12,849 matches
-
corectă a unei traduceri depinde și de voința cititorului de a-și asuma rolul pe care textul i-l atribuie. MONICA FRUNZĂ PREFAȚĂ Omul modern a părăsit satul pentru oraș, atenuând deosebirea dintre anotimpuri, temperând căldura și frigul. El a luminat noaptea și a îmblânzit spațiul. Nostalgic, totuși, al traiului după ritmurile naturii, omul tânjește să-și descopere rădăcinile. Aflându-se în căutarea Graalului la care nu reușește să ajungă, cavalerul Mesei rotunde ne oferea deja imaginea omului de astăzi care
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
răspândit vița de vie din Attica până la Oceanul Atlantic. Din Europa caucaziană până în Uniunea europeană trecând prin Roma și Bruxelles, vinul, din punct de vedere istoric, este o băutură Europeană. De la est la vest, "fiul sacru al Soarelui", drag lui Baudelaire, luminează civilizația europeană. I. O băutură europeană O anchetă realizată în 1990 de către Societatea de Studii a Consumului, a Distribuției și a Publicității (SECODIP) împreună cu rețeaua Europanel și Direcția produselor agro-alimentare (DPA) a Centrului francez de Comerț exterior (CFCE) asupra a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fi terminată. „De nouă ori trebuie să cadă roua pe ea și de nouă ori bruma. De nouă ori trebuie să treacă furtuna peste ea, de nouă ori arșița verii, de nouă ori gerul. După toate acestea, trebuie să fie luminată de nouă ori de soarele amiezii, de nouă ori de lună și de nouă ori de luceafărul de seară.“ Abia atunci va fi cu adevărat o pălărie fermecată de pitic! Otfried Preußler, Hörbe cu pălăria cea mare. În românește de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
în curând (pe 6 iunie) se deschide, la Romexpo, Bookfest 2007 mi-a stârnit nostalgia orelor de lavandă - le zic așa pentru parfumul calmului și lentorii cu care se prelingeau, anul trecut, la acest festival al cărții. Încă nu se luminase de ziuă când am ieșit pe ușă, cu un rucsac în spate, hotărât să prind singurul tren care îmi permitea să ajung în București la timp pentru lansarea cărții de interviuri a poetului Nicolae Coande. Alți craioveni nu își anunțaseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
un artist, ci a ajuns la așa ceva un om care își dorește din inimă să fie veșnic curios, să privească cu ochii mari realitatea din jurul lui, așa cum apare ea, zi de zi: cu totul altfel. „Eu nu sunt Lenin ca să luminez lumea“ Interviu realizat de Elena Vlădăreanu Când a apărut Pizdeț, în 2002, toată lumea a văzut în Alexandru Vakulovski, autorul de numai 22 de ani, un „băiat rău“. Asocierile cu Trainspotting (filmulă nu au întârziat să apară, nici contestațiile aprige. Alexandru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
se vor raporta la ele „doar așa“. Ce ai fi vrut să se vadă și nu s-a văzut? Până la urmă s-a văzut „tot“, dar nu de toți. Dar asta nici nu mai contează. Eu nu sunt Lenin ca să luminez lumea. Cât reprezintă din biografia ta reală ce se întâmplă în trilogie? Mult, aș putea spune că totul, pentru că ceea ce am eu în cap e realitatea mea, chiar dacă poate nu mi s-a întâmplat niciodată „în realitate“. Dar dacă te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
al unei burse Paulescu la Notre Dame de Perpetuel Secours, spunea cu ocazia unei evocări a operei savantului: „În privința persoanei și realizărilor sale (Paulescu n.n.), această prezentare nu este un sfârșit, ci aprinderea unei flăcări care va arde din ce în ce mai puternic, luminând din ce în ce mai strălucitor viața și opera acestui cărturar, care, dacă în timpul vieții sale a lucrat și a trăit modest și retras, acum, când toate realizările sale sunt cunoscute, apare în adevărata sa splendoare și măreție’’. PAULESCU ȘI FINALITATEA ÎN BIOLOGIE „De
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
celor ce suferă - bogați sau săraci, tineri sau bătrâni, prieteni sau dușmani. Ba mai mult, prin cunoașterea instinctelor și, prin urmare, a patimilor (care nu sunt altceva decât devierea instinctelor), prin viu grai și prin exemplu personal, medicul poate să lumineze omenirea, să-i îndrume educația socială care combate aceste patimi, adică să răspândească principiile adevăratei morale științifice. Și încheia enunțând unul din principiile hipocratice care spune: “Scopul final al medicinii nu este numai să vindece sau să prevină boala, ci
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu nici un chip. Voi încheia cu citate care mi-au plăcut și unele complet ridicole. Le amestec și vă las dumneavoastră plăcerea să le împărțiți în bune și „nebune“: „Becul din tavan se aprindea și se stingea și camera era luminată difuz de fosforescența produsă de sânii și pântecul Doinei strivindu-se și frecându-se de spinarea lui Robert, într-o mișcare încrucișată cu mișcarea circulară a șoldurilor lui Robert deasupra soră-si.“ - Radu Aldulescu „I-ar fi supt degetele de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
până spre Orașul de Sus, cu o atmosferă de vis și personaje fantastice. În Capitala Culturală Europeană al cărui simbol a fost cerbul albastru, un grup de girafe roșii a defilat pe Avenue de la Liberté, oameni uriași au străbătut străzile luminate de instalații de foc, în timp ce a doua Rotondă a răsunat de muzică electro, până după 1 noaptea. Spre deosebire de sibieni, luxemburghezii au ieșit însă în stradă în număr mult mai mic, fiind ținuți în casă și de vremea ploioasă și rece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
O amintire de pe QE2, un montaj cu lumini stroboscopice. Mirosul mării, o amiază de octombrie, Atlanticul mișcându-se încet sub noi, miezul nopții, întâlnind-o pe Marina în față la Club Lido, vocea arsă de plâns, mașinile de fum, Marina luminată din spate în fața unui sertar din baie, cât de timidă părea la balustradă, cât de determinată se plimba prin camera mea, hanoracul cu glugă. Părul care îi atârna Marinei peste față. Și hanoracul cu glugă. Tatuajul negru, fără formă, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Facem întruniri intelectuale lângă Massinade’s Palat, ce nume impropriu pentru o zonă industrială. În pizda mă-sii. Pro: Degeaba înjuri în dialect. Uiți că-l stăpânesc la perfecție? Mnoș: Of, iertare. Așa e. Dumneavoastră sunteți un gândac atât de luminat, și știți să vă păstrați calmul. Mă întreb de multe ori ce caută un asemenea gândac printre jegoșii care suntem noi restul. Pro: Spune-mi, te rog, prietene, cine v-ar mai lumina pe voi dacă eu aș fugi? Cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
e. Dumneavoastră sunteți un gândac atât de luminat, și știți să vă păstrați calmul. Mă întreb de multe ori ce caută un asemenea gândac printre jegoșii care suntem noi restul. Pro: Spune-mi, te rog, prietene, cine v-ar mai lumina pe voi dacă eu aș fugi? Cine ar rămâne să vă călăuzească, să vă vorbească despre istorie; aceeași infamă istorie care ne-a baricadat în costumele astea chitinoase, e adevărat. Dar dacă nu ne vom cunoaște istoria, nu vom ști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
considerat că e necesară și o răzbunare. Așa că războiul a continuat. S-a trecut la măsurători. Oficial, conform primarului bucureștean Adriean Videanu, bradul ar avea 76 de metri înălțime, 290 de tone greutate, 26 de metri în diametru și e luminat de vreo două milioane de beculețe. Ceea ce îl face cel mai mare din parcarea europeană. Însă presa (vezi „Ziua“, 5 decembrie 2007) a descoperit altceva. Șocant. Cutremurător. Teribil de dezamăgitor. Bradul are, conform specialiștilor unei firme de construcții care a purces
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
mării, bar) și acțiuni (dans, iubire). Neologismele abundă. Poetul e „la inimă martir“. Se plimbă pe „nisipul îndelungat“, sub „pomi ospitalieri“. Pe cer e un „soare baroc“. Mai sunt „valuri troznite“, „perechi declarate“, „lampioane văruite“. „Noaptea e fină“. În larg luminează un „Far pierdut/ În bleumaren“. De obicei e vorba de o „amoreză blondă“, „sulemenită nomad“, cu „ochi atrăgători“, „bucle inopinate“, „sâni preciși“, „pasul pasager“ și „flerul râzător“. Alădată e o „puștancă dată în brânză“ sau niște persoane „sută la sută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
complet înconjurat de comentarii (glose) tipărite într-un volum mai mic. Aceasta corespundea obiceiurilor Evului Mediu, cînd operele se cunoșteau mai bine prin comentarii decît prin ele însele. Încetul cu încetul, alineatele s-au mărit și au odihnit ochiul cititorului luminînd paginile prea compacte. Atunci cînd adnotările au devenit mai scurte, au fost așezate în marginile paginii, vizavi de text. Este vorba despre manșete, numite astfel pentru că sînt însoțite de o mînă ieșind dintr-o manșetă, indicînd un anumit pasaj; aceasta
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
credința creștină și Sfînta Scriptură; pe 13 aprilie 1598, edictul de la Nantes continua să prevadă controlul cărților de către teologi și interzicea difuzarea cărților defăimătoare. Între cele două date, secolul este jalonat de arestări, edicte și ordonanțe asupra aceluiași subiect și luminat sinistru de flacăra rugurilor care n-au mistuit numai cărți, ci și persoanele care le tipăreau, le vindeau, le distribuiau sau le dețineau. Se pot face constatări asemănătoare pentru Germania și Țările de Jos, mari producătoare de cărți rare, care
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Héloďse la Amsterdam, edițiile originale și contrafacerile se înmulțesc în afara frontierelor. Contrafacerea devenise o formă de editare ca oricare alta; un tipograf din Yverdon, de Félice, scria în 1770: "Cărțile bune nu aparțin librarilor, ci umanității care cere să fie luminată și formată pentru a fi virtuoasă... tipografii și librarii nu sînt decît intermediarii acestei lucrări salutare. Așadar, orice librar sau tipograf, care prin contrafaceri răspîndește mai prompt cărți de bună calitate, merită recunoștință din partea umanității și cred chiar că este
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cale. În zilele noastre, UDMR își încearcă norocul într-o nouă coaliție de guvernare, PNL-PD-PC. Sorții păreau să-i surâdă, în sfârșit. În fruntea coaliției, un prim-ministru relaxat, un liberal autentic pentru care „naționalitatea este irelevantă“. De la Consiliul Europei lumină verde, comisia de specialitate de la Veneția a avizat favorabil proiectul, cu o serie de recomandări. Însă înțelepciunea populară românească nu greșește, buturuga mică răstoarnă carul mare. În cazul coaliției, buturuga mică este Partidul Conservator. Noua sa doctrină îl mână să
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
a mânjit de sus până jos: Gigi Țânțarul, un mucos venit cu oile în București, care se crede Mihai Viteazul. Becali s-a refugiat în registrul exorcist, spre hazul galeriei, numindu-l „diavol“, „necuratul“ sau „antihrist“. Dintr-o dată s-a luminat. „Dumnezeu mi-a zis: Gigi, du-te și bate te cu diavolul de Vadim, pentru că îți minte poporul.“ În replică, Vadim a cerut, în revista sa, „moartea banditului Gigi Becali“. Firește, din punct de vedere politic. Totuși, fotografia acestuia apărea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
un popor pe care-l cunosc puțin și care merită din partea lor un studiu mai atent. Credem că mulți vor fi mirați să afle că, de la Carpați la Dunăre și Marea Neagră, o vatră intensă de gândire, sentimente și expresie artistică luminează și încălzește toate sufletele din Moldova, Valahia și Transilvania. Poezia când cântă, când plânge, cu accente de adevăr, sinceritate și omenie care trec vibrând în traducerile franțuzești sau în operele originale pe care românii și româncele le scriu adesea, și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
m-aș întoarce blândă ca un mielușel și n-aș mai auzi furtuna. Dar vălul norilor se retrage, o lumină roșiatică se răspândește liniștită și blândă peste spumă și valuri. Se întinde tot mai mult, de la orizont până la picioarele mele, luminând, calmând și aducându-mi totodată în inimă, prin uragan, gânduri vesele. Dacă sufletul meu ar învăța să fie liniștit, ar stăpâni, și el, furtuna". Poezia i-a fost, în tinerețe, o "supapă de siguranță". Și a fost pentru ea de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
micuța Hedi trebuie să meargă la culcare la ora trei după-amiaza pentru că nu și-a terminat pagina de scriere și trece prin toate angoasele în singurătatea în care este lăsată, văzând cum vine seara, cum se întinde întunericul și se luminează strada: "I se părea în fiecare seară că toate mobilele se pun în mișcare și vin asupra ei. Azi și mai mult i se făceau asemenea păreri. Totul se clătina, dulapul i se părea că era deja pe lângă ea. Hedi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
viața comună pe care o prințesă n-o cunoaște decât din auzite, căci din interiorul castelului ei ea nu se amestecă nicidecum în existența vulgului, iar meritul ei crește prin dificultatea de a vedea corect. Un zâmbet mai puțin amar luminează frumoasa fantezie Spuk (Năluca), unde o mică prințesă crește într-un castel bântuit al cărui stăpân este un om mulțumit: "...nu se îngrijea deloc de toate zgomotele nocturne, de zdrăngănitul lanțurilor, iluminarea saloanelor de primire și a paraclisului din castel
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bărbatul, un bărbat care, în fiecare noapte, lumina capela. Se ruga cu ardoare pentru el, dar nu prea înflăcărat, căci altfel bunul Dumnezeu ar fi chemat la el acel suflet rătăcitor și n-ar mai fi rămas nimeni care să lumineze capela noaptea, ceea ce era un spectacol atât de frumos: "Te rog, Doamne Dumnezeule, cheamă pe Omul în cer și pe toate celelalte nenorocite suflete, dar nu-i chema de tot ca să nu mă întristez eu și să rămân singură". Tatăl
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]