11,386 matches
-
unui domeniu științific de acțiune educațională depinde de mai mulți factori (vezi subcapitolul 1.4). R. Muchielli simte nevoia unei delimitări și mai clare de educația copilului, denumind educația adulților andragogie, deoarece se adresează altor particularități de vârstă și se fundamentează pe alte principii. Mai ales M. Knowles este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul andragogie (de la grecescul aner, andros- „adult”) a pierdut teren în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de pregătire pentru asigurarea mobilității către alte profesii sau în alte regiuni, unde infrastructura economică are mai mare putere de absorbție, până la relansarea economică a zonei respective. Mobilitatea ocupațională este posibilă dacă indivizii posedă competențele de bază necesare în economia fundamentată pe cunoaștere: cele de comunicare, de muncă în echipă, de rezolvare a problemelor, computeriale, de (auto)conducere, de inițiativă, de asumare a responsabilităților, antreprenoriale, dar și de comunicare în alte limbi și de adaptare la diverse contexte socioculturale etc., necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că pregătirea teoretică de care au beneficiat nu îi ajută prea mult în activitatea practică. Totuși, legăturile între cele două sunt evidente și dorim să le repunctăm, pentru ca practicienii să se raporteze în mod constant la teorii în activitatea lor, fundamentându-și și justificându-și științific demersurile, să manifeste inițiativa de a reflecta asupra activității lor, de a cerceta și emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a le informa pe amândouă. Nu prea poate fi independentă de ambele în același timp, atâta vreme cât fără ele nu poate exista o agendă de cercetat, cu excepția, poate, a cercetărilor fundamentale. Indiferent de modelul abordat, de regulă, cercetarea este cea care fundamentează științific domeniul, legitimând, pe de o parte, explicațiile teoretice, iar, pe de altă parte, contribuind la ameliorarea practicii prin produsele sale, în funcție de tipul de cercetare realizat și de obiectivele urmărite. Faptul că educația adulților nu dispune încă de teorii explicative
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a rezultatelor obținute; - dezvoltarea competențelor sociale; - însușirea de noi cunoștințe, informații; - abordare sistematică (de la complex spre simplu); - dezvoltare, adaptare și mobilizare continue. Parteneriatele, comunicarea în rețea, vehicularea informației și învățarea de-a lungul întregii vieți sunt concepte care, în prezent, fundamentează noi strategii de modernizare și progres ale relațiilor dintre indivizi, precum și îmbunătățirea calității produselor finale, rezultate în urma cooperării și colaborării. 5.5. Managementul cursului și al programelor de educație a adulțilortc "5.5. Managementul cursului și al programelor de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unui domeniu științific de acțiune educațională depinde de mai mulți factori (vezi subcapitolul 1.4). R. Muchielli simte nevoia unei delimitări și mai clare de educația copilului, denumind educația adulților andragogie, deoarece se adresează altor particularități de vârstă și se fundamentează pe alte principii. Mai ales M. Knowles este cel care a încercat să impună acest termen. Paradoxal, deși ar delimita mai bine educația pentru adulți de cea pentru copii, termenul andragogie (de la grecescul aner, andros- „adult”) a pierdut teren în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de pregătire pentru asigurarea mobilității către alte profesii sau în alte regiuni, unde infrastructura economică are mai mare putere de absorbție, până la relansarea economică a zonei respective. Mobilitatea ocupațională este posibilă dacă indivizii posedă competențele de bază necesare în economia fundamentată pe cunoaștere: cele de comunicare, de muncă în echipă, de rezolvare a problemelor, computeriale, de (auto)conducere, de inițiativă, de asumare a responsabilităților, antreprenoriale, dar și de comunicare în alte limbi și de adaptare la diverse contexte socioculturale etc., necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
că pregătirea teoretică de care au beneficiat nu îi ajută prea mult în activitatea practică. Totuși, legăturile între cele două sunt evidente și dorim să le repunctăm, pentru ca practicienii să se raporteze în mod constant la teorii în activitatea lor, fundamentându-și și justificându-și științific demersurile, să manifeste inițiativa de a reflecta asupra activității lor, de a cerceta și emite generalizări (prin raportare la un cadru conceptual, teoretic), pentru a emite ei înșiși teorii (informale; vezi mai sus). Teoriile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a le informa pe amândouă. Nu prea poate fi independentă de ambele în același timp, atâta vreme cât fără ele nu poate exista o agendă de cercetat, cu excepția, poate, a cercetărilor fundamentale. Indiferent de modelul abordat, de regulă, cercetarea este cea care fundamentează științific domeniul, legitimând, pe de o parte, explicațiile teoretice, iar, pe de altă parte, contribuind la ameliorarea practicii prin produsele sale, în funcție de tipul de cercetare realizat și de obiectivele urmărite. Faptul că educația adulților nu dispune încă de teorii explicative
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a rezultatelor obținute; - dezvoltarea competențelor sociale; - însușirea de noi cunoștințe, informații; - abordare sistematică (de la complex spre simplu); - dezvoltare, adaptare și mobilizare continue. Parteneriatele, comunicarea în rețea, vehicularea informației și învățarea de-a lungul întregii vieți sunt concepte care, în prezent, fundamentează noi strategii de modernizare și progres ale relațiilor dintre indivizi, precum și îmbunătățirea calității produselor finale, rezultate în urma cooperării și colaborării. 5.5. Managementul cursului și al programelor de educație a adulțilortc "5.5. Managementul cursului și al programelor de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nou în teatrul românesc. Încercând să vă distanțați de fenomen, v-aș ruga să caracterizați pe scurt generația dumneavoastră. Cred că generația din care fac parte a avut șansa să se definească în raport cu opera unor mari personalități regizorale care au fundamentat în deceniul șapte spectacologia română contemporană. Montările lui Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, David Esrig, Radu Penciulescu, Valeriu Moisescu, Crin Teodorescu, Vlad Mugur au permis tinerelor generații să înțeleagă sensurile majore ale artei și să se poată forma independent de concepția
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aclimatizarea procedeului; să ofere o perspectivă psihopatologică, adică să se bazeze pe o teorie articulată despre tulburarea în cauză, precum și pe o terapie adecvată ei; să ofere o perspectivă psihologică, adică să expliciteze care este eșafodajul teoretic pe care se fundamentează demersul terapeutic; să ofere perspectiva eficienței, adică să probeze științific calitatea și cantitatea efectelor sale. Criteriile APA sunt mai draconice, ele fetișizează exigențele tehnice, mai precis, cele experimentale și statistice, generând impresia că o fundamentare teoretică prealabilă și riguros construită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
câteva dintre aceste reflexe legate de unele măsuri de reformare a administrației publice centrale. Astfel, se susține că o reformare a formulării politicilor publice la nivelul administrației publice nu poate fi reală dacă nu Începe cu modificarea presupozițiilor care o fundamentează. Acest demers nu poate fi unul administrativ, ci unul care are În vedere natura relației dintre stat și contribuabil. În acest context, sunt discutate implicațiile pe care le poate avea, la nivelul administrației centrale, introducerea documentelor de politici publice și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nivelul administrației centrale, introducerea documentelor de politici publice și a planurilor strategice. Lucrarea descrie o parte dintre riscurile pe care le poate Întâmpina inițierea unor măsuri de reforme, În condițiile lipsei asumării constante și consecvente a presupozițiilor pe care se fundamentează aceste reforme. A doua parte a volumului cuprinde analize și date referitoare la câteva cazuri de politici publice inițiate la nivelul instituțiilor administrației publice. Aceste lucrări se subsumează unor abordări teoretice diferite, ce oferă totodată un cadru metodologic pentru analizele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ghidată de raportul dintre activitatea guvernamentală și alte activități ce au ca scop furnizarea de politici publice. În acest punct, obiectivul lucrării este acela de a situa problema politicilor publice În această perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
proces, luând ca punct de reper dinamica democratică a societății. Entitatea fundamentală a unui sistem politic democratic este cetățeanul. Aceasta este axioma de bază care configurează interacțiunile politice din societatea contemporană. Într-o democrație, statutul de cetățean este, prin excelență, fundamentat pe un principiu de egalitate. Dacă Într-o perspectivă capitalistă puterea de decizie individuală depinde de puterea economică a agentului respectiv, Într-o logică democratică, oricare cetățean are un drept egal de decizie asupra mersului lucrurilor 1. O teorie democratică
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1, teoretizat de Kenneth Waltz În Theory of International Politics (1979), a fost aplicat la UE ca o teorie conform căreia guvernele naționale sunt „gardienii” tratatelor. Neofuncționalismul, foarte des comparat cu interguvernamentalismul 2, este o teorie nenormativă care s-a fundamentat pe ideile lui David Mitrany. Neofuncționalismul pleacă de la aceleași prezumții ca și interguvernamentalismul, dar interguvernamentalismul consideră că integrarea are loc În urma acțiunii intenționate a statelor pe baza puterii pe care o au, spre deosebire de neofuncționalism, care consideră că integrarea are la
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de reformă inițiate la nivelul Centrului Guvernului În privința formulării și coordonării politicilor publice, ca urmare a recomandărilor diferitelor organizații internaționale, În special Banca Mondială și Comisia Europeană, operează modificări numai la nivelul premiselor, fără să schimbe presupozițiile pe care se fundamentează activitățile administrației românești. În cuprinsul studiului sunt abordate chestiuni legate de introducerea documentelor de politici publice ca instrumente de fundamentare a inițiativelor de politici publice ale diferitelor organizații ale administrației publice centrale, precum și unele elemente ale planurilor strategice care vor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
abordate chestiuni legate de introducerea documentelor de politici publice ca instrumente de fundamentare a inițiativelor de politici publice ale diferitelor organizații ale administrației publice centrale, precum și unele elemente ale planurilor strategice care vor fi implementate la nivelul acestora. Măsurile sunt fundamentate pe premise privind rolul funcționarilor publici sau tipul de activități ce nu se regăsesc la nivelul presupozițiilor pe care se fundamentează administrația publică românească. În final, sunt propuse câteva repere În ceea ce privește formularea unor presupoziții comune valabile la nivelul Întregii administrații
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale administrației publice centrale, precum și unele elemente ale planurilor strategice care vor fi implementate la nivelul acestora. Măsurile sunt fundamentate pe premise privind rolul funcționarilor publici sau tipul de activități ce nu se regăsesc la nivelul presupozițiilor pe care se fundamentează administrația publică românească. În final, sunt propuse câteva repere În ceea ce privește formularea unor presupoziții comune valabile la nivelul Întregii administrații centrale românești, ca parte a unui demers de modernizare a ei, care nu trebuie considerat drept o consecință a celui de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
strategice, respectiv a documentelor de politici publice la nivelul ministerelor. Premise și presupoziții. O premisă este parte componentă a unui raționament. În cadrul unui discurs, premisele sunt utilizate În vederea obținerii, pe baza unui argument, a unei concluzii. Adevărul unei concluzii este fundamentat pe adevărul premiselor, precum și pe corectitudinea procesului de extragere a concluziei din premise. Presupozițiile, În sensul folosit În această lucrare, constituie fundamentul formulării unor premise. Presupozițiile pot fi legate de un sistem de credințe de a cărui coerență depinde fiabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1952). În acest context, premisele sunt considerate instrumente pe baza cărora sunt formulate concluzii. În exemplul dat, un raționament care se bazează pe premisa că „fratele meu este student” poate fi unul corect, fără ca (din cauza nechestionării presupozițiilor pe care se fundamentează această premisă) concluzia să fie adevărată. În ceea ce privește utilitatea distincției pentru poziția exprimată În studiul nostru, Într-o dezbatere ce opune, În condițiile asumării unor premise corespunzătoare, un model de formulare a politicilor publice altuia, se pornește de la presupoziția că există
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aceste măsuri le pot avea În sistemul administrativ românesc, voi susține, drept concluzie, faptul că succesul unui proces de reformă, cum este cel al formulării și coordonării politicilor publice, presupune, la nivelul administrației centrale românești, o reconsiderare a presupozițiilor care fundamentează Întregul sistem administrativ românesc, și nu doar anumite elemente ale acestuia. Un astfel de demers Începe prin formularea unor presupoziții comune, care funcționează nu numai pentru un set de măsuri singulare referitoare la coordonarea sau formularea politicilor publice, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
anumită țară, deoarece acestea ar putea să conțină germenii unui viitor eșec. O evaluare a posibilităților de succes ale unui anumit model, cu atât mai mult atunci când vizează modificarea nu atât a unor premise, cât a presupozițiilor pe care se fundamentează un sistem administrativ, trebuie să ia În considerare, În aceeași măsură, condițiile În care implementarea lui a fost considerată de succes Într-un anumit caz mai degrabă decât În altul. 2. Reforma formulării politicilor publice În Româniatc "2. Reforma formulării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
condițiile modificării presupozițiilor specifice administrației În care ele se doresc realizate. 2.1. Documentele de politici publice În ceea ce privește direcțiile de reformare propuse În cazul românesc, există câteva elemente care conduc la concluzia că măsurile inițiate asumă un set de premise fundamentate pe presupoziții incompatibile cu cele care susțin actualul sistem al administrației publice centrale românești. Obiectivele demersului de reformă sunt, În aceste condiții, puse În pericol, deoarece măsurile inițiate operează modificări numai la nivelul premiselor activităților desfășurate În cadrul administrației centrale, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]