15,241 matches
-
Putem totuși să ne Întrebăm dacă teoretizarea lui Barth ă În mod incontestabil, salutară În linii generale ă nu estompează cumva specificitatea noțiunii de identitate etnică. Punctul de vedere sociologic, inspirat În mare parte din studiile lui Erving Goffman, care insistă asupra rolului interacțiunilor dintre indivizi, este de fapt aplicabil identităților colective de orice tip. „Trăsăturile culturale distinctive” de care vorbește Barth au fără Îndoială o substanță, o consistență simbolică pe care analiza sa o subestimează În mare măsură. Există o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mod selectiv și să o interpreteze, făcând din anumite evenimente și din anumite personaje legendare, printr-un efort al imaginarului social, simbolurile semnificative ale identității etnice” (Lapierre, 1995, p. 13). Îi vom urma așadar pe Poutignat și Streiff-Fenart atunci când insistă, În propunerea lor de a circumscrie domeniul de cercetare, asupra originii presupus comune. A studia etnicitatea ar Însemna În acest caz să ne interesăm de „procesele variabile și niciodată Încheiate prin care actorii se identifică și sunt identificați de către ceilalți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
general, de o reflecție asupra ideii de comunitate. Ar trebui oare, În această privință, să facem eforturi În favoarea integrării, să promovăm adaptarea sau, ca În tradiția durkheimiană, asimilarea? Se disting aici două perspective: prima, exprimată de Jean Bodin, de exemplu, insistă pe dimensiunea privată; cealaltă, care datează de la Aristotel, pe spațiul public. Pe de o parte, respectarea legilor În schimbul protejării drepturilor și libertăților; pe de alta, participarea permanentă și regulată la activitățile politice. În aceste condiții, legislatorul se află În fața unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
XVIII-lea, Edward Tyson se rupe de aceste concepții și pune bazele unei antropologii pozitive, bazată pe observație. El Îndrăznește să facă o comparație cu marile maimuțe antropoide și marchează astfel limitele umanului, Întreprindere continuată de contemporanul său, Locke. Acesta insistă pe precaritatea semnelor exterioare pentru clasificarea speciilor și pe dificultatea stabilirii unor granițe precise Între acestea din urmă. Locke se Întreabă astfel ce ar trebui să se facă În legătură cu creaturile asemănătoare omului În toate privințele, Înzestrate cu rațiune și cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obscura, al unei prisme deformante: la noi nu mai ajunge decât „o palidă reflectare”, „inversată și mutilată”. Aderarea la un corpus de norme sau de enunțuri poate fi legată de asemenea de un proces de imitare. În acest caz se insistă, cum fac Gustave Le Bon sau Gabriel Tarde, pe prezența unor lideri carismatici, capabili să subjuge, să Îmblânzească sau să „hipnotizeze” masele. Acestea sunt considerate schimbătoare, credule și iresponsabile. Se valorizează astfel constrângerile și persuasiunea, cutumele și tradițiile. S-au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două niveluri și de aceea cei care proclamă relativismul cultural sau chiar comunitarismul „aruncă și copilul o dată cu apa din copaie”, acuzând orice comportament civilizat de ipocrizie și arbitrar. Această confuzie se regăsește și În folosirea cuvintelor civil și civilizat: primul insistă asupra legăturii Între indivizi În general, În vreme ce al doilea se referă la respectarea uzanțelor „societății civilizate” (ibidem). Aceeași complexitate domnește și În definiția unei prime forme de reciprocitate, politețea. Politețea se pretează la aceleași tipuri de neînțelegeri ca și civilitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o perturbare, dar și o reacție la o serie de frustrări resimțite de subiect, care se simte abandonat. Ceilalți nu-și țin promisiunile, iar actul reprezentat de „incivilitate” este un mod de a le atrage atenția. Pentru o societate decentă Insistând astfel asupra politeții, civilității și, În sens mai larg, cetățeniei, dorim să arătăm că societatea ar trebui să stabilească o genealogie a violenței sale latente. Folosind În mod confuz cuvântul incivilități, la plural, ne interzicem să mai reflectăm asupra puterii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de violență. Modelul integrator republican nu mai funcționează, pentru că nu mai există reperele și normele necesare. În schimb, civilitatea, bine Înțeleasă, situată la nivelul pedagogiei formelor reciprocității, poate contribui la modelarea unei cetățenii participative și atente la celălalt. Trebuie așadar insistat asupra funcției mediatoare a civilității, Între politețe și cetățenie. În forma sa pozitivă și la singular, ea devine o școală a responsabilității etice și politice: de aceea, scrierea de manuale sau tratate marchează, Încă de la Erasmus, istoria umanismului. Totuși, pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unor noi excluși de pe piața muncii: șomeri de lungă durată, pensionari, lucrători fără un veritabil statut profesional, noi categorii a căror legătură cu societatea nu mai poate fi interpretată direct prin activitatea lor profesională. O a doua interpretare, mai politică, insistă asupra crizei de solidaritate relevate de dezvoltarea individualismului contemporan și de incapacitatea statului de a răspunde exigențelor unei societăți din ce În ce mai atomizate. În ambele cazuri, accentul cade pe fenomene numite când „descalificare”, când „dezinserție”, „invalidare” sau „excludere”. Și nu este vorba
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cum nu au căpătat-o, de altfel, nici dinperspectiva anglo-saxonă. Într-adevăr, facem apel la ei cel mai adesea prin intermediul altor două concepte, anomie și devianță. În ceea ce privește anomia, ne stă la dispoziție o literatură foarte abundentă; este așadar inutil să insistăm prea mult asupra acestui subiect. Am putea să precizăm doar că, În privința sa, cercetătorii nu au prea ajuns la un consens. Dacă majoritatea sunt de acord să folosească termenul În sensul de prăbușire a reglementării sociale, conținutul său variază În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-l atinge. Această atitudine, se precizează, se regăsește cel mai adesea În partea de jos a ierarhiei, acolo unde mijloacele legitime disponibile sunt mai dificil de pus În aplicare decât la nivelurile superioare. Merton subliniază faptul că, dacă o societate insistă prea mult pe succesul material, un număr tot mai mare de indivizi ajung să se simtă frustrați și să recurgă la inovație, abundența nemaifiind În mod necesar o garanție a scăderii criminalității, pentru că atunci când bunurile există În cantitate mai mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sistem n-a supraviețuit ascensiunii fascismului; În plus, imediat după al doilea război mondial, noțiunea Însăși de minoritate, din cauza asocierii sale cu naționalismul, a fost puternic discreditată. După 1945 s-a deschis o eră a drepturilor omului, În care se insistă asupra universalității condiției umane și a drepturilor legate de ea. Prin urmare, orice dispoziție menită să favorizeze o comunitate dată este percepută ca opusă acestei universalități. Organizația Națiunilor Unite a creat, desigur, Încă din 1947, o Subcomisie de luptă Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale principale au devenit reuniunile marilor instituții internaționale și cele ale G7 sau G8, cum a fost Întâlnirea la nivel Înalt a OMC de la Seattle, din noiembrie 1999. Dincolo de manifestațiile de masă ale opozanților, numiți mai nou altermondialiști pentru a insista asupra propunerilor lor de schimbare, o parte dintre protestatari au decis să organizeze, Începând cu 2001, un Forum social la Porto Alegre (Brazilia), menit să servească drept contrapartidă Forumului economic mondial, Întâlnire anuală a factorilor de decizie la Davos (Elveția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între domeniul moralei și cel al acțiunii politice și violează astfel ideea neutralității statului. Cea de-a doua logică ține de „politica de recunoaștere” (Charles Taylor). În acest caz, se cere recunoașterea diferențelor culturale, expresie esențială a demnității umane. Se insistă pe problematicile identitare (identity politics) și se caută obținerea recunoașterii politice a unor drepturi sau privilegii bazate, de exemplu, pe specificul etnic. Justificările acestor acțiuni subliniază dorința de integrare În comunitatea națională, și nu voința de Îndepărtare de aceasta. De
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitare și cea a judecății practice. Pentru a ști cum trebuie să acționez, trebuie să știu cine sunt. Cu alte cuvinte, trebuie să recunosc legăturile comunitare care mă constituie. Un eu „liber” de apartenențe este o pură abstracțiune. Trebuie să insistăm aici asupra consecințelor, foarte periculoase din punctul nostru de vedere, ale acestei concepții asupra subiectului. Într-adevăr, cum să ajungem la o obiectivitate autentică În materie de judecată morală? La fel, cum să scăpăm de relativismul cognitiv? Importanța tradiției și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă pluralitatea lor, trebuie să ținem seama de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de metamorfozele sale. Neorasisme fără „rasă”: de la diferențialismul cultural la geneticismul social Trebuie să insistăm asupra unei duble constatări, dacă pornim de la ceea ce se poate observa la ora actuală: rasismul se poate manifesta și altfel decât explicit, uneori chiar nu-și produce toate efectele decât dacă rămâne disimulat sau simbolic și, corelativ și mai precis
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caracteristicile genetice ale cetățenilor. Un astfel de reducționism, care ar legitima selecțiile și discriminările Între indivizi, i-ar priva pe aceștia prin definiție de libertate și ar subordona valoarea competențelor lor recunoscute celei a predispozițiilor lor cunoscute. Trebuie totuși să insistăm asupra unui aspect esențial: nu cunoașterea biologică În sine trebuie incriminată aici, cu gândul ascuns că ar trebui să i se stabilească niște limite sau chiar să fie interzisă În acest domeniu, ci utilizarea sau exploatarea socio-politică a anumitor date
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decurgând din Însăși organizarea societății (Carmichael și Hamilton, 1967; Knowles și Prewitt, coordonatori, 1969). Putea așadar să funcționeze la nivel social fără a fi intenționat sau conștient. Eliberat de aspectul patologic, rasismul era totodată depsihologizat și normalizat. Carmichael și Hamilton insistau, În plus, asupra caracterului ascuns (covert), indirect și prea puțin perceptibil social, al rasismului instituțional; dimpotrivă, ceea ce ei numeau „rasismul individual”, expresie menită să desemneze ansamblul actelor de agresiune comise de indivizi albi Împotriva unor indivizi negri, ținea de rasismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oamenilor” (Benedict, 1963, p. 3). Prin generalizarea metodei „observării participative”, etnologii ajung la o cunoaștere intimă a reprezentărilor, a valorilor și a credințelor societăților studiate. Acestea din urmă sunt transformate În culturi, fiecare caracterizată printr-o configurație unică. Trebuie să insistăm aici asupra rolului de precursor al lui Franz Boas, cercetător și profesor la Universitatea Columbia (titular În 1899 al primei catedre de antropologie create În Statele Unite), care Îi va forma pe cei mai buni antropologi americani: În afară de Ruth Benedict, pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
convinge decât de a Învinge. Astfel, sensul dialogului va fi fondat nu pe certitudinea că ai ceva să-l Înveți pe celălalt, ci pe convingerea că ai ceva deînvățat de la el. Ne aflăm astfel destul de aproape de Paul Ricœur care, deși insistă ca și Habermas și Apel pe dialog și reciprocitate, caută să păstreze, În Soi-même comme un autre (1990), o sferă a convingerii care intră În relație dialectică cu cea a argumentației. Convingerile noastre, care țin de identitatea și cultura noastră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exemple, variațiuni, chiar opoziții Între mai multe răspunsuri la aceeași problemă), precum și un nucleu structurant sau un subsistem de idei, care reglementează și organizează sensul și conceptualizarea acestui ansamblu complex legat de alte RS, relativ stabil În forma sa. Moscovici insistă asupra acestei coerențe și asupra inervării unei rețele de cogniții de către un nucleu semantic, prin punerea În evidență a ceea ce el numește „scheme figurative”, care constituie soclul reprezentării În psihanaliză (aparatul psihic fiind, În mintea subiecților chestionați În vederea acestei anchete
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a evita o astfel de derivă rezidă În exemplul american, care arată că trebuie să ne sprijinim pe elementul local, pe asociații, pe religie și pe independența puterilor În stat. Alienare și conștiință falsă Acolo unde contemporanul său Tocqueville insista asupra egalizării condițiilor și asupra caracterului ireversibil al democrației, Marx (1818-1883) a așezat În prim-plan lupta de clasă și dominația economicului. Marx definește servitutea drept o situație de Însușire a mijloacelor de producție și a forței de muncă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conștiință falsă”, care justifică situația sa prezentă și ansamblul sistemului economic și social conform intereselor clasei dominante. Marx a pus astfel, În termeni absolut noi, Întrebarea de ce oamenii acceptă să-și sacrifice În favoarea altora o parte din liberul lor arbitru, insistând asupra ideologiei care justifică acest sacrificiu și pe care o descrie ca pe un produs direct al condițiilor materiale proprii unui mod de producție dat. Școala de la Frankfurt, ai cărei principali membri au fost Horkheimer (1895-1973), Marcuse (1898-1979), Adorno (1903-1969
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a făcut Încă un pas Înspre un sionism de stat, atunci când succesorul lui Ben Gurion la președinție, Levi Eshkol (1895-1969), a promulgat o declarație care garanta organizarea ajutorului de stat pentru realizarea programului său de acțiuni. În 1968, programul sionist insistă asupra rolului Israelului și asupra unității poporului evreu, reia tema fondatoare a imigrației și urmărește ameliorarea nivelului cultural. De la sfârșitul celui de-al doilea conflict mondial, ajutorul financiar dat de diasporă este departe de a fi neglijabil. În principalele țări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îndemânatici În activități practice”, conform unui sondaj din 1989, Québec (Bourhis și Gagnon, 1992, p. 721). Acest stereotip, deși pozitiv, este, din cauza caracterului său aproximativ, o sursă potențială de conflict În situațiile de interacțiune cotidiană. Richard Bourhis și André Gagnon insistă asupra ideii că verbalizarea unui stereotip se sprijină, În parte, pe indici și practici sociale care tind să-i ofere o confirmare parțială. Asiaticii din ancheta efectuată În 1989 primiseră o evaluare pozitivă, În special pentru că aveau o mai bună
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]