
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mulțumesc"? Ești ocupat? îmi miroase gura? Sau ce? BOB: Pur și simplu, nu, mulțumesc. Dacă cealaltă persoană încearcă să ne manipuleze, dacă într-adevăr n-avem chef să explicăm motivele, sau dacă motivele noastre se bazează pe stări fizice sau emoționale, s-ar putea eventual să urmăm exemplul Iui Jan: să acceptăm ce ni se spune și să ne dezvăluim • sentimentele. Dezvăluirea sentimentelor este o strategie excelentă: nu-i lasă celuilalt prea mult loc pentru obiecții, căci sentimentele oferă o bază
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
se confirmă de fiecare dată. E. Ultima variantă cea pe care o susținem - afirmă că inteligența și creativitatea sunt ansambluri care au diferențe dar și elemente comune. a) Elementele care separă creativitatea de inteligență sunt următoarele: * Procesele imaginative și cele emoționale sunt esențiale în creativitate și foarte puțin importante în inteligență. Să ne gândim că în creativitate contează fantezia liberă, iar în inteligență gândirea disciplinată, care aduce un grad ridicat de cenzură a ideilor. * Persoanele creative se deosebesc destul de mult de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
respinge subordonarea; * pune sub semnul întrebării autoritatea; * rebel; * sarcastic, cinic; * insistent, revendicativ, fără tact; * reproșează colegilor că nu țin pasul; * concentrat asupra lui însuși; * uituc, distrat, cu gândurile aiurea; * dezordonat. 4.1.3.7 Sensibilitate estetică Creativul are un fond emoțional bogat. În domenii artistice (poezie, arte plastice, interpretare scenică, muzică, etc.) nu se poate concepe creația fără acea vibrație interioară care pune în mișcare mintea creatorului și aduce căldura necesară în opera sa. Și în știință și tehnică subiecții bine
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
frâneze creativitatea este la fel de importantă ca și cunoașterea factorilor care stimulează creativitatea. Una din cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale și culturale. În viziunea lui Osborn, blocajele perceptuale se referă la dificultatea de a identifica problema de rezolvat, blocajele emoționale vizează teama de a greși, iar blocajele culturale au în vedere considerarea predominantă a rațiunii în dauna afectivității, conformismul, perfecționismul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale și culturale. În viziunea lui Osborn, blocajele perceptuale se referă la dificultatea de a identifica problema de rezolvat, blocajele emoționale vizează teama de a greși, iar blocajele culturale au în vedere considerarea predominantă a rațiunii în dauna afectivității, conformismul, perfecționismul și cultul autorității. Experiențele pe care autorul le face folosind metoda brainstorming l-au condus la enumerarea și a altor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de a lucra la opera lor, care decurge din motivație. În lipsa motivației, în primul rând a motivației intrinseci, sursa forței motoare a creativității dispare. Din acest
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dacă competența într-un domeniu nu este susținută printr-o creativitate dinamică, persoanele, colectivele sau firmele vor sfârși prin dispariția lor din domeniul de creație (și de pe piață). Vor rămâne în competiție doar cei permanent creativi. 7.3.3 Blocaje emoționale 1. Teama asumării riscului și teama de eșec Oamenii ajung să atribuie o importanță exagerată oricărei posibile greșeli. Remediul cel mai eficient este evaluarea realistă a consecințelor. Blocajul mai are un aspect aparte. Oamenilor nu le place să conteste opiniile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
echipamente și procedee utilizate în cucerirea spațiului cosmic. Ca și brainstormingul, sinectica pune „la treabă” intens imaginația, dar deosebirile față de brainstorming sunt numeroase. Iată care ar fi cele mai importante: * Sinectica se bazează pe folosirea stărilor psihologice și a aspectelor emoționale considerate de W. Gordon mai importante în creație decât elementele intelectuale și raționale. Sinectica va favoriza inspirația, căutând să procedeze conștient așa cum este de presupus că se desfășoară lucrurile în inconștient. Deși inspirația este o întâlnire întâmplătoare între imaginație și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pălăriei este cea care definește rolul. Astfel: * Pălăria albă: * oferă o privire obiectivă asupra informațiilor; * este neutră; * este concentrată pe obiective și imagini clare; * stă sub semnul gândirii obiective. * Pălăria roșie * dă frâu liber imaginației și sentimentelor; * oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor; * roșu poate însemna și supărarea și furia; * descătușează stările afective. * Pălăria neagră * exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata; * oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra problemei în discuție; * este perspectiv gândirii negative, pesimiste. * Pălăria galbenă * oferă o perspectivă pozitivă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
emoțiile și sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimarea lor. Pălăria roșie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalți participanți la discuție, întrebându-i care este părerea lor „din perspectiva pălăriei roșii”, adică din punct de vedere emoțional și afectiv. Gânditorul pălăriei roșii nu trebuie să-și justifice feeling-urile și nici să găsească explicații logice pentru acestea. Pălăria neagră este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Fă acest lucru până te simți total relaxat și liber. Acțiunea sugestiei este eficientă dacă se realizează învingerea barierelor antisugestive, precum și a sugestiilor negative. Barierele antisugestive se referă la tot felul de inhibiții: de natură intelectuală (spirit critic), de natură emoțională (neîncredere, insecuritate), de natură etică (canoane morale rigide). Sugestiile negative au o etiologie socială (opinia individului că nu are farmec, că nu are noroc, că nu este deștept, etc.). Rezultă că folosirea sugestiei comportă două aspecte: în primul rând să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tehnică este creată pentru a vă dirija atenția asupra tuturor aspectelor pozitive, negative și interesante ale unei probleme și nu este greu de folosit. Este dificil însă să vă ghidați în mod voit atenția de la o direcție spre cealaltă, atunci când emoționalul a hotărât care este părerea dumneavoastră despre problema respectivă. Pașii de urmat în folosirea tehnicii PMI: 1. Pe o foaie de hârtie se trasează trei coloane, pe care le numiți: ”Plus”, „Minus” și „Interesant”. 2. În coloana ”Plus” notați toate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
diminuează. Un alt argument al educării capacităților creative derivă din faptul că creativitatea se bazează pe privirea lumii cu alți ochi sau pe abordarea unei probleme dintr-o perspectivă nouă. Din acest motiv creativitatea se apropie mai mult de procesul emoțional decât de intelect și rațiune. Însușirile emoționale, precum și cele care nu se bazează pe rațiune, se pot dezvolta prin educare și practică. Fiecare individ poate fi creativ dacă prin educare trece peste blocajele gândirii creative. Persoanele complexate sau cele care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creative derivă din faptul că creativitatea se bazează pe privirea lumii cu alți ochi sau pe abordarea unei probleme dintr-o perspectivă nouă. Din acest motiv creativitatea se apropie mai mult de procesul emoțional decât de intelect și rațiune. Însușirile emoționale, precum și cele care nu se bazează pe rațiune, se pot dezvolta prin educare și practică. Fiecare individ poate fi creativ dacă prin educare trece peste blocajele gândirii creative. Persoanele complexate sau cele care au un moral scăzut sunt puțin creative
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Trebuie observată simetria curbei distribuției IQ și în partea stângă a curbei (Figura 24), astfel identificându-se diferite grade de deficiență mintală: * Intelect la limită, ce corespunde unui IQ cuprins între 70 și 85. Se caracterizează prin imaturitate afectivă, instabilitate emoțională. Persoanele cuprinse în această categorie, de multe ori, nu au o cauză organică mintală, ci scăderea IQ se datorește factorilor sociali (frustrare afectivă, autoritarism excesiv, atitudini de protecție excesivă). La copil starea este trecătoare, dar dacă cauzele nu încetează, copilul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
footnote>. 1. Libertatea destul de largă acordată copilului, lipsită de conduite autoritare, dominatoare și inflexibile („Ai să faci numai cum spun eu!”, „Cine-i stăpân în casa asta?”). Copilul nu trebuie supravegheat la tot pasul, nici excesiv „îndrumat”. Un părinte matur emoțional nu va cădea în tentația de a hiper-proteja copilul („Nu alerga, ai să cazi!”, „Nu pune mâna pe șurubelniță, că te poți înțepa!”). Bineînțeles că va lua măsurile necesare pentru a evita accidentele sau îmbolnăvirile, dar nu va inocula copilului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1975</ref> * Cercetând 600 de persoane creatoare D. MacKinnon constată că indivizii creativi prezintă următoarele însușiri: a) Nu corespund trăsăturilor ce li se atribuie în general de opinia publică (excentricitate, introversiune până la nevroză, izolare față de societate, unilateralitate în preocupări, instabilitate emoțională). b) Au o medie a inteligenței superioară persoanelor necreatoare, dar această constatare încetează să fie valabilă când este vorba de analiza capacității intelectuale pe diversele ei laturi (verbală, spațială, logică, memorare, capacitate de diferențiere, etc.). c) Dau dovadă de o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]