15,723 matches
-
și gol...". Incontestabil însă, opțiunea lui Aron Cotruș a fost pentru dreapta. Fără a fi înregimentat în Legiune, s-a arătat, precum Cioran, fascinat de viziunea unei istorii convulsive, lustrale, care să acrediteze un destin românesc eroic, un destin de latini, santinele ale civilizațiilor europene la fruntariile sale din Est. Analizînd legăturile poetului cu mișcara legionară, se cuvine să subliniem că Aron Cotruș a fost evident un naționalist atras de proiectul revoluției morale pe care legionarii o proclamau, de ideea omului
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
d-aia nu îl bate pe el. Steinhardt avea un soi de-a enerva milițienii, chiar o căuta, iar Paleologu era mai alunecos, mai evaziv. Am fost de două ori la Paleologu. O dată l-am condus acasă. Locuia pe strada Latină. Ploua, era urât afară, întuneric, m-a luat de braț și l-am dus acasă. A doua oară m-am dus singur, împrumutasem o carte în franceză și m-am dus să i-o înapoiez. Era și el foarte politicos
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
din Transilvania. A avut convorbiri cu Mitropolitul Varlaam al Moldovei. A scris versuri în limba slavonă pe Pravila de la Govara (1640) și a tradus Evanghelia (1642) "scrisă și premenită de pre limba rusească pre limba românească". A tradus, din limba latină, Imitatio Hristi... Un strănepot al lui Udriște Năsturel, Constantin Năsturel Herescu (1798-1874) a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române, în 1873, pe care mulți l-au crezut (unii îl mai cred și azi) ca fiind din fondurile Academiei. Generalul Constantin Năsturel
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
distrăgând, prin scurte divagații și asocieri de idei, atenția cititorului de la stricta consultare a listei sau degustare a bucatelor din farfurie). Ioana Pârvulescu surprinde de altfel în scurta prefață la carte, respectarea întru totul de către autoare a unei străvechi rețete latine: îmbinarea utilului cu plăcutul. Din fericire, Sanda Nițescu și-a scris cartea parcurgând restaurantele unui București în care acum se găsesc de toate, chiar dacă nu la îndemâna tuturor. în desișul cosmopolit al ofertelor, autoarea caută stilul, autenticitatea, armonia perfectă între a
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
avansurile cu replici tăioase. În schimb, Luca, amantul italian cu o întreagă familie în spate și cu o profesiune în sine pasionantă (arheologia), îi poate oferi atâtea clipe frumoase, de tandrețe virilă și povești uimitoare, dincolo de sex. Acest simpatic, trăsnit latin lover este un personaj bine conturat, ieșit periodic din păienjenișul familial ca să bată, îndrăgostit și grăbit, la ușa Sofiei. Excursia lor în Egipt reprezintă punctul culminant al poveștii de dragoste, care nu va putea dura la nesfârșit. Finalul e aproape
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
dimpotrivă, printr-o ignorare bizară și, de la un punct încolo, culpabilă. Ne propunem a înfățișa în prezentele rînduri un volum reprezentativ al publicisticii românești din surghiun, Dreptul la adevăr al lui N. I. Herescu. Cărturar de prestigiu, profesor de istoria literaturii latine la Universitatea din București și, o perioadă, președinte al Societății Scriitorilor Români, N. I. Herescu n-a fost scutit de un destin frămîntat. A părăsit țara în vara 1944, dîndu-și seama că numai Occidentul îi mai oferă șansa de a-și
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
de ani - de la moartea lui Origen până în a doua jumătate a secolului al IV-lea - nu au existat comentarii extensive la Cântarea Cântărilor. Această perioadă este urmată de una de abundență a comentariilor, scrise atât de scriitori greci, cât și latini 11. Ipolit a fost primul care a adaptat interpretarea alegorică evreiască într-una hristologică, prin care Cuvântul sau Hristos lua locul Dumnezeului Israelului, iar Biserica, pe cel al 6 Marvin H. Pope, op. cit., p. 89-101; Roland E. Murphy, op. cit., p.
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 80. 9 Johannes Quasten, Patrology: vol. II - The Ante-Nicene Literature after Iranaeus, Utrecht, 1953, p. 163-166, 173 174. 10 Ibidem, p. 46-51. Origen a alcătuit două omilii la Cântarea Cântărilor, traduse în limba latină de Ieronim, și un Comentariu, tradus de Rufin. Sfântul Grigorie de Nyssa se referă și el la acestea în Prologul lucrării sale, chiar dacă perspectiva sa de abordare diferă considerabil de cea a maestrului Origen; cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
sursele acestor abordări; în același timp, reprezintă cele mai vechi texte în care ar putea fi discernute diferențele dintre tradițiile mistice eline și cele latine. Sfinții Grigorie și Ambrozie au reprezentat figuri centrale în Răsăritul grecesc și, respectiv, în Apusul latin; ambii aveau o pregătire și o educație filosofică neoplatoniciană; cunoșteau scrierile lui Origen și ale lui Filon din Alexandria, și au reprezentat de fapt primii comentatori care s-au raliat la abordarea origenistă a Cântării Cântărilor. De asemenea, fiecare dintre
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Honor of Zachary Hayes, editată de Michael F. Cusato and F. Edward Coughlin, New York, 1997, p. 108-130, cu o bibliografie extinsă la p. 373-380; pentru Sfântul Ambrozie, incluzând relația sa cu Filon, platonismul și neoplatonismul, și influența sa asupra misticii latine, a se vedea McGinn, op. cit., p. 202-212; pentru Sfântul Grigorie de Nyssa - McGinn, op. cit., p. 139-142. 21 Anthony Meredith, op. cit., p. 160. 22 Ibidem, p. 161. 23 Acest aspect a fost evidențiat de Karen Jo Torjesen, Hermeneutical Procedure and Theological
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
au rădăcinile în slavism, ortodoxia fiind mai ales religia rasei slave" ( Politică și ortodoxie). Adepții Gărzii de fier îi proclamau pe Burebista, Decebal drept adevărații ctitori ai nației. În fond, prin această teorie se manifestau tendințele antieuropene: prin renegarea originii latine tracomanii căutau să izoleze țara de universul latin, acesta este în bună măsură sinonim cu ideea europeană, căruia românii îi aparțin prin tradiție istorică. În schimb, admiratorii lui Zamolxis se înrudeau cu naziștii care se regăseau spiritual în adâncurile Valhalei
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
religia rasei slave" ( Politică și ortodoxie). Adepții Gărzii de fier îi proclamau pe Burebista, Decebal drept adevărații ctitori ai nației. În fond, prin această teorie se manifestau tendințele antieuropene: prin renegarea originii latine tracomanii căutau să izoleze țara de universul latin, acesta este în bună măsură sinonim cu ideea europeană, căruia românii îi aparțin prin tradiție istorică. În schimb, admiratorii lui Zamolxis se înrudeau cu naziștii care se regăseau spiritual în adâncurile Valhalei și respingeau înălțimile senine ale Olimpului. Împotriva acestui
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
altora este semnul unei valori proprii; când poetul augustan Horatius în versuri celebre - "Gre- cia cucerită l-a cucerit pe sălbatecul învingător și a introdus artele în încă rusticul Latium" - afirmă că literatura greacă a determinat apariția și dezvoltarea literaturii latine, prin această afirmație el demonstra că era conștient de valoarea pe care o atinseseră romanii în cultură, valoare care îi așeza pe plan de egalitate cu grecii; cine pretinde că nu datorează nimănui nimic este incapabil de creație. Teorie falsă
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
care el respinge afirmațiile făcute de un oarecare Dr. Flieger într-o conferință ținută la Societatea de Antropologie din Viena, tipărită în Fremdenblatt din Viena, numărul 32 din 1878; Dr. Flieger negase polemizând, spune Eminescu, cu Mommsen printre alții, originea latină a românilor, susținând că suntem descendenți ai tracilor peste care romanii au așezat coloniști orientali. Eminescu nu acceptă această teză, afirmând în termeni categorici "Coborârea din traci o negăm pur și simplu"! Și apoi poetul declară ignoranța noastră în ceea ce privește istoria
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
nici până astăzi. Sigur s-ar putea deduce numai un singur lucru. La popoarele din Dacia, neexceptând pe cel roman, trebuie să se afle urme de fonologie dacă". În ceea ce-i privește pe coloniștii orientali, el îl citează pe istoricul latin Eutropius care susține că în Dacia au fost aduși coloniști ex toto orbe Romano, ceea ce infirmă teza conferențiarului austriac conform căruia aceștia proveneau exclusiv din Orient. Discuțiile în legătură cu etnogeneza românească îl interesează în cel mai înalt grad, Eminescu urmărind cu
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Sîngeră în biserici/ icoana, pristolul.// Atenție:/ vin politrucii/ care vor bate în masă/ cu tovarăș pistolul.// Învață citirea și scrisul/ copiii noștri plăpînzi ca macii,/ parcă vorbind literei:/ «ținem la tine».// Atenție:/ vin maniacii/ care vor scoate ochii/ scrierii noastre latine.// Încă mai sună în zori/ «Deșteaptă-te, române»,/ încă nu-s izgonite, domnule Eminescu,/ cărțile Dumitale,// Atenție:/ vin căpcăunii/ care înjunghie Steme/ și înghit Imne Naționale.// Ca cel mai frumos pom al Țării/ încă mai fîlfîie sus Tricolorul.// Atenție:/ vin
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
recente, unul cu deosebire frecvent pare a fi locație : tipic calc semantic, în măsura în care formă există deja în limba, fiind cuprinsă în dicționarele noastre uzuale, dar și tipic caz de rapidă preluare a unui element nou, a cărui origine este totuși latină. În DEX, cuvîntul ocupă un spațiu destul de mare, dar exclusiv ca termen de vocabular specializat, juridic: provenind din fr. location, lat. locațio,-onis, cu sensul - preluat din franceză - închiriere ( și în sintagme precum taxa de locație). Sensul din dicționare continuă
“Locatie” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13743_a_15068]
-
EZ 18.06. 2003). Un optimist îndîrjit ar putea susține că nu e nimic rău într-o asemenea tendința: în fond, locație rămîne, indiferent de filiera romanica sau neromanica pe care intră sau reintră în română, un termen de origine latină; un împrumut mai recent impus azi de modă anglofila - înlocuiește astfel împrumuturi mai vechi aduse de modă francofila. Singurul lucru care tulbură logică acestor repetate înnoiri este existența conotațiilor stilistice, componența evaluativa a termenilor. Deocamdată și cel puțin pentru o
“Locatie” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13743_a_15068]
-
confirme entuziasmul lui Iosif Vulcan sunt multe și greu de fixat pe linia deschisă de chiar recunoașterile sale din textele călătoriilor evocate în Însemnările de călătorie, I și II, și din Corespondență. Numai traducerea în limba maghiară a Cântecului Gintei latine de V. Alecsandri și aprecierea din partea "Societății Kisfaludy din Budapesta al acestui mod de apropiere dintre două literaturi, Vulcan fiind ales "membru extern al societății, înscriindu-se printre recunoașteri peste hotare. Ediția Iosif Vulcan desfășoară larg prezența omului și susținătorului
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
cel întrupat, Eminescu găsind în universul creștin un filon de aur pentru poezia sa. (Arhim. B. V. Anania, Drama divină a lui Hyperion, în „Telegraful Român” nr. 17-20 din 1983). Dintotdeauna, Biserica Ortodoxă ca și cea Catolică de ambele rituri (latin și oriental), au acordat un cult special Sfintei Fecioare Maria. Eminescu va dedica Sfintei Fecioare Maria două poezii, „Răsai asupra mea” și „Rugăciune”. „Răsai asupra mea” este unul din sonetele cele mai reușite ale poetului. "Răsai asupra mea, lumină lină
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul începuturilor, de cînd pleava latină se amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată dă moarte și l-au pus într-un car cu boi, numai cu antiriul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
spre liman. Ascultă, fiule, la ce scrie cronicarul țării românești la veacul al șapteșpelea, optîșpelea, și ia aminte măcar acum cum se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul începuturilor, de cînd pleava latină se amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată dă moarte și l-au pus într-un car cu boi, numai cu antiriul
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
agresiv, în contrazicere cu idealul național. Ne-ar bucura să existe legături mai frecvente cel puțin între elevi și cadre didactice de la noi și din țară. Crearea, la Edineț, a unei filiale a unei societăți neguvernamentale, de felul Fundației "Ginta Latină", și stabilirea de relații cu o filială din țară, de exemplu din Botoșani, ar favoriza organizarea unor acțiuni comune cu caracter cultural, turistic sau pe linie de învățământ. Anul 2004 ar putea aduce realizarea acestor gânduri. Prof. Mircea GUȚU, Edineț
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
bine proiectată, caldă, luminoasă (poate puțin metalică în acut) condusă cu siguranță și strălucire în cea mai bună tradiție a rafinatei școli franceze. A fost un Don Jose convingător în fiecare nuanță și gest. Bun actor și cu înfățișare de latin lover și-a construit minuțios personajul contradictoriu (foarte bun actul III și mai ales scena finală). I-a dat replica Gabriela Hazarian de la Opera din Brașov, o Carmen toridă cu o poantă de vulgaritate (modelul pare să fie Julia Migenes
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
II-lea. Această regiune se cheamă și astăzi Vallaska, de la etnonimul vlah, la fel ca și fostul județ Vlașca de la noi sau pădurea Vlăsiei. Prin acest nume populațiile germane și slave au indicat, din antichitate, pe neamurile vorbitoare de limbă latină, apoi de limbi neolatine. De prin secolele XVI-XVII, în special la sud de Dunăre, etnonimul de vlah, dată fiind asimilarea, în mare parte a românilor, a ajuns să însemne și o ocupație, aceea de păstor, și nu doar un popor
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]